May 9th, 2010
98 de ani. Atat are batranul care statea cu mana intinsa langa magazinul de unde am cumparat cate ceva zilele trecute, intr-o intersectie importanta din Bucuresti. Pensia: 800 RON. In timp ce unii se scalda in bani si aduna de parca ar lua ceva cu ei in mormant, acesti batrani se incapataneaza sa traiasca, sfidand exterminarea dorita de cei care conduc tara si lumea. Eu ma recuperam dupa niste evenimente neplacute drept pentru care m-a cuprins plansul si i-am dat niste bani si o parte din alimentele pe care le cumparasem. M-am gandit la bebe si la cum ne irosim vietile cu lucuri inutile, intunecate, cu frica, rautati, razbunari, invidie si altele. Batranului ii murise sotia si cheltuise toate economiile prin spitale si pe tratamente. Se uita mai mult in gol si era nedumerit in legatura cu “aceasta plecare”. Totusi, adevarul este ca incepem sa plecam din momentul in care doua celule se contopesc intr-una, chiar daca o buna bucata de vreme ni se pare ca doar venim.
Pe lumea asta ai voie sa traiesti mult doar daca ai bani de platit pe ingrijire medicala scumpa si metode avansate de anti-aging. Daca esti un batrant care a muncit o viata si traiesti din pensie trebuie sa mori. Ba chiar se ajunge sa ti se ia impozit din pensie sau sa ti se micsoreze pensia. Ba chiar exista alti semeni care considera ca e timpul sa mori, pentru ca nu le mai ramane lor aer de respirat.
Daca ar fi sa credem in metempsihoza am presupune ca acel batran de pe strada a fost, intr-o alta viata, un criminal sau o persoana care a facut rau, pentru ca acum este pedepsit sa traiasca mult, in saracie, singuratate si foame, fiind nevoit sa apeleze la mila altor oameni. Oare cati crestini autodeclarati fac un gest de milostenie? Oare, in momentul cand stii ca urmeaza sa inchizi ochii pentru ultima data tot la bani, avere si putere te gandesti, sau vrei iertare instantanee?
Va trebui oare sa asteptam o alta viata ca sa-i vedem pe cei care ne tin pe toti in saracie si in foame arzand in focul iadului?
May 4th, 2010
Ieri am facut click. Poate fiecare dintre noi stie ca plasticul e nasol. Ca PET-urile se arunca in locuri speciale si ca e bine sa reciclam cat putem. Ca e mai bine sa mergi la magazin cu o punga din material textil(sau chiar cu una de plastic rezistent, refolosibil). Ca va fi practic imposibil sa mai curatam locul in care traim dupa ce l-am murdarit.
Aproape in fiecare an ajung pe aceasta plaja destul de pustie de la sud de granita. Totusi, este primul an in care nu ne-am putut bucura de soare, valuri si nisip. Cauza o vedeti in imagine. O cantitate uriasa de gunoaie plutitoare aduse la mal de valuri. Etichetele sunt turcesti, bulgaresti si romanesti. Probabil ca o mare parte sunt aruncate de pe navele maritime care circula prin zona.
Sunt sigur ca se poate trai si altfel, fara atatea obiecte de unica folosinta. Daca toata inteligenta si tehnologia ar fi fost directionata pentru a gasi solutii prietenoase cu mediul(si cu noi, in ultima instanta), sunt sigur ca s-ar fi gasit. Dezastrul poluarii si obiectelor atat de ieftine incat le putem arunca dupa o folosire va afecta probabil civilizatia umana intr-o asemenea masura incat urmatoarele cicluri de viata ne vor denumi “cei care s-au inecat in propriile gunoaie”. Pana la minciunele gen “amprenta de carbon” cred ca e mult mai important sa oprim contaminarea mediului cu produse si substante toxice si cvasiindestructibile, produse de om.
Prevenirea este mai importanta decat tratarea(curatarea). Singura sansa e sa se termine petrolul mai repede si sa nu mai existe materie prima pentru productia acestor nenorociri.
May 1st, 2010
Pentru mine, 1 Mai este ziua cand merg la mare(in zona mai ajung si iarna sau primavara dar cu alte treburi). Chiar daca la banii cheltuiti pe cateva zile de 1 mai la mare as putea ajunge intr-o capitala europeana si sa ne mai ramana si de cumparaturi, aleg Romania.

Nu stiu daca patriotismul ar trebui sa mearga pana acolo incat sa gasesti asa ceva in conditiile in care se stia ca 1 Mai umple statiunea si unii poate chiar ar vrea sa mearga pe trotuar, nu printre masini. Din nou, nu stiu daca a plati pe 3-4 stele cat pe 5+ prin alte parti e o afacere sau a vinde o bucata de medalion de somon(cu ceva oase) la 45 de lei se poate numi “serviciu de calitate”.
Totusi, da, aici lumea se distreaza. Indiferent de stil, pe “house” sau pe manele, pe alcool sau pe altele, cu mic, cu mare, de 1 mai o facem lata la mare. Eu trebuie sa-mi recunosc lasitatea in fata voastra, ma macina gandurile si nu pot sa-mi atac la baioneta ficatul sau creierul asa cum o cere ocazia, chiar daca am tot stocul de vitamine, antioxidanti, detoxifiante, aminoacizi etc. Am reusit chiar sa mananc “de regim”, adica regimul obisnuit, fara excese, fara dulciuri, fara junk.
E clar ca pana la toamna nu voi mai reveni pe acest litoral, dar probabil ca se va intampla cu fiecare 1 Mai.
Later edit: macar am avut o seara buna din 3, culmea, la On Plonge, unde am baut “un spritz de primavara”(fifty-fifty).