Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Desi este o situatie extrem de rara, contaminarea unor suplimente nutritive cu substante interzise sportivilor de performanta(doping) este o tema larg discutata in media si printre sportivi.

Avand in vedere ca in sportul de performanta dopingul este larg raspandit(evident ca doar cei mai neatenti sau ma slab dodati sunt prinsi) a fost o idee buna sa se dea vina pe suplimente pentru testele pozitive. Exista cateva situatii:

0. Confundand suplimentele nutritive cu steroizii, anumite persoane mai putin educate si informate, trateaza cele doua categorii de produse ca si cum ar fi acelasi lucru.

1. Sportivul a folosit substante interzise(poate chiar fara sa stie, fiindu-i administrate de catre medic/antrenor etc.) si suplimente concomitent, dand astfel vina pe suplimentele nutritive pentru tergiversarea aplicarii sanctiunilor si “spalarea” imaginii. Este celebra replica unui om de vaza al fotbalului romanesc “cele doua substante s-au combinat in corpul lui X, dand nenorocirea aia care s-a gasit la testul antidoping”. Ridicol.

2. Sportivul a folosit suplimente nutritive  care

a) pot da in mod natural un rezultat pozitiv la testul antidoping. Exista liste cu aceste substante si efectele lor, care pot fi diferite de la om la om. Totusi, in acest caz se poate determina daca testul pozitiv a fost cauzat de substante interzise in sine sau de folosirea unui supliment care poate influenta metoda de testare antidoping.

b) erau contaminate in fabrica

Am participat in primavara la un seminar tinut de un laborator de testare independent din UK, unde s-au prezentat cateva statistici, intr-adevar, se pot gasi si suplimente nutritive contaminate. In general substantele interzise erau din categoria A si in cantitati foarte mici(prea mici pentru a da intr-adevar un avantaj celor care le foloseau). Ele se pot gasi pe aceeasi linie de productie sau ambalare/depozitare. Acest lucru se poate intampla la firme mici sau firme de nivel mediu, care nu isi permit sa respecte standarde de calitate inalte si care nu testeaza produsul finit.

Exista si o categorie de suplimente nutritive in care se pun intentionat substante dopante, in general cu acordul tacit al consumatorilor, care cauta tocmai acele substante, greu de procurat in mod legal sau pe piata libera. Astfel, apare o firma mica, cu reclama agresiva, vinde prohormoni, amfetamine sau chiar steroizi impachetati drept suplimente, face o gramada de bani, faptastii sunt bagati la puscarie si apoi apare alta firma si tot asa… Un caz cunoscut la noi a fost cu pastilele Super Slim.

Totusi, firmele consacrate au atat un sistem de prevenire a contaminarii cat si verificare post-productie incat sansa ca un supliment “de firma” sa fie contaminat este practic nula.

Asa incepe drumul carnii catre farfuria ta. Toti cei care au mancat carne in viata lor au putut face asta pentru ca un animal murit pentru hrana omului. De fapt, toti traim pentru ca mancam si animale. Chiar si cei mai inraiti vegetarieni si vegani traiesc intr-o lume construita pe baza consumului de carne.

Cred ca toti cei care sunt consumatori de carne ar trebui sa aiba aceasta experienta(includ aici si feministele care vor sa fie mai egale decat barbatii, in eventualitatea in care nu sunt deja vegetariene si membre peta). Astfel, fiecare  va intelege mai bine cu ce costuri ajunge mancarea la noi pe masa. Complicitatea oricum exista. Faptul ca mananci carne te face la fel de responsabil precum sunt cei care au crescut/sacrificat animalul. Evident, apar nenumarate dileme: cum este crescut animalul, cum este sacrificat, sufera, nu sufera, produce metan sau efect de sera, i s-au dat antibiotice sau hormoni, cerealele ar putea fi folosite pentru hrana oamenilor, carnea e sanatoasa sau nu, strica echilibrul ecologic, ai dreptul sa mananci ce vrei sau pur si simplu o ieri razna de tot si iti negi natura.

Acest mesaj este un apel pentru a manca atat cat iti trebuie, fara a stimula risipa sau metodele de crestere a animalelor ce includ costuri ascunse(de mediu in primul rand). Daca va roade acum indignarea fata de imaginea de mai sus, va sfatuiesc sa va orientati spre cei care taie milioane de animale pe zi, nu spre unul care a taiat un animal in 20 de ani desi mananca bucati din animale taiate de altii aproape in fiecare zi. Totusi, inainte sa va roada indignarea, ganditi-va ca pe multi ii roade foamea. Si ca un consum moderat de carne iti aduce nutrienti extrem de valorosi, aproape imposibil de luat din alte alimente. Si ca ai creierul pe care il ai pentru ca stra-stra-stra mosii tai au mancat… da, carne.

Prin partile astea ale tarii mi s-a spus ca circula caprioarele si mistretii prin sat, uliul planeaza deasupra puilor din curtile oamenilor si a reaparut pestele in raul Trotus… din pacate poluarea provocata de industria chimica din zona este inca prezenta.

Oricat s-ar imbata unii cu apa rece, mi-e greu sa cred ca lasati in padure vreo 2 saptamani si satui de mere padurete sau alte “fructe si legume”(in cazul in care sunt in stare sa le gaseasca si sa le culeaga) nu ar rupe cu dintii dintr-o halca de carne cruda sau chiar dintr-un animal viu. Cand ti-a venit toata viata mancarea la nas e usor sa vorbesti pe deasupra si sa emiti judecati… e mai greu sa pui mana sa iti produci singur(a) mancarea.

Si atunci unde e limita?  Mananci carne si preferi sa nu te gandesti de unde vine sau accepti o realitate?

Din cauza unor oameni probabil tulburati psihic sunt nevoit sa opresc partea interactiva a acestui blog(posibilitatea de a pune comentarii) pana la rezolvarea problemei de catre Politie/Judecator/ISP/Tribunal/Penitenciar. Dupa cum vedeti e un traseu cam lung, dar voi incerca sa dau un exemplu pentru toti cei care au impresia ca pot injura/jigni/ameninta din spatele monitorului fara sa pateasca nimic.

Una e sa nu iti convina ce scriu sau sa nu iti placa de mine si alta este sa aduci injurii la adresa unor membri ai familiei mele.

Imi cer scuze celor care impartaseau cu noi experientele si parerile si sper sa revenim la formula normala intr-un timp cat mai scurt.

De asemenea, va voi tine pe toti la curent cu mersul plangerii penale, a investigatiilor si procesului. Sper sa imi urmeze si altii exemplul si specia de oameni needucati care fac astfel de lucruri sa se gandeasca de doua ori de acum inainte.

Fiind cunoscute avantajele lactatelor fermentate fata de cele “dulci”, unii dintre noi au constatat ca iaurtul din magazine nu prea e iaurt ci doar o pasta acrisoara, inerta din punct de vedere biologic(lasata afara nu fermenteaza in continuare ci mucegaieste), ba chiar plina de aditivi, conservanti, amidon, zahar si alte porcarii.  Valoareasa poate fi observata cand este lasat la temperatura camerei: in loc sa continue fermentarea, cum ar fi normal, mucegaieste pur si simpu, sau mai rau, ramane la fel cu saptamanile(semn ca e atat de toxic incat omoara toate bacteriile).

De mii de ani, pastorii au conservat laptele prin fermentare si/sau tratarea cu diverse enzime(cunoscute sub numele de “cheag”). Evident ca “lapte proaspat”, pasteurizat sau iradiat nu prea se gasea, asa ca erau “nevoiti” sa manance variantele fermentate. Traind mai mult si fiind mai sanatosi decat  oile hipnotizate(umane de data asta) care baga in ele “lapte proaspat” si diverse produse cu  faina, zahar, margarina si coloranti, care contin “lapte”. Evident, pot contine diverse forme de lapte praf.

O mare parte din populatia globului are alergii sau intolerante la produsele lactate proaspete, dulci, nefermentate. Din cauza unei minoritati din populatia “alba”, sufera o lume intreaga pentru ca modul de alimentatie “european” a fost impus prin metode comerciale intregii lumi “civilizate”. Nici un animal, in afara de o mica parte din oameni nu este capabil sa digere laptele la varsta adulta.

Medicina occidentala a descoperit beneficiile iaurtului in jurul anului 1900, deci acum vreo 100 de ani. De la produsele fermentate din lapte din Caucaz si Balcani s-a ajuns in zilele noastre la o industrie care pune pe ultimul plan sanatatea noastra.

Pentru un produs cu adevarat valoros din punct de vedere nutritiv se porneste cu lapte natural(animal care a pascut iarba), de preferinta din alt animal decat vaca si daca se poate nefiert.
Chiar si cu lapte “chimizat”, de vaca, pasteurizat, daca reusesti sa-l cultivi cu fermenti lactici la alegerea ta(pui pur si simplu continutul catorva capsule in lapte) e mai bun decat cel gata cumparat sub forma de iaurt/kefir/sana.

Reteta mea e dupa cum urmeaza: pornesti cu lapte proaspat muls, se adauga pudra din 2-4 capsule de Acidophillus si Bifidus, iar a doua zi ai laptele fermentat(spune-i iaurt daca vrei), sanatate curata. Cand e facut, e mai bine sa-l bei, dar poate fi pastrat si la frigider cateva zile.

Acest aliment iti va repopula intestinele cu “bacteriile prietenoase” adica flora intestinala benefica. Fiind legat cu sistemul imunitar, tubul nostru digestiv poate fi cauza multor boli si sindroame greu de diagnosticat si tratat de medicina: acnee, sindromul de colon iritabil, inflamatii cronice, dureri articulare, dureri de cap, tulburari digestive, boli autoimune. Alimentele fermentate ajuta la refacerea si mentinerea sanatatii digestiei si imunitatii.

In unele zone ale lumii se fermenteaza(cu fermenti lactici) si soia(forma adevarata de a consuma soia), legume si chiar peste. Ce noi poate consideram “stricat” sau “acrit”, este considerat de altii izvor de sanatate.

Sedentarismul, stress-ul cronic, poluarea si alimentele moarte sau chimizate duc la degradarea prematura a inimii si vaselor de sange. Ele ajung sa se sparga mult prea devreme, statistic vorbind. Antrenand inima si vasele de sange prin exercitii specifice(de rezistenta) previi acest fapt care iti poate curma viata cand ar trebui sa o traiesti din plin. Exista si un binecunoscut efect de ardere a caloriilor in timpul acestui tip de antrenament. Facut cu moderatie, antrenamentul de tip “cardio” ajuta la eliberarea de stress si chiar la reechilibrarea hormonala si nervoasa.

Cardio vine de la “cardiovascular”. Inima pompeaza sange prin artere, sangele ajunge in celule apoi se intoarce la inima prin vene. Aceste vase de sange au o elasticitate naturala care contribuie la circulatia sangelui. Din diverse motive vasele de sange devin mai rigide odata cu trecerea timpului, asa cum se degradeaza toate tesuturile corpului nostru pana murim. Pentru a mentine vasele de sange elastice si inima intr-o buna relatie cu ele, pe langa dieta conteaza foarte mult sa antrenam acest sistem. Plamanii primesc si ei o portie buna de efort si astfel tabloul este complet.

Antrenamentul cardio presupune in general activitati prelungite(zeci de minute pana la cateva ore), la o anumita intensitate, in general in sistem aerob(corpul foloseste oxigenul in obtinerea energiei necesare).

Pulsul este un semn bun al conditiei cardiovasculare si un reper in alegerea tipului de antrenament, a intensitatii si duratei. Totusi, exista si cazuri in care clasicele calcule sunt nepotrivite sau in plus.

Important este ca efortul sa fie corelat cu nivelul tau si sa creasca progresiv, obtinandu-se un efect de adaptare din partea corpului, dar fara a epuiza resursele si a rani articulatiile, oasele, muschii, sistemul nervos si endocrin prin antrenamente fara sfarsit, in special pe un fond de subalimentatie si lipsa de odihna.

Fiind preferat de multi pentru slabire(in detrimentul exercitiilor cu greutati), antrenamentul cardio ajunge sa fie facut in exces, pierzand astfel multe din beneficiile sale si ajungandu-se la afectiuni ale articulatiilor, pierderi de masa musculara, dezechilibre hormonale si blocarea slabirii. Cardio trebuie sa faca parte dintr-un program de slabire, alaturi de alte tipuri de antrenament, dar in nici un caz nu trebuie sa reprezinte singura forma de efort fizic.

Tipurile de antrenament cardio includ alergarea(in aer liber, pe piste interioare sau pe benzi de alergat, pedalatul pe bicicleta(fie reala sau stationara), coarda, inotul, gimnastica aerobica, ski-fond-ul, antrenamente pe aparate moderne(aparatul eliptic, aparatul de vaslit), urcatul scarilor, sporturi cu mingea etc.  S-au propus chiar si sisteme de antrenament in circuit, care sa ofere si un bun antrenament cardiovascular.

Din nefericire, activitati repetitive de tipul mers pe jos, sex sporadic, munci casnice, vibromasaje(as include aici si celebrul PowerPlate),  electrostimulari si alte bazaconii nu prea se incadreaza la “antrenament” din cateva motive: intensitatea este prea scazuta, durata este prea scurta, organismul se obisnuieste foarte repede cu ele, nu se consuma destula energie, nu se obtine “efectul de antrenament”, nu pot fi facute in mod constant si programat.

Cardio este util si  pentru masa musculara, chiar si la ectomorfi, pentru care acest tip de antrenament este, in general, o sperietoare care iti mananca gramele de muschi adunate cu atata truda. Pentru a sustine antrenamentele de culturism si masa musculara, antrenamentele cardio sunt foarte utile. De asemenea, in anumite situatii, cardio te poate ajuta sa mananci mai mult decat inainte, crescand apetitul si ducand, in final, la acumularea de kilograme(sa speram ca de muschi, nu de grasime).

Pentru mine acest tip de antrenament a fost cel mai evitat in trecut, din cauza rezistentei scazute la efort(nu am facut sport constant in copilarie si prima parte a adolescentei), a durerilor articulare si de spate(aparute si ele in copilarie) si a faptului ca sunt, in general, plictisitoare.

Exista si o veste buna: contiditia cardiovasculara se castiga relativ usor si se pastreaza mult mai bine decat masa musculara. Daca pentru masa musculara totul trebuie sa fie “in regula” luna dupa luna, an dupa an, la “cardio” lucrurile sunt mult mai simple si greselile nu se platesc chiar atat de scump. Cu toate astea, cardio trebuie sa fie inclus in programul saptamanal de antrenament, alaturi de celelalte metode(exercitii cu greutati, stretching, core training).

Un corp musculos reprezinta un semn ca barbatul este fertil, puternic, ca are timp sa se ingrijeasca, isi permite sa mearga la sala, sa manance bine. Un corp “prea musculos” este judecat usor de burtosi si burtoase drept “exagerat” sau drept posesor al unui craniu lipsid de continut. Invidie si frustrare, stim, intelegem. Si pentru femei, anumite zone “se cer” cu muschi: fundul, umerii, abdomenul. Pentru cresterea musculara se folosesc, in general, antrenamente de intensitate mare, durata scurta, cu pauze mari intre antrenamente. Cer vointa, concentrare, atentie, studiu, rabdare. Stim si asta: cei mai multi nu le au. Da, strugurii sunt acri.

Pentru incepatoare si incepatori lucrurile par mult mai simple decat sunt in realitate, lor fiindu-le frica “sa nu le creasca muschii prea mari”. Yeah, right! Muschii cresc atat de lent si cu atat de mult efort si disciplina incat o astfel de frica este similara cu frica de a castiga la loto, in conditiile in care tu nici macar nu joci. Concepte cum ar fi “tonifiere” debitate de tot felul de insi care habar nu au ce inseamna un antrenament la sala sunt o incercare de a pacali audienta si a o tine departe de un adevar dur: exista muschi si grasime. Atat. Muschii nu se transforma in grasime si nici grasimea in muschi. Muschii sunt tari, frumosi si grei(atarna mult la cantar) in timp ce grasimea este moale, urata si pufoasa. Grasimea acopera muschii.

Pe langa efectele optice, muschii(antrenati), au si alte roluri: ard calorii chiar si cand stai degeaba, reprezinta o rezerva de aminoacizi(utili mai ales in bolile infectioase), sustin oasele si pielea.

Exista si riscuri: greutatile mari folosite pot duce la accidentari(atat musculare cat si ale articulatiilor), excese alimentare, supraantrenamentul, pierderea flexibilitatii, suprasolicitarea anumitor organe, scaderea imunitatii. Aceste riscuri pot fi minimizate prin: invatarea corecta a executiei exeercitiilor, de preferinta cu un antrenor, dozarea atenta a efortului, alimentatiei, odihnei.

Metodele sunt diverse, dar toate presupun folosirea contractiei musculare impotriva unei rezistente. Pot fi bare, gantere, elastice, aer comprimat, aparate diverse, greutatea corpului, forta muschilor antagonisti etc. Impartirea pe grupe, alegerea exercitiilor, serii, repetari, pauze, tempo, metode de crestere a intensitatii, respiratie… tot atatea variabile in aceasta ecuatie a antrenamentului.

Cel mai important lucru este insa rabdarea. Muschii au nevoie de timp pentru a creste, au nevoie si de o fundatie buna(oase, articulatii), care se construieste in ani. Ani, ai citit bine. Pentru a avea un corp “cu muschi” ai nevoie de ani de munca, disciplina si perseverenta.  Paradoxal, muschii vor creste in perioadele de pauza. Antrenamentul este doar impulsul, scanteia care declanseaza cresterea muschilor. El poate reprezenta si 1% din timpul total. Restul de 99% inseamna alimentatie si odihna.

Dintre toate tipurile de antrenament este cel la care progresele apar cel mai greu si dispar cel mai rapid atunci cand modul tau de viata este altul. Orice abatere este sanctionata dur. Orice infometare, orice noapte pierduta, orice pahar de alcool.

Ca tot citeam intr-o revista de culturism astazi despre antrenamentul “cu scanduri”… inca nu s-au vazut cadruri de forta prin salile de la noi… dar de ceva vreme ma antrenez si eu cu bureti(in imagine), lanturi, elastice, cadru de forta. Totusi, cursa completa, gantere, exercitii complexe, 6-8 repetari, 2-3 exercitii a 2-3 serii pe antrenament si 2-3 antrenamente pe saptamana sunt calea pe care o urmez acum.

In drumul nostru spre a arata mai bine si a fi mai sanatosi, multi confunda scopul(antrenarea corpului) cu mijloacele(ridicarea de greutati sau diverse alte tipuri de miscare). Mijlocul devine scop in situatia in care scopul este stabilit gresit sau uitat pe drum.

Ma duc la sala pentru a-mi antrena corpul, nu pentru a ridica greutati, a alerga sau a sari. Ridicatul greutatilor, alergatul, saritul… sunt doar mijloace pentru atingerea unui scop. Sunt instrumente. Ne folosim de ele si atat. Ele nu devin un scop in sine.  Cu cat face “de la piept” colegul de sala sau “cat are la brat” ma intereseaza prea putin. Competitia in acest domeniu este doar cu tine insuti. Competitia cu altii este pierduta din start. Fiecare este pe drumul sau.

Ma duc pentru cresterea musculara(exercitii cu greutati), capacitatea cardiovasculara(”cardio“), corectarea posturii(Pilates), flexibilitate, intarirea oaselor, consum caloric, echilibrare hormonala, eliberarea stress-ului acumulat si declansarea unor sisteme de adaptare. Pentru fiecare dintre aceste obiective avem “instrumente” adecvate: ridicarea greutatilor, alergatul pe banda sau pedalatul, miscari specifice.

Chiar daca exista pe piata o sumedeine de porcarii gen centuri vibratoare, ventuze, electrostimulatoare, aparate de gimnastica pasiva… ele sunt doar pentru cei care fug de realitate. Realitatea e ca trebuie sa muncesti pentru un corp frumos si sanatos. Solutiile care se pretind simple si rapide sunt minciuni.

Eram foarte mirat cum nu vazusem in media cazuri de copii/adolescenti ajunsi la spital din cauza folosirii drogurilor legale. Dupa puzderia de magazine si site-uri care vand “iarba legala” sau pastile de extasy “legale” ma asteptam la multe evenimente neplacute. Iata ca aseara la stiri a inceput povestea publica: mai multi copii ajunsi la spital in stare destul de grava in urma folosirii acestor alternative criminale.

Drogurile au fost folosite in istoria omului dintotdeauna. Plantele sau ciupercile(cateodata chiar animalele) produc diverse substante, in general pentru a se apara de diversii inamici. Canepa produce o rasina impotriva secetei, de exemplu. Altele aletereaza pur si simplu metabolismul neuronilor(creierului), cum ar fi cornul secarei(halucinogen).

Ce fac drogurile?

Pentru a intelege ce fac drogurile trebuie intai sa stim cum functioneaza creierul. Toate senzatiile, gandurile, memoriile si sentimentele noastre sunt, de fapt, substante chimice. Evident, de o uriasa complexitate. Oricat am vrea sa credem ca este mai mult decat atat, stiinta moderna asta ne spune. Faptul ca nu putem intelege pe deplin acest sistem ne duce cu gandul ca ar fi ceva mai mult. Deocamdata, in rationamentul nostru, este irelevant sa credem asta. Aceste substante chimice, in marea lor parte transmit informatie intre neuroni.

Drogurile, fie ele zahar, cofeina, alcool etilic, cocaina, THC sau altceva nu fac decat sa modifice cantitatile de  neurotranmitatori care transmit informatia intre neuroni, in anumize zone ale creierului. Astfel incepi sa traiesti cu impresia ca ai mai multa energie, ca vezi sunete sau ca ai plecat din propriul corp la plimbare. Din pacate, pentru prea multi aceasta plimbare e catre spital sau chiar catre cimitir.

Totusi, oamenii din vechime, cum ar fi samanii, foloseau drogurile avand scopuri precise: vindecare, contacul cu divinitatea, comunicarea cu natura, diverse ritualuri de initiere sau de autocunoastere.  Drogurile traditionale erau fabricate dupa retete naturale, verificate in timp si controlate strict de catre inteleptii societatii de atunci. Folosirea lor se facea in doze si dupa metode  bine puse la punct. Desi aceste preparate puteau da dependenta si avea efecte negative la un numar foarte mare de oameni, folosirea lor restransa si cumpatata(doar de catre anumiti oameni, in anumite conditii, dupa anumite metode) le-a tinut sub control mii de ani.

In epoca moderna, diversi calatori prin tari exotice(in special in America de Sud si Asia) au descoperit aceste metode de alterare a constiintei, pentru “lumea veche”. Lume veche rupta de aceste practici in urma Evului Mediu cand mare parte din europenii familiarizati cu ele au fost arsi pe rug, omorati si aceasta cultura suprimata prin diverse alte metode. Deci, ne trezim cu oameni nepregatiti ca folosesc instrumente foarte puternice. In multe cazuri s-a trecut de la folosirea in mod traditional(cum am descris mai sus) la folosirea pentru distractie sau in scopuri comerciale(presupus terapeutice).

Au aparut astfel generatii dupa generatii de “junkie”, care mai decare mai distrusi de tutun, opiu, cocaina, marijuana. Revolutia industriei biochimice a dus si la drogurile de sinteza, cu noi legiuni de utilizatori de LSD, amfetamine, barbiturice, calmante, somnifere si tot asa.

Rand pe rand, aceste substante, fi ele naturale sau de sinteza, au fost scoase in afara legii iar folosirea lor controlata strict de autoritati. Evident, razboiul contra drogurilor are si partile lui negative, oameni “nevinovati” la puscarie, bani irositi, trafic sustinut de anumiti oameni din “sistem” etc. etc. Ca in orice razboi(competitie), partile incearca sa se intreaca in inventivitate. Astfel au aparut “drogurile legale”. Ierburi si substante mai obscure sau mai noi si-au facut loc in creierul copiilor creduli si dornici de distractie ieftina si legala.

Despre drogurile traditionale se stiu deja foarte multe lucruri, cum ar fi efeectele pozitive si negative, dozajele, riscurile, modul de folosire, toxicitatea, antidoturile si cate si mai cate. Unele dintre aceste informatii le avem chiar de la stiinta medicala, care, pana la un punct, face si diverse testari cu ele. Adica stii ca iti fac rau, dar stii cum actioneaza si cum sa le contracarezi.

Drogurile “legale”, in schimb, sunt cvasinecunoscute stiintei si medicilor, pot contine diverse chimicale foarte toxice si contaminanti, pot avea efecte greu de controlat sau riscante, pot distruge alte tesuturi din corp, in afara de creier(ficat, rinichi, splina, maduva etc.)

Acum, din punct de vedere filosofic, multi au impresia ca descopera apa calda folosind un drog sau altul. Tineri care nu stiu nici macar sa scrie si sa citeasca incep sa se creasa shamani, altii imita pur si simplu paturile sociale sarace din alte tari, folosind aceleasi droguri. In realitate, nu faci decat sa-ti prajesti creierul, sa-ti pierzi capacitatea de concentrare, memoria, sanatatea fizica si psihica.  Chiar daca sunt legale. Faptul ca sunt legale este dat doar de imposibilitatea ca legea sa tina pasul cu inventivitatea chimistilor si traficantilor.

Deci da, drogurile trebuie sa fie ilegale, pentru simplul motiv ca prea putini oameni sunt in stare sa le foloseasca fara sa-si faca rau. Cei care sunt in stare le folosesc in cunostinta de cauza, cu masura si se pot feri si de bratul lung al legii, ca de asta au fost dotati cu inteligenta.

Dezamagire la magazinul de mobila. Desi imi aduceam aminte altceva si mai multe cunostinte tot imi spuneau ce mancare buna e la impinge tava, am avut neplacerea sa constat ca era sa plec nemancat.

Salata a fost acceptabila, in schimb somonul il stricasera cu un fel de garnitura scarboasa. Sosul pe care mi l-au pus era mai mult apa chioara. Legumele alea presate: sub orice critica. Am reusit sa gust din sfecla rosie, era sfecla rosie, aici nu prea ai cum sa dai gres. Bine ca am trecut pe la mini-magazinul alimentar si am luat niste salam(cica de ren) si niste peste congelat(la pret triplu fata de alte magazine). Chifla era a unui prieten.

Am folosit mancarea cumparata de la magazinul de mobila(ciudat, nu?) pentru urmatorul mic dejun: somon afumat, trei tipuri de branza, niste salam(repet: cica de ren), rosii, ardei. Bun.

Sa nu ma critice iar vegetarienii si militantii anti-carne. Se apropie toamna si schimbam putin dieta: trecem spre legume radacinoase(morcov si telina), care merg foarte bine crude, sub forma de salata, cu maioneza. Delicios. Partea mai proasta e ca nu am reusit sa le asociez o sursa reala de proteina(pui nu mai mananc de niste ani deja). Niste nuci cred ca voi pune data viitoare.

Am revenit de urgenta la animalele moarte. Chiar daca mananc, in medie, 100-150g de carne rosie pe zi, sunt departe de a fi carnivor. Totusi, un barbat activ, care merge si la sala are nevoie de mancare adevarata. Carne de vita si legume. Chiar si femeile mai sensibile ar avea nevoie de carne de vita(bogata in colagen) pentru ca, surpriza… ajuta la sanatatea articulatiilor si pielii.

Pentru brunch-ul de duminica am ales carnaciorii de capra. Prajirea este o metoda care trebuie evitata, dar din cand in cand niste carnaciori deliciosi nu au omorat pe nimeni, mai ales daca ia antioxidanti si resveratrol inainte. Clasicele oua ochiuri si o salata cu rosii, ceapa, masline, branza(de capra), ulei. Iaurtul a intrat la fix in final.  Ma astepta o nunta, asa ca pauza pana seara, ca nu e de glumit cu sarmalele.

Avand in vedere ca vara asta am exagerat putin cu pepenele si fructele, e timpul pentru cateva saptamani in care volumul de mancare sa scada substantial, lasandu-mi si mie stomacul sa revina la dimensiuni mai omenesti. Deci luam exact ceea ce avem nevoie: proteina de zer(pentru muschi), gelatina(pentru articulatii), lecitina(pentru sistemul nervos) si verdeturile(pentru fibre,  oligoelemente, enzime si efectul antioxidant). Evident, nu e la fel de bun ca o shaorma sau ca o prajitura, dar merge.

Si ca sa le dau putina apa la moara cretinilor care incearca sa-mi explice cum sta treaba cu “pastilele”, iata ce iau seara in ultima vreme:

7-KETO, CLA, ZMA, EPA, Liver Detox, Enzime si cateva secrete

PS: Da, ficatul si stomacul meu functioneaza foarte bine. Daca un nutrient vine sub forma de pastila poate sa fie atat  natural cat si benefic pentru sanatate, chiar daca are o denumire pe care nu o intelegi.

este mama copilului meu.

Am observat ca exista cumva doua extreme: femei care in sarcina abuzeaza de mancare si ajung niste elefanti(imi cer scuze doamnelor, dar asta este purul adevar) si altele care arata din ce in ce mai bine cu fiecare zi care trece. Iubita mea e in a doua categorie. Si cred ca asa ar trebui sa fie toate femeile. Sa aiba grija de corpul lor. Fara retentii de apa, fara vergeturi, fara greturi, fara problemele cu care aud ca se confrunta alte viitoare mamici. Dar in primul rand fara zecile de kilograme de grasime. In afara de rotunjimea abdomenului este practic neschimbata, acelasi corp ca atunci cand am cunoscut-o, ba chiar mi se pare ca i-a crescut masa musculara.

Imi spunea un priente ieri ca treaba cu placutul e genetica. Din primul moment cand am vazut-o am stiut ca ea e. Fara intrebari, fara daca, fara investigatii suplimentare. Am stiut. I-am spus ca ea vreau sa fie mama copiilor mei(a unora dintre ei, cel putin). Imi doream o femeie inalta, cu pielea alba si ochii cat mai deschisi la culoare. Imi doream o femeie linistita, inteligenta, o femeie care a facut alegerile sanatoase(si altele decat culinare) in viata. O femeie care sa respecte munca, fidelitatea si viata. Evident, frumusetea fizica a fost un factor important(1,80, 53kg, fost model).

Pentru ea totul a fost o aventura. Faptul ca eram impreuna si accepta modul meu de viata neconventional, faptul ca eu ii spuneam ca vreau copii cu ea, faptul ca intr-o seara de martie am vazut doua linii pe acel test de sarcina. Faptul ca bebe creste acum in ea intinzand peretele abdominal din ce in ce mai mult.  Intr-adevar, si eu cred ca momentul cand va naste va fi o aventura, pentru mine de data asta. Si eu ma astept sa ma trezesc dupa un timp oarecare intins pe un pat cu o asistenta langa mine

A mancat binisor in sarcina. De nota 9 as spune. Si-a luat suplimentele cu stoicism(in special lecitina, care nu-i place, dar care il va ajuta mult pe Alexandru sa aiba un sistem nervos puternic inca de la inceput). Prajelile sunt rare, la fel carbohidratii rafinati. Am incercat sa avem cat mai multa carne curata, am eliminat puiul umflat cu pompa, am mancat oua “de la tara”, lactate bio si, in general, tot ce am putut gasi natural. Fara cafea, tutun, alcool. Oricum nu le folosise niciodata.

Revenind, cand am ales-o principiul a fost urmatorul: care femeie dintre toate pe care le cunosc ar putea sta langa mine in orice situatie? Ea este.

Admir femeile care aleg viata de familie si cresterea copiilor in detrimentul unor cariere si recompense iluzorii.  O admir pe ea pentru ca are rabdare cu mine, ca imi intelege modul de viata si programul de lucru. O admir pentru ca este cea mai dedicata femeie din cate am cunoscut. Puternica, frumoasa, inteligenta. Imi spunea un batran cu multa experienta de viata odata “cu femeile e ca la poker, ai o singura mana, ai grija cum o joci”. Cred ca am jucat-o bine. Pentru mine conteaza mai putin conventiile si formalismele sociale(imi este foarte greu sa ma vad cu pirostriile pe cap dansand hora in jurul mesei din biserica, dupa un ritual total strain constiintei mele). Relatia mea este o chestiune de alegere in fiecare moment.