Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Este foarte greu de acceptat ca un aliment de baza, cum este graul, o cultura de importanta majora pentru economia  mondiala, reprezinta, de fapt, un element important in distrugerea multor ecosisteme, in boli cum ar fi diabetul sau in situatii sociale cum ar fi sclavagismul.

Cu toate ca multi specialisti (chiar si de la noi) recunosc faptul ca graul (in special prin glutenul continut) afecteaza negativ sanatatea multor oameni, din motive lesne de inteles informatiile sunt tinute departe de ochii publicului. In schimb, aceasta cereala are parte de promovare masiva, puternica, inteligenta. Deci daca “somitatile” umbla cu faina vopsita, ce pretentii putem avea de la consumatorii dependenti de opioizii din grau, cu burtile umflate de drojdie, pentru care painea este nelipsita de la fiecare masa?

Pe langa graul clasic, “imbunatatit” genetic pentru industrie, dar nu si pentru sanatatea noastra, exista si alte rude mai batrane si poate mai utile.

Einkorn

Este probabil cea mai veche varianta cultivata, incepand cu 10.000 de ani in urma in Orientul Mijlociu (zona Turcia/Siria de astazi). Este foarte rezistent la boli si conditii vitrege, dar productia este relativ scazuta, asadar in ziua de azi se cultiva pe suprafete foarte reduse. Fiind un “diploid” (doar 14 cromozomi) se pare ca si structura proteinelor este mai simpla si glutenul continut nu ar fi atat de nociv cum este cel din variantele moderne ale graului, tetraploide sau hexaploide (cu mai multa informatie genetica, de la mai multe plante care au contribuit la creearea sa). Poate fi consumat fiert, incoltit sau sub forma de produse de panificatie (contine suficient gluten incat sa poata rezulta paine din faina de einkorn). Este mult mai greu de procesat (treierare, macinare) decat graul obisnuit.

Emmer

Graul egiptenilor, tetraploid, cu productii mai mari dar si preferinta pentru temperaturi mai ridicate.

Durum (granoduro)

Este o varietate tetraploida al carui presupus beneficiu este indicele glicemic redus. Amidonul este digerat mai lent si elibereaza glucoza in sange fara “varful” specific fainii albe obisnuite. Desi este bogat in proteine (si folosit cu precadere la paste), contine mai putin gluten decat verisorii sai, fiind obtinut din emmer, prin selectie.

Spelt

A fost graul Imperiului Roman. La moda in ultima vreme si pe la noi, in realitate foarte asemanator cu graul comun, tot hexaploid, incarcat cu gluten, alergeni si opiozi. Desi este marketat ca o varianta mai buna a graului, diferentele sunt neglijabile. Este o combinatie de mai multe  tipuri de “ierburi”. Se preteaza mai mult ca ingredient pentru pastele fainoase.

Din cauza opioizilor continuti, chiar si cele mai “curate” variante de grau pot da tulburari psihice, dependenta si, prin consum abuziv, obezitate, diabet, boli cardiovasculare.  Un prim pas spre eliminarea graului din alimentatie este folosirea boabelor de ovaz si secara, intr-o forma cat mai naturala (exclusa procesarea prin extrudare).

Pseudocerealele (mei, quinoa, amaranth, sorg) nu contin gluten, dar vin cu cantitati mai mari de proteine, minerale, vitamine, fibre, deci pot inlocui graul pentru cei care vor sa mentina in dieta preparate cu care sunt obisnuiti.

Graul (indiferent de soi) ar trebui sa fie o exceptie in dieta, o prezenta ocazionala, nicidecum o regula sau un aliment de baza. Exista multe alte alimente pe care le avem la dispozitie, mult mai hranitoare si bogate in fibre, vitamine, minerale, proteine de calitate, dar fara efectele negative ale graului.

Octombrie este luna mondiala a vegetarianismului, iar la noi pe 23 se pare ca se vrea o Zi a vegetarianismului. Cu aceata ocazie am spus si eu cateva cuvinte in cadrul emisiunii “Viata e frumoasa” de pe B1 TV.

Respect si apreciez oamenii care mananca sanatos, indiferent de varianta de dieta adoptata. O dieta sanatoasa, cu alimente produse cat mai natural poate ajuta si economia, planeta si are multe  implicatii benefice, alaturi de alte masuri economice si sociale pe care ar trebui sa le luam fiecare dintre noi. Personal urmez o dieta omnivora, considerand ca o astfel de dieta este naturala si optima pentru specia umana. Sunt de acord ca multi dintre oameni ar trebui sa manance mai multe alimente de origine vegetala, crude sau procesate optim, insa ca parte a unei diete diverse. La vegetarieni (si in special cei care urmeaza o dieta cruda) sunt de apreciat perseverenta si inventivitatea de care beneficiem cu totii prin idei de retete si alimente diverse si sanatoase.

Dincolo de complicatele dezbateri si argumente stiintifice, apar foarte des mituri si argumente eronate privind acest mod de alimentatie. Pentru dieta vegetariana stricta eu accept un singur argument: cel al credintei sau preferintei personale. Indiferent de justificare, este un argument valabil si pe care il accept ca atare: fiecare alege pentru el si mananca ce considera ca ii face bine. Totusi, cei mai multi promotori ai vegetarianismului depasesc aceasta limita si prezinta o serie de argumente eronate, in tentativa lor de a populariza (si chiar justifica) propriile alegeri. De multe ori aceste persoane au un nivel de cunostinte si experienta foarte limitat, reproducand automat (cateodata foarte convingator) aberatiile produse de altii.

Mituri ale vegetarianismului:

#1 Pentru ca noi sa mancam doar plante nu sunt omorate animale

Realitatea este ca plantele folosite de om ca hrana sunt cultivate (monoculturi chimizate) cu pretul distrugerii unor intregi ecosisteme, in care avem poate chiar mai multe animale decat daca am fi lasat niste oi sa pasca pe un deal si le-am fi mancat la final. Nici mie nu imi place ideea ca trebuie sa moara un alt animal pentru ca noi sa traim, dar este legea naturii, reprezentata de la nivel microscopic pana la cele mai mari vietuitoare (desi noi nu suntem nici rumegatoare, nici cetacee). Si plantele au viata, doar ca noi o percepem intr-un mod diferit.

#2 Daca tu mananci intr-un fel este corect sa iti obligi copilul la acelasi regim

Cresterea creierului uman are la baza si aportul crescut de DHA (omega 3 cu catena lunga), practic inexistent in alimentele de origine vegetala. Apoi, anumite vitamine si minerale esentiale cresterii si dezvoltarii organismului uman provind exlcusiv din alimente de origine animala. Ii felicit pe cei care, vegetarieni sau vegani fiind, asigura copiilor o dieta diversa, lasandu-i sa aleaga singuri ce cale vor sa urmeze. Sunt de acord cu faptul ca, pe masura ce inaintam in varsta, necesarul de nutrienti de origine animala poate sa scada la cei mai multi dintre noi.

#3 Dieta vegetariana salveaza planeta si elimina razboaiele, foamentea, incalzirea globala, bolile, criza economica

Ar fi bine daca ar fi asa, insa realitatea este mult mai complexa, factorul agricol sau nutritional fiind o mica particica din acest angrenaj urias. In cele mai multe societati traditionale asigurarea resurselor de supravietuire se face cultivand atat plante cat si crescand animale, fara a produce dezechilibre semnificative in mediu. As pune ca, din contra, dieta vegetariana duce la o populatie docila, usor de controlat si manipulat, cu fertilitate scazuta. Apoi, mare parte din distrugerile aduse planetei au fost si sunt cauzate de agricultura si industriile conexe, deci tocmai de producerea de plante pentru hrana oamenilor.

#4 Doar o dieta vegetariana (cu diverse variatii) este sanatoasa pe termen mediu si lung

Realitatea este ca dupa o perioada de bine (evidenta in special la fostii mancatori de junk) apar problemele, recunoscute sau nu. Omul are capacitatea sa reziste la privatiuni severe, insa acest lucru se poate intampla pana la un punct. Prizonierii din lagare au trait si doar cu paine si apa mai multi ani, dar o mare parte dintre ei au murit pe parcurs. Populatiile exclusiv vegetariene au durate de viata comparabile sau chiar mai mici cu ale celor care mananca o dieta omnivora. Oamenii care functioneaza bine mancand doar plante sunt foarte, foarte putini, exceptii, nicidecum regula. Cei mai longevivi oameni au avut o dieta traditionala, omnivora.

#5 Toti omnivorii mananca la fel

Studii facute pe mancatori de mezeluri sau carnati arsi in ulei (alaturi de alte alimente toxice) pot dovedi, prin comparatie cu vegetarienii, ca aportul crescut de carne duce la cancer, fara insa a tine cont de cei care duc un mod de viata sanatos, cu alimente curate, care includ si produse de origine animala sau de faptul ca vegetarienii, preocupati fiind de sanatate, iau si alte masuri de prevenire/tratare a bolilor. Acest mit este legat si de confuzia dintre carne (tesut muscular) si alte tesuturi animale: ficat, creier, oase, maduva sau chiar alte produse de origine animala: oua, peste, fructe de mare, lactate fermentate, insecte. “Studiul China” a fost demascat in nenumarate randuri drept ceea ce este: o farsa.

#6 Carnea (si/sau produsele de origine animala) sunt toxice, indiferent de provenienta, cantitate, mod de preparare

Se stie ca in carnea arsa (gratar, prajita, cuptor la temperatura mare) apar substante cancerigene. Dar ele apar si in cartofii prajiti, legumele la gratar ori exista natural in anumite plante. Ma consider un “carnivor” sanatos din moment ce eu mananc doar cantitati relativ reduse din carne crescuta natural (ierbivore care au pascut iarba, pe camp), preparata la temperaturi scazute. Stramosii nostri din paleolitic, ce consumau cel putin jumatate din dieta sub forma de tesuturi animale au reprezentat varful dezvoltarii speciei din punct de vedere al sanatatii naturale. Apoi, multi omit sa spuna ca mai toate plantele contin si toxine, substante cancerigene sau mutagene, de la ceapa la migdale si de la pastranac la vinete.

#7 Dieta vegetariana trebuie sa fie bazata pe “ceriale” si soia ori, mai rau, “fructe”

Obsesia maladiva (daca mi se permite pleonasmul) pentru grau si cereale deriva din continutul de opioizi al acestor alimente. Apoi, maiestria vanzatorilor a dus la determinarea oamenilor sa manance soia de buna voie, un produs vegetal dealtfel toxic in stare naturala, nespecific zonei in care traim. Din cauza pretului scazut si a omniprezentei acestor furaje multi le adopta drept solutie facila in detrimentul unei diete diverse, complexe, dense micronutritiv, fie ea si de post sau raw-vegan. Cat despre fructe, zona temperata in care traim face acest mod de alimentatie nenatural, nepractic si nepotrivit cu necesitatile nutritionale.

#8 Mancarea gatita e toxica

In realitate multe alimente sunt mult mai usor asimilabile dupa ce au fost preprate termic, o parte din ele fiind chiar toxice in starea naturala. Creierul nostru este (sau ar trebui) sa fie mult mai mare decat al primatelor cu tub digestiv de dimensiuni si structura similare. Deci este nevoie de energie mai usor asimilabila si concentrata pentru a sustine acest organ energofag care ne diferentiaza de necuvantatoare. Trebuie facuta diferenta intre uleiul, faina sau carne arse si alimentele preparate la temperaturi optime. Fara indoiala, o parte din alimente ne sunt mai folositoare crude, dar nu toate.

#9 Dieta vegana este dieta naturala a omului

Deja e cateva zeci de ani se dovedeste in mod repetat, prin diverse mijloace (inclusiv prin izotopii carbonului prezenti in ramasitele pamantesti ale stramosilor nostri) ca omul nu doar ca a mancat carne si animale intregi, ba chiar o buna bucata de vreme ele au reprezentat “grosul dietei sale”. Atat tubul digestiv cat si alte caracteristici ale corpului nostru (inclusiv necesarul de nutrienti de origine exclusiv animala) sunt elemente clare pentru revenirea la o atitudine normala, de acceptare a unei realitati: omul a mancat de la animale moarte pana la oua si de la soici pana la furnici.

#10 Dumnezeu vrea sa ca noi sa mancam doar cereale si fructe

Geneza, Cap. 1, Vers. 29 spune “Apoi a zis Dumnezeu: “Iata, va dau toata iarba ce face samanta de pe toata fata pamantului si tot pomul care are rod cu samanta in el. Acestea vor fi hrana voastra. Dar, imediat dupa, Biblia spune Cap. 1. Vers. 30: Iar tuturor fiarelor pamantului si tuturor pasarilor cerului si tuturor vietuitoarelor ce misca pe pamant, care au in ele suflare de viata, le dau toata iarba verde spre hrana“. Si a fost asa.  Cu cateva versete inainte  se mentioneaza si “animalele domestice“. Apoi sunt nenumarate referinte culinare: pastoritul (inclusiv sacrificarea animalelor pentru hrana) si pescuitul fiind comune pentru om. Oare de ce crestea omul animale si pescuia? Oare chiar toate animalele mananca iarba?

In alte zone ale lumii, aceste alegeri alimentare (dieta bazata, exclusiv sau nu, pe alimente de origine vegetala) au fost testate, dezbatute, analizate. Foarte multi se intorc insa la un mod de alimentatie divers, omnivor, natural; fiind capabili sa recunoasca public esecul chiar si dupa multi ani de suferinta ascunsa. Personal, imi fac datoria sa atrag atentia asupra acestor lucruri, in final, fiecare dintre noi alege pentru sine si va suporta consecintele.

Puteti citi parerile mele si in celelalte articole pe aceasta tema, listate mai jos, inclusiv cateva directii pentru cei care vor sa urmeze o astfel de dieta (sau tin post).

Pentru cei carora li se pare ca eu bat campii si ca ei au “argumente”, exista un site facut de fosti vegetarieni si vegani (inca de pe vremea cand multi dintre noi nu eram nascuti) care argumenteaza si lamureste foarte bine situatia: www.beyondveg.com

Se spune ca piata ar fi o alternativa la raioanele cu fructe si legume de la supermarket. Iluzia alegerii functioneaza si aici: in general avem in fata aceleasi produse. De multe ori “taranii” din piata sunt tot intermediari, oameni care cumpara fructe si legume de import din “en-gros” si le vand pe taraba. Apoi, taranii adevarati, care cultiva in gradina, la tara, au deprins de multi ani arta “otravurilor” si a “azotului”, astfel incat risti sa cumperi alimente care pot fi mai bogate in factori nutritivi dar mult mai contaminate cu pesticide, ingrasaminte chimice si alte nenorociri.
Magazinele bio ar fi o varianta buna de compromis, asta daca ar avea suficiente produse proaspete, la un pret decent. Dar in magazinele bio gasim trei sferturi junk (zahar, fainoase, soia si alte procesate) si cand vezi legume sau fructe proaspete iti pui serios intrebarea daca sunt sau nu “bio”.

Gradinaritul este munca grea, iar cum prea putini dintre noi suntem dispusi sa stam aplecati si sa ne murdarim de pamant, trecem la urmatoarea alegere: piata. Trebuie sa fim constienti ca orice produs ajunge pe o taraba are in spate interese financiare in primul rand. Acele costuri trebuie acoperite (transport, chirie), vanzatorul platit, ingrasaminte si pesticide cumparate, folii pentru “solar” si cate si mai cate. Deci un producator nu si-ar permite sa lase omizile sa-i manance jumatate din mere sau gandacul de colorao sa-i termine cartofii inainte de a apuca sa-i recolteze. Pana la urma, cate persoane ar manca mere viermanoase, rosii “batute”, Si este clar ca “taranul” nu are cu ce sa dozeze cantitatile de chimicale, nefiind controlat de nimeni.

Insa faptul ca taranii folosesc si chimicale ar trebui sa fie un motiv sa-i ajutam sa foloseasca metode mai curate, nu sa cumparam din import. Ne trebuie solutii reale, nu lamentari si capcane corporatiste, specialisti manjiti si cozi de topor. Educatie, informare, boicotarea falsilor “tarani” din piete, acceptarea disponibilitatii sezoniere, a calitatii variabile si a preturilor mai mari ale produselor naturale.

Importul de fructe si legume are si el un loc binemeritat: putem manca in orice anotimp ce ne place si chiar beneficia de valoarea nutritionala a unor bunatati care nu cresc in tara noastra. Ramane de vazut cat ocupa acestea in bugetul nostru, asta daca legea se respecta si pe etichete gasim si tara reala de provenienta.

Sezonalitatea

Ideal este sa mancam legume proaspete, de sezon, crescute in pamant curat, la soare. Unele se pot pastra ca atare (radacinoasele: morcovi, telina, sfecla), altele conservate (murate, fierte, congelate). Cand nu am aceaste optiuni incerc sa mananc alte alimente, curate si sa completez cu strictul necesar de legume si fructe de import, daca se poate bio. De multe ori le prefer pe cele congelate, mai ales in sezonul rece.

Fructele romanesti

Merele, perele, gutuile sunt fructe traditionale. Ar fi de preferat cele abia culese din pom, cu vierme, semn ca nu au fost folosite pesticide. Totusi, prezenta viermelui poate fi cauzata si de folosirea gresita a pesticidelor, adica si merele cu viermi pot avea pesticide in ele. Sunt de preferat fructele cat mai mici si colorate, care au un raport mai bun de nutrienti esentiali/calorii.

O categorie aparte o reprezinta fructele de padure, incluzand aici si catina, macese, coarne, afine, coacaze, mure, zmeura, care pot fi conservate prin congelare dupa ce au fost spalate si portionate.  Cu cat sunt mai bine coapte cu atat sunt mai bogate in nutrienti, dar si mai perisabile, trebuind consumate imediat. Trebuie sa fie tari si colorate uniform, altfel riscam sa le cumparam deja stricate (intrate in putrefactie sau mucegaite).

Dovlecii pot fi cumparati toamna si pastrati mai multe luni daca sunt in stare buna in momentul initial (fara semne de lovituri). Pot fi consumati fierti, in supe, copti. Coada trebuie sa fie tare, densa, semn ca sunt bine copti (continut mai mare de nutrienti).

Castravetii trebuie sa fie cat mai mici, verzi, cruzi, tari, aceste caracteristici garantand prospetimea si gustul deosebit. Pot fi conservati prin fermentatie lactica (muraturi in saramura), astfel pastrand mare parte din calitatile nutritive.

Vinetele trebuie sa fie mici, dar puternic colorate (coapte) si dense (pline). Sunt de evitat rosiile de import, mai bine suc sau bulion facut din cele autohtone, coapte la soare, vara.

Fructele de import

Sunt de preferat cele exotice, care nu cresc la noi, pentru ca cele care cresc la noi ar trebui cumparate din surse locale. Citricele (lamai, portocale, mandarine, grapefruit, pomelo) ocupa un rol foarte important, mai ales iarna, pentru aportul de vitamina C si flavonoizi. Ele trebuie sa aiba coaja subtire, sa fie tari si dense (grele), semne de prospetime. Grija mare la tara de provenienta (trebuie sa fie cat mai apropiata de noi).

Avocado este un fruct special, oleaginos, cu un continut mare de grasimi sanatoase, fibre, magneziu. Avantajul sau este ca nu retine foarte multe pesticide. Se cumpara crud, tare, urmand a-l coace pe cont propriu, intr-o punga de carton, cu mere si/sau banane. Daca interiorul are zone maro inchis, atunci trebuie aruncat. Mai rar se gasesc variante “readty to eat”, cu coaja maronie si incretita. Consisenta sa optima este cea a untului moale, adica il poti manca cu lingurita, direct din coaja.

Ananasul trebuie sa fie tare la pipait si greu, semn ca este proaspat. El contine enzime proteolitice si ajuta atat digestia cat si refacera dupa antrenamente. Bananele sunt culese toate crude, deci este de preferat sa le coacem noi, acasa, in conditii cunoscute. Trebuie sa fie tari, fara pete negre pe coaja sau in dreptul cozii. Toate sunt tratate cu fungicide/pesticide, asa ca aveti grija mare cand le mancati, nu puneti mana de pe coaja pe alte alimente.

Rodiile trebuie sa fie cat mai coapte atunci cand le cumparam (culoare rosie a cojii) si mici. Procesul de coacere poate continua si in frigider, fiind un fruct foarte valoros pentru barbati, prin continutul de substante care protejeaza prostata.

Legumele

Si aici sunt de preferat legumele romanesti, proaspete, eventual cumparate in sezon, din surse sigure si conservate in mod traditional.

Broccoli trebuie sa fie cat mai mici (culese devreme), cu cat mai putina parte lemnoasa. Tulpina trebuie sa fie tare iar inflorescenta cat mai verde. Pe masura ce planta creste anumite substante utile dor se dilueaza, nu vor fi intr-o cantitate mai mare. Exista in Bucuresti surse de broccoli crescut in gradina/sera, fara chimicale, cautati, verificati, cumparati. Conopida este relativ similara, cu mentiunea ca un miros puternic arata ca prospetimea nu este cea potrivita. E bine sa cumparati capatanile cu frunze, care protejeaza inflorescenta delicata.

Spanacul, patrunjelul, mararul (si alte frunze) trebuie sa fie crocante si de verde-inchis, fara pete inchise la culoare sau decolorari. Varza trebuie sa fie cat mai densa, fara miros, cotorul umed, nu uscat sau crapat. E bine sa le cumparam intregi, nu gata taiate, pentru ca isi pierd rapid proprietatile chiar si ambalate in atmosfera protectoare.

Radacinoasele (morcov, telina, sfecla rosie) trebuie sa fie tari, de dimensiuni cat mai mici, intens colorate. Frunzele trebuie sa fie verzi si ferme, ele fiind comestibile (da, chiar si cele de morcov sau sfecla rosie). Cartofii trebuie sa fie curati, fara pete verzi sau semne de incoltire. Daca sunt din sursa sigura e foarte hranitoare si coaja. Toate pot fi conservate peste iarna la temperatura scazuta si ferite de umiditate (inclusiv lazi cu nisip in cazul morcovilor).

Usturoiul trebuie sa fie mic, dens, cu aroma puternica atunci cand este strivit. Cel adevarat poate fi pastrat pe funie, o perioada lunga de timp. Cel umflat cu apa, de import, se va usca si nu are nici gustul nici beneficiile nutritionale dorite. Ceapa trebuie sa aiba exteriorul fin, fara urme de lovituri sau umezeala. Mirosul trebuie sa fie neutru (deci fara miros specific cand sunt intregi), altfel este un semn ca sunt pe cale sa se altereze. Ghimbirul trebuie sa fie tare iar coaja sa cat mai uniforma. Alegem variantele mai mici, nu cele umflate peste masura cu ingrasaminte chimice.

Exista o diversitate mare de legume de import insa accentul trebuie sa cada pe alimentele autohtone, produse cat mai natural. Bineinteles ca asta poate insemna un efort suplimentar la cumparare dar va fi un plus pentru sanatatea noastra si a economiei romanesti.

Ma rog, gainile. Ce noroc si pe tapi. De cand ne procuram cea mai mare parte a alimentelor “de la tara”, ne trezim ca apar si astfel de pauze. La fructe si legume era evident, iarna le putem gasi doar conservate sau de import, dar si la oua, carne, lapte? Da. Sezonalitatea dietei este un lucru de la sine inteles intr-o dieta naturala, fiecare perioada a anului vine cu alimentele sale. Dieta umana este in continua transformare si noi alimente pot fi puse pe masa in fiecare zi, unele naturale, altele doar imitatii sau chiar inventii.

Un avantaj al globalizarii este ca poti avea alimente din orice zona a lumii, in orice sezon, asta pentru ca ele sunt transportate peste mari si tari, unele mai rapid, altele mai lent. Dezavantajul este ca multe sunt produse pe pamant secatuit de nutrienti dar imbibat cu chimicale (testele la import se fac superficial si pentru foarte putini contaminanti) si sunt culese necoapte, inainte ca procesele naturale de sinteza a multor nutrienti (vitamine, enzime, antioxidanti etc.) sa fie complete.

Industria alimentara impune standardele, prin manjirea cercetatorilor si a celor pe care i-am votat (unii) sa aiba grija si de sanatatea noastra. Astfel, nu ai voie sa spui ca ouale “de tara” sau chiar cele “bio” sunt mai hranitoare decat cele facute de gainile crescute in cutii, la bec, hranite cu soia si porumb. Desi e clar ca animalele nu dau lapte in anumite perioade, totusi piata este plina, semn ca  nu e chiar “proaspat”, ci din contra, a suferit mai multe procesari inainte ca tu sa-l vezi intr-o cutie , pe un raft. La fel, nu ai voie sa spui ca unele “alimente” sunt daunatoare sanatatii, ci ca toate sunt bune, doar ca unele sunt mai putin bune.

Asa ca, pana la primavara, mai putine oua, mai putin iaurt, mai putine fructe si legume, dar mai multe muraturi, leguminoase, nuci, seminte, peste, carnuri grase si petreceri.

Se spune ca mancarea traditionala romaneasca e grea, nesanatoasa. Asta poate si prin prisma faptului ca de sarbatori (cand cei mai multi dintre noi mancam mancare traditionala) se fac abuzuri alimentare grave, multi ajungand chiar la spital umflati cu carnati, paine, sarmale, oua fierte tari, ulei ars; asta ca sa nu mai vorbim de alcool si “sucuri” cu zahar.

Totusi, pentru fiecare fel de mancare exista si versiunile sanatoase, poate si mai gustoase. Versiunile in care coacem la temperatura scazuta in loc sa prajim, versiunile in care uleiul este adaugat la final, cand legumele s-au racit, versiunile fara faina arsa, cu telina in loc de cartofi (salata de “boeuf”), cu mai putina sare dar mai multe ierburi aromatice. Si asta fara inlocuirea porcului cu pui hormonizat si umflat cu “solutie salina”. Daca ai ingrediente naturale, de la tara, gustul lor va fi mult mai puternic si condimentele chimice (delikkt) sau “calirea” in ulei nu vor mai fi necesare.

Am preparat pentru Stirile Kanal D chiftelute la cuptor si legume la abur. Prin coacere, aceste chiftelute raman mai sanatoase, din ele se scurge grasime in loc sa acumuleze (ca in cazul prajirii in tiagie), iar radicalii liberi si alte substante toxice din carnea arsa vor fi in cantitati mult mai mici pentru ca temperatura de gatire este mentinuta cat se poate de jos. Carnea poate fi de porc, vita, oaie sau un amestec intre ele. Se adauga usturoi, ou, verdeata, condimente dupa gust. Cat mai putina sare.

Legumele sunt facute la abur (dar pot fi si “oparite” cateva secunde in apa fierbinte), iar uleiul (de preferat de seminte de in sau canepa) este adaugat cand acestea s-au racit, pentru a-i mentine proprietatile benefice. Combinatia este utila si pentru a fi luata “la pachet”, intr-o cutie speciala.

Am decis ca vreau sa slabesc, care ar fi primul pas?

Controlul medical medical complet este primul pas. Abia apoi te poti gandi la o dieta si la un program de antrenament (slabirea se face cu o combinatie de regim alimentar si miscare). Ca o regula de baza, termenul pe care ti-l stabilesti trebuie sa fie realist, “negogiat” impreuna cu specialistii, nu imprumutate de la “vedetele care au slabit 15 kilograme intr-o luna” sau din reclamele care promit orice, doar sa-ti ia banii din buzunar.

E foarte important sa intelegi Ce arata, de fapt, cantarul?

Imi pot stabili singur dieta potrivita, care ma va ajuta sa slabesc sanatos si sa ma mentin la greutatea dorita sau am nevoie de ajutor specializat?

O dieta sanatoasa, utila si pentru slabire, poate fi tinuta si pe cont propriu, insa in stabilirea initiala a listei cu alimente, a modului de preparare si asociere, a proportiilor de nutrienti si a cantitatilor totale de mancare este bine sa consulti un specialist. Poti economisi timp, bani si sa fii astfel in siguranta. Exista totusi un risc: ajutorul specializat sa fie mai rau decat dietele “din reviste”, asa ca e bine sa obtii si o a doua parere, pe langa documentarea pe cont propriu.

Citeste si despre Cum incepi cu dreptul o dieta

Exista o dieta universal valabila in lupta contra kilogramelor in plus?

Fiecare dintre noi este unic, deci experienta unei prietene sau a unui coleg s-ar putea sa fie inutila sau chiar daunatoare, in cazul nostru. Exista mai multe metode pentru a ajunge in acelasi loc, dar cu diverse efecte colaterale: o dieta potrivita iti va imbunatati starea de sanatate, va preveni bolile pe termen lung, iti va da energie si claritate mentala, iti va creste imunitatea. O dieta nepotrivita, desi te poate ajuta sa slabesti si chiar sa te mentii, poate avea efecte negative pe termen lung. Ma refer aici in special la dietele de infometare, care duc la malnutritie, in cazul femeilor existand riscul tulburarilor hormonale, al osteoporozei si, bineinteles, al ingrasarii peste nivelul anterior.

Ce este pana la urma o dieta “miraculoasa”?

O dieta miraculoasa este o dieta care promite mult. O dieta care pretinde ca poate face o schimbare majora in aspectul fizic sau in starea ta de sanatate. Dietele miraculoase pot fi insa si sanatoase, adica pot indeplini acele promisiuni, doar ca trebuie urmate pentru perioade lungi de timp, ca mod de viata. Dietele miraculoase de “x” saptamani si “y” kilograme slabite sunt simple trucuri pentru amagirea celor grabiti, neinformati, ignoranti.

Iata cateva exemple de metode “miraculoase” pentru slabit.

De ce nu ar trebui sa ne incredem in promisiunile ei?

Pentru ca intr-o dieta de slabire rapida rezultatele sunt de moment si costul este sanatatea. Cele mai multe insa nu reusesc sa aduca benefiicile promise, pentru ca sunt prea restrictive si corpul va reactiona prin a se apara: reduce metabolismul, creste depunerea de grasime atunci cand mananci “normal”. In plan psihologic, dupa ce esuezi cu cateva astfel de “diete minune” pentru slabire, iti va fi mult mai greu sa incepi o dieta sanatoasa, care nu promite marea cu sarea, ba din contra, iti spune de la bun inceput ca o slabire normala este de 1-3 kilograme pe luna. Da, pe luna.

Afla ce se intampla daca slabesti prea repede.

Multi se grabesc sa incerce diverse diete care au dat rezultate in cazul vedetelor sau ale apropiatilor, in speranta unor rezultate similare. Care ar fi consecintele aplicarii unor diete concepute pentru alte persoane?

In media apar doua aspecte: denaturarea informatiei de catre cei care vor sa-ti vanda un produs (includem aici si vedetele platite de comarcianti) sau dorinta de senzational (o vedeta ar declara orice crede ca o face sa-i creasca vizibilitatea). De multe ori “dietele vedetelor” nu au nicio legatura cu persoana in cauza, fiind simple inventii ale redactorilor. Apoi, cum spuneam si mai sus, fiecare dintre noi este intr-o situatie unica, cu puncte comune dar si diferente majore. Nu ai de unde sa stii care au fost factorii de succes si nici riscurile pe care altcineva si le-a asumat (constient sau inconstient). Chiar daca o astfel de dieta are rezultate de moment, este foarte importanta mentinerea lor.

Citeste despre mentinerea rezultatelor dupa o slabire rapida.

Citeste si despre Dietele vedetelor.

Se spune ca nu poti fi niciodata indeajuns de slab. Cat de adevarata este aceasta afirmatie?

In televiziune aceasta afirmatie circula pentru ca “televizorul ingrasa”. Adica imaginea prelucrata prin lentile si procesoare electronice duce la iluzia ca subiectul ar fi mai “turtit”, “rotund”, ca ar avea cateva kilograme in plus. Nivelul normal de grasime, din punct de vedere medical, este mult peste standardul impus de media. Adica, in mod natural, o femeie este “grasa”(15-20% grasime in corp). Exista si exceptii (femei slabe de la natura, cu strat mic de grasime, oase subtiri, fara pofta de mancare, cu asimilare proasta si metabolism accelarat) care deregleaza sistemul de referinta, multi crezand ca asa ar trebui sa aratam cu totii.

Cum putem stabili maximum de kg pe care le putem pierde intr-o luna fara a ne afecta sanatatea?

Aceste kilograme pot varia de la persoana la persoana, sau chiar la aceeasi persoana in functie de situatie (greutate, anotimp, perioada etc.). Totusi, trebuie sa fim constienti ca organismul nostru are o capacitate limitata de a arde grasime in conditii de siguranta, aceasta valoare fiind in jur de 500g pe saptamana. La inceput reducerea greutatii se bazeaza in special pe eliminarea de apa si continut intestinal, apoi abia se poate spune de o ardere a grasimilor, a carei rata poate fi accelerata pana la un punct, apoi urmand ca slabirea sa se intample intr-un ritm din ce in ce mai lent. Adica primele 5 kilograme se vor duce usor, dar ultimele 5, mult mai greu.

Citeste si Ultimele kilograme de grasime.

Cat de folositoare sunt pastilele sau ceaiurile pentru slabit in lupta contra kg in plus?

Unele pastile pentru slabit sunt sanatoase si eficiente, altele mai putin. Cu cat ele promit sa actioneze mai rapid, cu atat riscul sa fie o inselatorie sau sa-ti afecteze in mod negativ sanatatea este mai mare. Citeste si despre pastile pentru slabit dar si despre suplimentele inteligente pentru slabire, adica suplimente nutritive care ajuta in mod profund corpul sa regleze apetitul, sa elimine depozitele de grasime din zonele intestetice, sa mobilizeze, sa transporte si sa arda mai usor grasimea, sa foloseasca grasimea drept sursa preferata de energie. Si nu, VITAMINELE NU INGRASA, ba din contra, te ajuta la slabire, fiind pe primul loc in lista de suplimente care sa te ajute intr-un program de ardere a grasimilor.

Exista solutii relativ sigure pentru rezultate rapide?

Exista si astfel de solutii, dar ele pot fi aplicate pe o perioada scurta de timp si doar de cateva ori pe an, ca masura de urgenta. Apoi, foarte importanta este mentinerea acestor rezultate.

Citeste despre metodele sigure pentru pierdere rapida in greutate.

Articol scris cu ocazia unui interviu pentru emisiunea “Neatza cu Razvan si Dani” de la Antena 1.

Junk Food. Hai sa aflam ce inseamna aceasta sintagma aflata pe buzele tuturor: mancarea-gunoi. Sau gunoiul-mancare. Oricare ar fi topica, observam o antiteza. Mancarea ar trebui sa fie lucrul care ne hraneste si ne da viata, in timp ce gunoiul ar trebui sa fie aruncat. Propriile noastre slabiciuni (umane, de altfel), combinate cu posibilitatea unora de a le exploata (prin activitati de productie si comerciale) ne aduc in situatia de a ne indeparta de celebrele vorbe ale parintelui medicinei.

Solutia este sa ne informam si sa alocam resurse (timp, bani) pentru a manca sanatos si pentru a-i ajuta pe cei din jur sa faca acelasi lucru. Masuri de tipul “taxa pe fast food” mi se pare contrare scopului declarat.

Mancare

Hrana este constituita de acele lucruri, provenite in mare parte din animale si plante care contribuie la buna functionare a corpului nostru: energie, regenerare, stare de bine, sanatate. In mod natural, alimentele vin si cu o serie de otravuri (Vezi articolul Otravuri vegetale). Totusi, traditia gastronomica (a prepararii hranei) ne aduce metode prin care se pun in valoare nutrientii si se diminueaza balastul sau toxinele, de multe ori transformandu-le in componente utile.

Gunoi

Gunoiul este un lucru inutil, ba chiar daunator, pe care il indepartam de existenta noastra. Poate fi de mai multe tipuri si este un produs al modernitatii, pentru ca natura, pana la aparitia omului “stapanitor al naturii”, putea recicla tot ce se producea, intr-un circuit al vietii (circle of life) care continua de miliarde de ani.
Omul a facut posibila si o alta caracteristica a gunoiului: omniprezenta. Gunoiul este peste tot, iar gunoiul alimentar nu doar ca este la indemana, fiind usor de procurat si mancat, ba chiar esti indemnat sa il mananci.

In definirea junk-ului suntem ajutati foarte mult de cei cinci NU (pot fi descrisi mai multi, dar avand cinci degete, pare sa fie mai usor asa pentru multi). Alimente rafinate, ajunse in dieta noastra din cauza nevoii unora de a stapani natura, lumea, semenii, comertul cu sclavi, un anumit segment de piata, teritorii, averi, industrii etc. Oameni care desi au tot ce le trebuie (si chiar foarte mult peste) sunt mancati din interior de pacatul avaritiei. Ultima capcana este junk-ul bio si produsele procesate vandute drept alimente sanatoase (fainurile arse).

“Cei cinci nu”: zahar, uleiuri, cereale procesate, mezeluri, soia. Se observa ca sunt alimentele ultra-procesate, rafinate, care pierd pe drum cam tot ce inseamna nutrienti, cu exceptia sursei de energie (grasimi oxidate sau carbohidrati simpli). Daca avem proteine, ele sunt de cea mai proasta calitate, denaturate, incomplete, contaminate. Evident, includem si alimentele care contin cantitati semnificative din aceste gunoaie.

Din pacate, consumul acestor gunoaie nu mai lasa loc alimentelor sanatoase, hranitoare, pline de grasimi esentiale, proteine de calitate, vitamine, minerale si alti nutrienti esentiali.

Sucurile dulci

Fie ca sunt cu zahar sau fara reprezinta junk-ul suprem: practic nu contin nutrienti, doar calorii “goale”, sub forma de carbohidrati cu indice glicemic mare (glucoza, fructoza) care devasteaza metabolismul si afecteaza grav funtionarea ficatului si pancreasului. Indulcitorii artificiali sunt poate si mai daunatori pe termen lung (unii fiind suspeci ca ar creste riscul de cancer). Contin diversi coloranti, arome, acizi care sa iti faca setea si pofta mai mare. Unele contin si alt drog (pe langa zahar): cofeina. Sucurile pasteurizate, indiferent ce scrie pe eticheta sunt practic moarte din punct de vedere nutritiv si nesemnificativ mai hranitoare decat “bauturile racoritoare” clasice, cu zahar.

Daca vrei sa bei “suc”, fa-ti suc: Despre sucurile de fructe si legume.

Cele mai multe sunt concepute sa creeze o senzatie de sete si mai mare, practic fiind imposibila hidratarea cu ajutorul lor.

Sunt produse cu valoare adaugata mare, in cazul carora materia prima are costuri nesemnificative. Au, in schimb, bugete de publicitate monstruoase si sunt prezente peste tot, lucruri care le fac un pericol pentru sanatatea noastra. Citeste mai mult despre bauturiile racoritoare.

Da, exista si alternative sanatoase la sucurile chimice.

Dulciurile

Au un continut asemanator, fiind bazate pe zahar, insa aici in loc de apa, celelalte ingrediente sunt din zona grasimilor denaturate (margarina, uleiuri arse) si cerealelor ultra-procesate (faina de grau). Multe contin si un alt pseudo-aliment: cacao, sub forma de unt sau pudra. Includem aici si halvaua (un mix de zahar si resturi de seminte prajite de floarea soarelui, ramase de la extragerea uleiului), prajiturile, bomboanele, ciocolata, batoanele “nutritive” ieftine (dar nu neaparat) care au invadat piata. De multe ori aceste dulciuri sunt vandute drept “produse de dieta”
inclusiv halvaua (zahar+ resturi de seminte).

Dulciurile vin cu multe calorii intr-un volum mic, facand posibil consumul unei cantitati mai mari de energie decat ai cu adevarat nevoie. Apoi, dulciurile creeaza o senzatie de foame accentuata, facand necesar consumul altor alimente (de obicei tot dulciuri), intrandu-se intrun cerc vicios.

Cateva cuvinte despre dependenta de dulciuri si cateva sfaturi despre cum sa renunti la dulciuri.

Fainoase: cereale, biscuiti, pizza, paste, chipsuri, sticksuri, gogosi, covrigi si alte pungi cu faina arsa, cu sare si ulei.

Includem aici produsele care au ca ingrediente de baza faina (de grau, porumb, cartofi), grasimile arse (citeste si despre Grasimile sanatoase), sare. Cateodata ele contin si zahar, dar de fiecare data vor contine aditivi, arome. Pe masura ce consumatorii au devenit mai constienti ca aceste “gustari” dauneaza sanatatii, producatorii incep sa adauge cantitati nesemnificative din ingrediente pretins sanatoase (tarate, omega 3) sau chiar soia si le trambiteaza fraierilor drept mancare sanatoasa, biscuiti cu asimilare lenta, pizza care slabeste etc.

Spre deosebire de dulciuri, unde combinatia de fructoza si glucoza duce la un mediu ideal ingrasarii, aici, combinatia de glucoza (provenita din digestia amidonului) si grasimi oxidate duce mai rapid la boli degenerative.

Daca ti se pare ca o sa iti moara creierul fara faina in dieta, iata surse sanatoase alternative de carbohidrati.

Prajeli si gratare

Indiferent ce prajesti si cum prajesti, prajirea in sine este un proces generator de toxine. Atat uleiul ars, cat si componentele din subiectul prajirii (fie ca vorbim de carne, cartofi sau altceva) devin toxice. Incarcarea calorica este si ea crescuta, din cauza uleiului absorbit, in special de cartofi si coca arsa de la “pane”. Ca materii prime sunt alese cele mai ieftine si de proasta calitate alimente, tocmai pentru ca prajirea va ascunde orice miros, textura sau gust dubios.

Multe alimente sanatoase pot fi stricate de metoda gresita de preparare, cum ar fi cazul legumelor la gratar. Legumele pot fi mancate crude, maxim fierte sau trase la tigaie cu apa, doar cateva secunde. Iata si cateva cuvinte despre modul sanatos de preparare al alimentelor (Cum gatim?).

Soia

Produsele din soia de pe piata au la baza un deseu ramas de la productia de ulei de soia, folosit in special in scop industrial si la fabricarea junk-urilor descrise mai sus. Chiar si ca furaj industrial, soia este folosita in cantitati mici, pentru ca afecteaza in principal fertilitatea animalelor, tulburand grav sistemul hormonal. Trecand peste gunoaiele de tip “snitele de soia”, acest ingredient (pentru ca nu mai poate fi numit aliment) este regasit in mai toate alimentele procesate, de la paine la cascaval si de la carnati la batoanele pentru slabit.

Ce putem gasi la noi in tara nu are nicio legatura cu produsele traditionale din soia, care oricum ar trebui mancate de catre cei care le-au inventat, la ei acasa. Mai pe larg, despre soia. Postul alimentar de inspiratie religioasa presupune curatarea corpului si crearea unui mediu intern propice rugaciunii si comunicarii cu Divinitatea, nu otravirea lui cu deseuri industriale. Laptele de soia nu e lapte si branza de soia nu e branza.

Atentie: a nu se pune pe aceeasi lista si lecitina de soia, care este unul dintre componentele benefice ale acestei leguminoase asiatice.

Carnea procesata: mezeluri, hamburgeri, shaorma

Mezelurile traditionale erau concepute pentru a imbunatati gustul si chiar valoarea nutritiva a produselor din carne, de multe ori completandu-se reciproc. Un exemplu clasic este parizerul, a carui reteta continea carne de vita de cea mai buna calitate si grasime de porc. Cand s-a inventat reteta, grasimea de porc putea fi considerata chiar sanatoasa, avand in vedere cum erau crescuti porcii. Acum parizerul este o pasta amorfa, cu un continut de carne extrem de redus (in cele mai multe cazuri in jur de 10%), dar cu un continut de sare, aditivi si chimicale urias.

Hamburgerii si shaorma, desi nu intra in categoria “mezeluri”, sunt tot carne procesata, cu diferenta ca prepararea termica este mult mai daunatoare, pentru ca temperaturile sunt mult mai mari, aparand denaturari ale substantelor continute (inclusiv a celor naturale), cu rezultatul bine stiut: cresterea riscului de boli degenerative si cancer.

Lactate moarte

Industria laptelui este una dintre cele mai puternice. Laptele a salvat, de-a lungul istoriei multi oameni de la pieire (drept dovada si toleranta la lactoza in cazul adultilor rasei albe). Laptele si derivatele sale constituie o sursa esentiala de nutrienti pentru multi oameni de pe glob. In acelasi timp, laptele modern, plin de hormoni, pasteurizat, aditivat, transformat in otrava este departe de iaurtul din Caucaz, care a pornit trendul probioticelor in alimentatia noastra.

Branza si iaurtul se gasesc peste tot, sunt usor de mancat, gustoase (suntem un neam de ciobani pana la urma, nu?), tin bine de foame, insa trebuie sa echilibram dieta cu cat mai multe legume care contin magneziu, atat de putin prezente in dieta noastra. De asemenea, trebuie sa ne punem problema pierderii altor alimente sanatoase daca in dieta noastra regasim in fiecare zi lactatele.

Ca si la celelalte alimente, dar cu atat mai mult in cazul laptelui conteaza specia de la care provine laptele (de preferat oaie si capra), alimentatia animalelor (de preferat iarba de pe camp), modul de preparare (de preferat iaurt crud). Lactatele industriale ultra-procesate (ex. branza topita), sunt aproape toxice, pe langa faptul ca multe contin deja prea putin lapte, fiind folosite ingrediente diverse, de la zahar la soia si de la coloranti la potentiatori de aroma (iaurturile cu fructe).

Alcoolul este otrava si nu, berea nu este un aliment. Nici vinul. Da, poti sa bei “cate un pahar, la masa”, daca asta te face sa te simti mai bine, dar fara minciuna ca ar fi sanatoase.

Totusi, ce mancam?

Parcurgand aceasta lista multi ajung sa constate ca mananca aproape exclusiv junk food. As mai putea adauga si alte alimente, insa ele apar mai rar, in cantitati mai mici si pot avea anumite beneficii. Vine intrebarea de baraj: pai daca nu mai pot manca gunoi, atunci ce sa mananc?
E o intrebare la care fiecare dintre noi raspunde pe cont propriu, pornind de la lista de alimente sanatose, modul optim de preparare, preferintele personale, posibilitatile materiale. Exemple sunt nenumarate pe acest site, precum si pe forumul getfit.ro (unde avem experienta a mii de oameni de vreo zece ani). As evita cartile scrise de persoane care una scriu si la alta fac reclama la televizor.

Bineinteles ca e greu, cere informare, timp, cheltuieli initiale mai mari… dar daca era usor si alimentele sanatoase erau pe toate drumurile, nu mai scriam acest articol, nu?

Daca vrei sa mananci sanatos trebuie sa iti cumperi ingredientele, sa iti prepari mancarea si sa o transporti acolo unde stii ca o vei manca. Am scris pe indelete despre Pachetel. Ce alimente putem selecta pentru pachetel, cum ar trebui preparate si asociate.

Astazi, la Traieste Sanatos, la Antena 2, prezentam 4 variante de “pachetel”, pe langa cateva cuvinte despre “Dieta de toamna“. Cam la acelasi pret cu o shaorma sau cu variantele de junk food care iti vor distruge sanatatea. Deci fara “batoane”, biscuiti, faina arsa, ingrediente de proasta calitate pe care sa dai de 10 ori mai mult doar pentru ca iti lipseste organizarea. Eu unul consider ca oricum avem prea multa faina in dieta (sub diferite forme), deci macar sa o mancam cand chiar nu avem altceva, nu doar din comoditate. Cand mananci alimente de calitate, gatite bine si reduci toxinele din dieta te saturi cu mult mai putin, fara a mai fi nevoie sa te umfli cu coca sau prajeli pentru a avea burta plina.

Peste si orez cu legume

In special pentru persoanele active sau care vor sa creasca in greutate este utila combinatia dintre proteinele usor asimilabile (peste) si sursele dense de carbohirati (orezul). Putem avea orice alt tip de carne fiarta sau la cuptor, cu sosul si salata separat sau chiar cu o sursa mai densa de carbohidrati cum ar fi cartofii copti, mamaliga, orezul. Daca avem ca obiectiv mentinerea sau slabirea, porportia de salata/legume va creste in detrimentul amidonului. Ca alternative avem si De ce preferam carnea fiarta sau la cuptor si evitam “gratarul”. Carnea este de preferat sa provina din surse sigure, de la animale care au pascut iarba sau din peste salbatic, de captura (oceanic).

Omleta la cuptor

Legumele adaugate au rolul de a tine o temperatura scazuta a compozitiei, evitand inactivarea si denaturarea nutrientilor. Evident, ele vin cu vitamine, minerale, antioxidanti, fibre, care completeaza oul. Timpul de preparare este relativ redus, avand posibilitatea sa “ne jucam” cu ingredientele auxiliare de la o zi la alta, pentru diversitatea gusturilor. O dieta sanatoasa poate fi, in acelasi timp, o dieta gustoasa.

Pentru alimentele preparate termic folosim temperaturi mai intalte si timpi mai mari de gatire decat in mod obisnuit, pentru a asigura sterilizarea si prevenirea alterarii.

Salata cu branza si nuci

Folosim legume care se pastreaza bine dupa ce au fost curatate si taiate: morcov, telina, sfecla rosie, varza, broccoli (da, se poate manca si crud), castraveti (volum mare si practic zero calorii). Pentru cei care vor in plus grasimile sanatoase si proteinele din nuci, putem adauga si “o mana” (aprox 50g) din acestea. Uleiurile pot oxida foarte usor in contact cu aerul, deci este de evitat a fi puse in salata acasa, insa poti face acest lucru imediat inainte de consum (presupunand ca ai frigider la serviciu, unde sa tii la rece uleiul).

Nuci, seminte, alune.

E bine sa fie inmuiate in apa in prealabil, dar daca vrei sa le transporti e bine sa le si usuci (in cuptor, la o temperatura cat mai mica, sau in desicator, daca ai un asemenea aparat). Sunt gustoase, tin bine de foame (daca le mesteci pe indelete), aduc grasimi sanatoase, proteine, fibre. Pot fi asociate unui iaurt integral, viu (cu fermenti lactici activi). Evitam mixurile prajite sau care contin fructe uscate (calorii goale).

Fructe

Sunt de preferat fructele de sezon, intregi, dar poti curata si portiona de acasa si ananas, de exemplu. Daca temperatura de afara e mai mare si exista riscul de oxidare poti stropi cu lamaie bucatile de fructe.

In perioada verii este bine sa pastrezi cutiile cu mancare intr-o geanta termoizolanta, in care sa pui si 1-2 bidoane de 0.5l tinute in congelator cu o seara inainte. Astfel, dupa-amiaza vei avea si apa rece, iar alimentele tale vor fi tinute la o temperatura propice pastrarii in conditii de siguranta.

Shake “de proteine”

In clasicele diete pentru fitness si culturism locul acestor shake-uri era foarte important. Chiar daca ele contineau in mare parte proteine (inutile corpului in asemenea cantitati), acum avem si variante mai apropiate de masa ideala, prin adaugarea de tarate de ovaz (efect antiestrogenic), tarate de orez (antioxidant, aport de fibre), lapte de cocos (aport de grasimi energizante). Avantajul acestor shake-uri este ca pot fi preparate foarte rapid, cu ingredientele dorite, in proportiile cele mai bune pentru tine.

Batoanele de calitate, sanatoase, ajung la preturi foarte mari, iar cele ieftine contin ingrediente de foarte proasta calitate, care ar trebui evitate.

O alimentatie sanatoasa “in deplasare” (scoala, serviciu etc.) iti asigura si o stare psihica pozitiva, pe langa energia si starea de bine pentru corpul tau. Da, la inceput, colegii vor “rade” de tine, dar este doar frustrarea ca ei nu sunt in stare sa aiba grija de ei, mancand sanatos. Dupa o vreme iti vor cere, iar cei mai inteligenti iti vor urma exemplul.

Un nonsens. O aberatie produsa de promovarea agresiva a unor produse vecine cu junk-food-ul.

Fibrele, desi necesare in dieta, nu pot constitui “baza” unei diete pentru ca ele nu sunt un nutrient. Nu aduc nici energie, nici material de constructie. O dieta sanatoasa contine si o anumita cantitate de fibre alimentare, dar nu poate fi “bazata pe fibre”. Fibrele au anumite roluri in procesul de digestie insa nu ofera nici energie si nici material de constructie. Sunt un balast necesar in dieta.

Fibrele vin automat cu alimentele intr-o dieta diversa si neprocesata, in alimentele de origine vegetala, insotind ceilalti nutrienti. Fibrele au cateva avantaje: regleaza tranzitul intestinal, blocheaza asimilarea unor toxine (inclusiv metale grele), produc prin fermentatie acizi grasi esentiali, asmilabili direct din intestin.

Avantajul major al fibrelor intr-o dieta obisnuita este incetinirea asimilarii carbohidratilor, cu reducerea indicelui glicemic al mesei respective. Pe acest fapt se bazeaza reclamele la produse “cu fibre”. Totusi, incarcarea glicemica (cantitatea totala de glucoza/carbohidrati) ramane aceeasi, deci aceste alimente pot avea chiar mai multe calorii decat cantitati mai mici din faina alba, de exemplu. Crezand ca “e bun”, omul mananca mai mult decat daca ar fi stiut ce contine cu adevarat acel aliment, adica, in mare masura “calorii goale”, cu toate eforturile zadarnice ale producatorilor de a “fortifica” produsele de panificatie cu vitamine, minerale, proteine.

Dezavantajele fibrelor din cereale (in special grau) sunt alergenii, acidul fitic (care blocheaza asimilarea mineralelor), glutenul (responsabil nu doar pentru boala celiaca ci si pentru multe alte tulburari), opioizii (de unde si proverbul “painea prosteste”). Chiar si soiurile de grau considerate “mai bune” (spelta) sunt practic identice, urmand ca prin procesare (coacerea painii) toxicitatea sa creasca substantial.

Tranzitul intestinal (toba pe care o bat vanzatorii de faina arsa) este avantajat si de aportul de grasimi sanatoase si probiotice, nu doar de fibre, existand oameni care mananca foarte putine fibre si au un tranzit intestinal normal, sanatos.

Excesul de fibre (in special cele din cereale) este la fel de nociv ca si lipsa totala a fibrelor din alimentatie. Printre dezavantajele unui consum exagerat de fibre se numara blocarea asimilarii unor minerale (in special calciul din laptele cu cereale dat copiilor), iritarea colonului (in special cu produse pretins de detoxifiere care contin tarate de grau). Fibrele pot interfera cu digestia altor alimente (in special cand se mananca mai multe alimente asociate la aceeasi masa) si pot induce fermentatia si indigestiile.

Acneea persistenta poate chiar sa dispara la cateva saptamani dupa incetarea folosirii cerealelor ca aliment. Faina arsa sustine procesele inflamatorii si genereaza procese autoimune implicate si in afectiunile tenului.

Deci, data viitoare cand cineva iti spune ca tine “o dieta bazata pe fibre” sau cand unui produs din faina i se face reclama de tip “contine fibre”, trece-l pe lista neagra. Prezenta unei cantitati semnificative de faina de cereale in dieta noastra (chiar si integrala) tine doar de motive economice (ieftin de produs si procesat), nu medicale (in realitate este daunatoare sanatatii).

PS: da, fainoasele sunt bune la gust, iti umfla burta si iti adorm creierul, imi plac si mie, dar ele reprezinta o proportie cat mai mica din alimentatia mea, pentru ca stiu sa-mi iau nutrientii din alte surse si nu ma las pacalit de reclamele vanzatorilor de junk, indiferent pe cine ar plati sau convinge sa le laude produsele.

Indicele glicemic este un indicator al cresterii nivelului de glucoza din sange la consumarea unui aliment, raportat la glucoza pura sau paine alba. Este un concept teoretic, in practica noi mancand amestecuri de alimente preparate in moduri diferite. De asemenea, fiecare organism reactioneaza diferit la aceeasi cantitate de glucoza. Chiar si la aceeasi persoana reactia poate fi diferita, de la un moment la altul, in functie de perioada din zi, alimentatie, antrenamente etc.

Amidonul din cereale, orez si cartofi este o forma vegetala de stocare a energiei pe termen lung. El este format din molecule de glucoza, legate unele de celelalte. Cand mancam amidon, aceste molecule sunt asimilate (digerate si absorbite). Deci, a manca amidon inseamna, de fapt, a manca glucoza. Viteza cu care se produce digestia amidonului si absorbtia glucozei poate fi diferita, insa reclamele la “cereale” induc ideea ca acest proces ar dura “timp indelungat”, in special daca in ecuatie sunt prezente si “fibrele”. In realitate acest lucru este insignifiant pentru cerealele procesate mancate in cantitati care sa ofere nutritie. Cu alte cuvinte, din punct de vedere al glicemiei, consumul de paine poate fi chiar mai rau decat acela de zahar.

Alimentele pentru cei care in secolul trecut prestau munci fizice au fost mostenite acum de noi, care avem cu precadere munci sedentare, datorita masinilor (robotilor). Din pacate industria alimentara a continuat sa mearga intr-o directie gresita, a productiei de energie ieftina, carbohidrati cu indice glicemic mare, care ne distrug sanatatea. Aceleasi materii prime si ingrediente folosite pentru ingrasarea porcilor sunt regasite in produsele atat de abundente pe rafturile magazinelor alimentare.

Daca adaugi suficiente fibre incat sa incetinesti asimilarea amidonului atunci deja excesul de fibre are mai multe dezavantaje decat beneficii. Pe de alta parte, aceste ingrediente adaugate sunt tot produse procesate, apoi supuse coacerii, despre care am explicat ca are potential toxic. Altfel, indicele glicemic al alimentului este oricum foarte ridicat. Aceste fibre, daca provin din cereale cu gluten (tarate de grau) au si un puternic potential alergen si sunt de evitat. Din pacate, personalitati si chiar “somitati” sustin inca aceste erori nutritionale, facandu-ma sa ma intreb cine sau ce se ascunde, de fapt, in spatele lor.

O dieta diversa, fara alimente rafiante si procesate are automat un indice glicemic redus. Teoria indicelui glicemic este o teorie depasita, din anii ’80, care incerca sa salveze ce se mai putea salva din industria fainoaselor si zaharului. Pastele sau alte fainoase cu indice glicemic mare, marketate ca fiind “bogate in fibre” sunt, din punctul meu de vedere, o simpla inselatorie, depasita in alte zone, dar abia sosita la noi.

Poti citi mai multe despre indicele glicemic pe getfit.ro