Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

In timp ce incercam o explicatie pe forum pentru cineva care scrisese “vreau sa i-au creatina” mi-a picat fisa: ce sa faca toti acei invatatori si profesori de limba romana iesiti la pensie sau ramasi fara seviciu? Foarte simplu: sa tina cursuri online de limba romana, pe forumuri si bloguri. Site-urile sa fie supuse unui control si amendat pentru cratime puse prost, dublu “i”(lipsa sau in plus, dupa caz) si celelalte nenorociri gen “i-am spus la Mos Craciun sa-mi aduca un topor “, “cretinii care ii intalnesc” sau “am primit ceva mail”.

Ma intreb daca nu apar deja in lucrarile de control sau pe la examenele de Bacalaureat si cuvinte ca “tn”, “k”, “cf”, “pupicy”, “akm” etc.

Ca o nota personala, as propune interzicerea folosirii salutului “Buna” intre barbati. Sau ma rog, intre barbatii heterosexuali.

Evident, nimeni nu e perfect, mi-au mai scapat si mie niste virgule pe ici pe colo, mai ales ca in viteza cu care scriu mai pierd sirul cateodata(scriu mai repede decat multi pot vorbi si nu am intotdeauna timp sa revin asupra textelor). Totusi, dincolo de cretinii care cauta nod in papura sau te fac albie de porci pentru un dezacord provocat de schimbarea ideii pe parcurs exista enorm de multe greseli de utilizare a limbii romane pe Internet. Greseli care, din pacate, se raspandesc precum ciuma.

Sa vina profesorii cu betele si cojile de nuca virtuale!

PS: sper ca ideea unei astfel de asociatii/autoritati e deja pusa in practica sau pe cale de a fi.

Cercetatorii si climatologii moderati incearca sa explice faptul ca in istoria Pamantului au existat schimbari climatice mult mai bruste si mai dure decat ce se intampla acum. E cam greu sa ne convinga cineva pe timpul iernii ca exista “incalzire globala”. Vara e mai usor. S-a trecut si la sintagma “schimbarea climatica” pentru ca s-au prins si “ei” ca minciuna are picioare scurte. Sunt si grupuri de oameni de stiinta care emit ipoteze chiar mai rebele: ca schimbarile climatice(in speta incalzirea globala) nu au legatura stransa cu activitatile umane(emisiile de gaze de sera, in principal), ba chiar ca exista un efect de racire cauzat de activitatile umane. Adica ar fi pe dos: industria din ultimele doua sute de ani ar fi intarziat topirea calotei glaciare.

Trebuie sa recunoastem totusi ca unii dintre noi avem o pregatire “green”. Inainte de “revolutie” citeam tot felul de brosuri despre reciclare, reconditionare, refolosire. Cei 3 “R”. Eram obligati sa adunam un numar de sticle goale sau o cantitate de hartie/deseuri refolosibile. Din punctul asta de vedere tara era destul de curata. Evident, preocuparea pentru curatenia mediului acoperea industria care polua infinit mai grav, deversari masive de poluanti, tehnologii murdare, haldele de steril, folosirea abuziva a ingrasamintelor chimice, totul pentru dezvoltarea industriala fortata de care aveam nevoie pentru a fi o tara puternica. Asta se intampla la o scara mult mai mare cu alte tari. Cei aflati in varful luptei anti-incalzire-globala sunt cei mai mari producatori si consumatori.  Copiii sunt spalati la creier cu “protectia mediului” in timp ce pe alte parti mediul este murdarit infinit mai mult si chiar ireparabil.

Ce nu se spune clar este ca fiecare dintre noi suntem complici prin faptul ca folosim bunurile produse cu aceste costuri pentru mediu. Degeaba strangi toata viata la pungi de plastic daca in procesele de productie ale calculatorului, masinii, hainelor, mobilei de care te folosesti s-a poluat de 1000 de ori mai mult.

Asa cum degeaba cumperi alimente “bio” daca ele au costuri ascunse pentru mediu.

Spunea Ministrul Finantelor mai deunazi cum marii evazionisti s-ar ascunde si printre salile de fitness. Am inteles. Aici era buba. Salile de fitness faceau atatia bani negri incat economia era garbovita de aceasta povara. Pe de alta parte se pun taxe pe “fast food” pentru “sanatatea cetatenilor”… mda, nu ar fi mai bine sa se stimuleze acele activitati care produc sanatate decat sa se taxeze practic mancarea tuturor?

Imi aduc aminte cand am deschis GetFit Gym cum dupa o vreme am incercat sa intram 100% in legalitate si aproape am dat faliment, ne-am inglodat in datorii si ajunsesem sa dedicam cea mai mare parte a timpului formalitatilor si nu activitatii noastre de baza. Asa da promovare a sanatatii din partea statului.

Traim intr-o zona temperata. Sunt multe zile din an cand sportul in aer liber este practic imposibil in orase si pentru cei mai multi oameni. Evident, ar trebui sa facem sport in interior. Bine ca a venit criza imobiliara, ca mai toate salile abia se tineau pe picioare din cauza chiriilor enorme. De asta cele mai multe sali sunt niste hrube, pentru ca pur si simplu nu ai cum sa-ti recuperezi investitia daca o faci “misto”. Daca vroiai sa platesti si instructorii cu mai mult decat un salariu de mizerie deja veneai cu bani de acasa. Putina lume intelege ca un instructor de fitness este un sportiv de performanta. Sunt instructori care tin si 5-6 ore pe zi in unele zile, ei au nevoie de o alimentatie speciala, de odihna, de suplimente nutritive care sa sustina efortul si refacerea. Are nevoie de timp pentru documentare si bani pentru carti si cursuri adevarate. Pe mine m-au injurat multi cand am marit salariile instructorilor(mai mult decat dublul de pe piata in acea vreme), dar cum altfel poti avea oameni de calitate?  Cu toate taxele platite ajungeai sa iesi “pe zero” la abonamente demne de o sala de lux. Vitaminele asteapta sa fie clasificate drept “produse de lux” si taxate si ele suplimentar sau chiar interzise, de-a dreptul. Sanatatea este, intr-adevar, un lux.

Ma intreb cum in alte tari abonamentele sunt accesibile oricui, ba chiar subventionate de stat sau acoperite de asigurarile medicale? Cum? Pentru ca prin alte parti poate exista si factori de decizie care mai si fac ceva util. Poate ca in alte parti turma e formata din ciobani iar ciobanii sunt semizei. La noi turma nu e formata nici macar din oi, ci din legume flescaite.

Deci, Mens sana in corpore taxano… taxati pe toate partile, asteptam si taxa pe abdomene, genuflexiuni si chiar caloriile arse la sala, taxa pe transpiratie si pe kilogramele de fier ridicate la antrenament.

si cine are prea multi sa-i omoare. Asta pare sa fie principiul calauzitor in societatea romaneasca. Prin infometare, prin lipsa de servicii medicale, prin lipsa de medicamente, prin frig, prin teroarea grijii zilei de maine.

Pornind de la o discutie pe forum despre Holocaust si auzind apoi la radio despre batranii care au pensii de 100-200 de euro pe luna m-am gandit ca batranilor nostri li se intampla tot un fel de genocid. Se spune ca cine isi uita trecutul este condamnat sa il repede. Batranii nostri reprezinta trecutul nostru. Tara in care traim, buna sau rea, este facuta de ei. Chiar daca unii se declara “anticomunisti”, totusi comunismul ne-a facut ceea ce suntem. In loc sa luam partile bune si sa ne folosim de ele nu facem decat sa le distrugem, valorizand doar partile negative. Totul pare sa fie pe dos.

Culmea, in conditiile in care prea putini oameni produc, batranii nu sunt lasati sa munceasca, din contra, sunt condamnati la o moarte grabita, pentru ca ei consuma din resursele pe care si asa nu le avem. Ma intreb daca nu poate fi folosita, catusi de putin, ce a mai ramas din puterea lor de munca si din experienta pe care au acumulat-o de-a lungul vietii. Da, si batranii sunt inchisi, paranoici, pesimisti… dar aceste “defecte” pot fi exploatate drept calitati in situatii de criza.

Acum vreo 10 ani as fi zis ca batranii nu sunt buni de nimic, sunt niste epave si o povara pentru tinerii care vor sa se dezvolte. Se dovedeste ca greseam. Batranii pot fi foarte importanti intr-o societate si batranii nostri au trecut prin constructia si reconstructia unei tari. Au fost supusi la privatiuni extreme si au muncit foarte mult pentru ca noi astazi sa existam si sa ne ducem vietile. De asemenea, ei pot avea o perspectiva diferita asupra lucrurilor, perspectiva care ne-ar putea proteja de niste greseli majore pe care le facem cu totii: consumam mai mult decat producem sau consumam din resurse fara sa punem nimic la loc sau sa cream conditiile ca acele valori sa se regenereze.

Ruptura dintre generatii mi se pare mult prea mare, in ultimii 20 de ani s-a creat parca un razboi intre categoriile de varsta. Societatea noastra pare un copil scapat de sub control, care, dupa ce a fost tinut o perioada inchis in casa acum traieste doar in prezent, alearga din bar in bar, se drogheaza, vinde din casa, merge la curve,  face accidente de masina, isi bate parintii… iar acum vrea sa-i vada morti pentru a incasa mostenirea.

Ce dovedeste asta? Ca suntem o societate gresita. Gresita de la cap la coada. Generatia care vine este si mai rupta de realitate. Vreo speranta?

Ce este, pana la urma, “Flacara Violeta”?

Poate fi un instrument de meditatie si autovindecare. Poate fi titlul unei carti. Poate fi o intoxicare media. Poate fi orice vrem sa fie. Cineva a definit o metoda si a numit-o asa, adunand si alti oameni in jurul acesti idei/metode. Poate fi si un concept mai complex in alte “culturi”. Culoarea violet insa nu este inventia acelui om ci se pare ca este un simbol al puritatii si divinitatii definit cu ceva timp in urma, nu stim de catre cine. Stim doar ca evaluand aura unei persoane prin anumite metode, violetul este culoarea inaltarii spirituale, este un simbol. Din pacate media nu poate mai mult decat o documentare superficiala si apoi aruncarea in derizoriu a oricarui subiect de catre oameni prea putin informati sau intelepti. In acest domeniu, “demonstratiile” de dragul demonstratiilor sunt lipsite de sens.

Am invatat la un moment dat ca pe langa lumea perceputa cu simturile clasice exista si un asa-zis univers informational. Ca un fel de baza de date unde sunt stocate toate cele ce s-au intamplat sau se vor intampla vreodata. Gandurile si gesturile noastre fiind o realitate, sunt si ele acolo.  Am vazut si dovezi ale faptului ca omul poate accesa acea informatie, independent de timp si spatiu. Poate capta informatie si poate pune informatie. Evident, fiecare om care face asta(constient sau inconstient), are la indemana anumite mijloace, mai mult sau mai putin puternice. Unii trimit un gand bun, altii o injuratura sau un blestem. Unii se rezuma la gand, altii ii dau putere prin ritualuri si obiecte fizice ajutatoare.

Stim ca aceste lucruri se intampla cu siguranta in cadrul aceleiasi constiinte. Adica gandurile si actiunile se rasfrang asupra persoanei care le emite/desfasoara. Exista si metode suficient de accesibile si simple pentru a demonstra ca influenta nu este doar asupra sinelui ci si a altora sau a realitatii inconjuratoare. Lucrurile sunt complicate si, de multe ori, nici chiar cel care aplica o metoda sau foloseste un aparat nu intelege ce face. Conflictul totusi se naste. Si conflictul va influenta si un sir ulterior de evenimente.

Binele si raul sunt definite de fiecare dintre noi, ele existand doar in raport cu noi. Anumite lucruri sau actiuni pot fi bune sau rele, in functie de conditiile in care sunt evaluate. Lumina si intunericul sunt simple conventii. Binele poate fi definit ca apropierea constienta de noi insine, indiferent ca avem acea “samanta divina” sau credem ca nu exista asa ceva. Asa cum poti vindeca folosind fortele si metodele de mai sus, asa poti face si alte lucruri. Acelasi cutit poate taia o paine sau un om. Depinde in mana cui sunt acele forte si instrumente si ce scopuri are. Se poate influenta starea cuiva de la distanta? Cu siguranta. Se poate face asta prin metode dincolo de realitatea concreta? Eu am aflat ca da. Pot actiona si asupra “cui nu crede”? Am aflat ca da. Poate gandul influenta materia? Se pare ca da. Exista un drept divin de a face lucruri care sa influenteze natura sau viata altora? Eu cred ca nu. Fiecare om isi ia “dreptul” pe care il poate lua. Nu stim daca “va plati pentru gandurile si faptele sale” si nu stim daca un lucru considerat “greseala” este intr-adevar in discordanta cu divinitatea sau nu. Fiecare alegem insa acele lucruri care sunt bune pentru noi. Sau cel putin asta e iluzia cu care ne motivam  viata.

Unii oameni se nasc cu aceste capacitati, le pot dezvolta sau nu, le pot pune in valoare cu ajutorul gandurilor, simbolurilor, ritualurilor, obiectelor. Unii vindeca boli, altii castiga bani, altii putere politica. E normal. Din punctul meu de vedere problema apare cand orice putere(fie ea si “paranormala”) este folosita in scopuri egoiste sau mercantile. Aceste lucruri au existat dintotdeauna si au fost tinute in secret, tocmai pentru ca la specia umana exista un echilibru mult larg intre conflict si coeziune. Lumea este pana la urma condusa de practicanti de diverse ritualuri cu efecte similare  celebrei, de acum, flacari violete.

In ultimii ani traiesc cu impresia ca pana si cele mai oculte informatii si metode sunt “aruncate” spre intreaga societate, tocmai pentru ca exista o constiinta din ce in ce mai puternica a unui dezastru iminent, care ne va afecta pe toti, de la papusarii lumii pana la ultimul bebelus nascut intr-o tara fara electricitate sau servicii medicale.

Si asa crescusem in casa cu diverse carti care sprijineau ateismul stiintific, si asa tot citind ani de zile nu aflasem nici macar ce este sau ce ar trebui sa fie “Dumnezeu”… “Istoria ideilor si credintelor religioase” imi pusese capac… iata ca sunt totusi in situatia sa-mi supun copilul unui ritual care credeam ca imi apartine(mostenire culturala mai mult).

De ce trebuie botezat? Pentru ca “asa trebuie”. Pentru ca “asa se face”. Pentru ca “ce o sa zica lumea”. Pentru ca asta e traditia. Pentru ca de asta plange. Pentru ca altfel nu va fi primit de Dumnezeu(nu a fost oare facut de Dumnezeu, in primul rand?) Pentru ca suntem crestini. Paranteza: ce inseamna a fi crestin si cine stabileste asta?  De ce trebuie botezat intr-o anumita zi? Sa nu fie prea mare fata de ceilalti copii. Cand citeam in “Morals and Dogma…” despre cum ar trebui sa credem in Dumnezeu, fara superstitie, mi se parea ca omul bate campii. Uite ca dupa o suta si ceva de ani superstitia este cea care le spune celor din jurul meu ca eu trebuie sa-mi botez copilul, pentru ca astfel va fi ferit de rele.

Acum, eu ma consider crestin. Prin faptul ca am fost botezat(fara voia mea,dar si  fara regrete, pentru ca nu am cum sa regret un lucru decis de altii), prin faptul ca am trait intr-o societate in esenta crestina(cu toate partile bune si rele, ca sa ramanem in paradigma clasica). Chiar daca dintr-o zi am considerat ca sunt “ateu”, agnostic, ignostic sau o alta forma de refuz a credintei dogmatizate… tot crestin raman.

Totusi, sunt obligat sa-mi botez copilul? Se pare ca da. Cum ar veni, religia iubirii si tolerantei te obliga sa faci ceva. Adeptii acestei religii pretind ca “credinta” te obliga sa faci ceva. Chiar sunt in stare sa te jigneasca pentru ca ai alta parere sau pur si simplu te abtii de la a avea o parere.  Trebuie sa le inteleg ingustimea, rigiditatea si intoleranta? Nu trebuie, dar o fac.

Totusi, de ce sunt obligat sa aprob un ritual care va fi aplicat unui copil, fara ca el sa stie ce i se intampla, de ce i se intampla, cum i se intampla? Ma intreb oare cati dintre cei care spun ca “asa trebuie” au vreun habar despre ce se intampla, de ce i se invampla, cum i se intampla botezul?

Acum stau si ma intreb, daca traiam acum 2000 si ceva de ani in Orientul Mijlociu si aveam norocul sa-l intalnesc pe Fiul… ce mi-ar fi spus? Ca trebuie sa-mi supun copilul unui ritual fara ca el sa fie constient de asta? Ca eu ar trebui sa aprob acest lucru pentru ca cei din jur ma forteaza? Cine stabileste in ce cred eu? Cine stabileste in ce crede un copil de tzatza? Mai suntem in Evul Mediu? Da.

Am inteles, trebuie sa-l botezam(la plural, adica trebuie sa vreau si eu). Ce nu am inteles este cum poate defini altcineva pentru mine ce este Dumnezeu, in ce aleg eu sa cred si cum trebuie sa se manifeste concret aceasta “credinta”. Sa spunem ca as accepta si asta. Dar copilul meu ce vina are? Nu ar fi oare mai logic sa ii umplem capul de informatie, sa il lasam sa traiasca si eventual sa-l descopere singur pe Dumnezeu? Nu. Pentru ca aici e vorba de credinta. Mai mult decat atat, religie. Impusa. Crestinism impus. Si pisica si-a muscat coada. Au! Si raman asa, fara sa fiu lamurit unde este granita dintre credinta si cunoastere sau dintre superstitie si Dumnezeu. Imi placea sa cred ca nu exista granita. Si iata ca mi se confirma.

Ce bine ca se termina. M-am saturat de lipitorii virtuali de afise.  Am un mare “dis” pentru cei care au dat spam electoral. Inca unul pentru site-urile care au vandut publicitate electorala.

5 ani de zile unde ati fost sa imi semnalati realizarile marelui vostru conducator? 5 ani unde ati fost sa dezbatem probleme, sa facem grupuri de discutii sau initiativa civica? 5 ani de zile ce ati pazit? V-ati trezit acum, cand sondajele va dau fiori reci? Aveti cu adevarat ceva de castigat sau de pierdut? Sau duceti o lupta care nu e a voastra si despre care nu stiti, de fapt, nimic?

Vreti politica? Pai hai la o discutie despre democratia reprezentativa, politici fiscale, protectie sociala, geopolitica, viitorul energetic, securitatea alimentara, economia subterana, sifonarea banilor publici… nu cu manele, pumni in plex, vizite la ceas de noapte si sacose cu faina si ulei cu sigla de partid.

Singurele argumente pe care le aveti sunt votul negativ, paranoia rosie si mogulii? Ca daca astea sunt… v-as propune sa va intoarceti putin in timp si sa evaluati campania precedenta. Am inteles, trebuie sa merg la vot si sa salvez tara de comunism, ca doar m-ati bombardat cu mesaje… luati cate o Biblie si jurati ca traiti bine…

Spunea cineva la televizor ca pe vremea comunismului erau 2400 de “nomenclaturisti” si vreo 100.000 de colaboratori apropiati ai sistemului. Probabil ca mai erau inca pe atatia care se descurcau ilegal, deci, pentru ca un total de vreo 5000 de oameni sa traiasaca foarte bine si vreo 200.000 sa traiasca bine, o tara de vreo 20.000.000 era tratata ca un lagar. Deci “elita” era formata din 1%. Unii, intr-adevar, pe baza capacitatilor intelectuale si de munca. Cei mai multi insa pe baza capacitatii de a-si crea un sistem de pile, relatii, delatiuni, combinatii, trucuri, mici ilegalitati etc.

Avand in vedere ca 1% concentrau puterea si mijloacele financiare si de trai, concluzia logica este ca starea reala de fapt nu corespundea “comunismului” ca mod de organizare a societatii. Deci habar nu avem cum ar fi fost in comunism, aplicat ca la carte. Stim doar cum a fost intr-o forma de esec a comunismului. Asta ar fi partea stanga.

Ma intrebam astazi care este raportul? Ochiometric pare sa fie ceva mai bun. Totusi, pentru o tara cu economie de piata si teoretic, cu libera initiativa, ne intalnim cu foarte multe fenomene care tin de alte sisteme, nicidecum asa cum arata “capitalismul” pe hartie. Ne intalnim cu coruptie, disolutia statului(nu avem guvern), deturnari de fonduri, corporatii care cumpara pe nimic bunuri foarte importante, imprumuturi externe cheltuite pentru liniste sociala pana la alegeri, contracte cu statul. Clasa de mijloc practic nu exista. Alt esec, doar ca ceva mai galagios si colorat. Asta ar fi partea dreapta.

La putere urmeaza  sa vina o coalitie intre stanga si dreapta. Teoretic, asta ar trebui sa imbine ce-i mai bun in ambele sisteme: protectia sociala promovata de stanga si progresul prin stimularea liberei initiative, din partea dreapta… acum, sunt curios sub ce forma se va prezenta esecul peste cativa ani. Pentru ca acum nu mai suntem nici obligati sa consumam putin(ca in comunism) si nici nu au mai ramas multe lucruri de praduit(ca in tranzitie). Deci, cumva, trebuie sa incepem sa producem si sa ne intindem cat ne tine plapuma, cu atat mai mult cu cat avem si niste datorii de platit.

Vine un prim-ministru neamt. Urmasul saxonilor sau poate chiar al cavalerilor teutoni, acest nou “print strain” a venit sa puna umarul pentru ca sa se intample ceva bun… oare se mai poate intampla ceva bun in aceste conditii? Oare printre indicatiile primite de acest om in ultima saptamana s-au strecurat si niste masuri utile pentru cei 20.000.000 sau doar pentru cei 2400+100.000+oricine vrea sa mai praduiasca ce a mai ramas de praduit?

Capitalismul presupune existenta si aparitia mogulilor. Mogulul, in sens propriu, este un personaj istoric, apartinand asiei, cu rol de monarh. In sens modern, folosit in special in sintagma “media mogul”, se refera la persoane(oameni de afaceri) care detin trusturi media cu o cota mare de piata, cu ramificatii in diverse media si domenii conexe: presa, tv, radio, productie, internet etc.

In aproape toate formele de organizare ale societatii omenesti au existat persoane puternice, cu putere politica, economica, sociala, alimentara, industriala, financiara etc. Este ceva normal. In general se considera ca este un lucru daunator in societate, tocmai pentru ca multe persoane pot suferi din cauza folosirii arbitrare a acestor puteri. In mod natural se intampla echilibrari, in general prin conflict(razboaie, greve, rascoale, revolutii, lovituri de palat, accidente). Aproape toate societatile moderne permit acumularea averii si puterii, dupa un set de reguli, mai mult sau mai putin “corecte”. Unii folosesc puterea pentru a armoniza societatea, aduc lucruri utile, locuri de munca, mancare, informatie de calitate etc. Altii(sau aceleasi persoane in alte situatii) fac altfel. Un mogul a construit celebra cladire numita Taj Mahal. Da, poate cu un scop egoist, dar uite ca este o minune arhitectonica pana in zilele noastre.

Singurele filosofii care neaga necesitatea si  dreptul “mogulilor” de a exista sunt cele de stanga sau extrema stanga: comuniste. Cele mai multe pareri tind sa lase dreptul oricui sa acumuleze putere, pentru ca multi spera(sau le-ar face placere) sa ajunga acolo sau respecta abilitatea altora de a o face. Din punctul meu de vedere, un om care infiereaza la fiecare doua fraze “mogulii” ori este comunist ori face apel la frustrarile unor nostalgici comunisti.

In orice forma de organizare a societatii, conducerea este asigurata de grupuri de oameni, cu interese diverse, cu forte diverse, cu diversi reprezentanti. In orice tara oamenii care detin puterea economica si cei care detin puterea politica se influenteaza unii pe altii. Exista transferuri de putere, de proprietati, de informatii, de influenta, de bani. La orice nivel, de la buticul din colt pana la primul ministru.

Pe de alta parte, oriunde in lume, cei care vor sa preia conducerea unei tari(sau firme sau a oricarei organizatii) ar trebui sa aiba pregatite obiective, planuri, resurse, oameni. Cele mai multe partide au chiar “cabinete fantoma”, adica guverne “in oglinda” care urmaresc realitatile societatii si activitatea guvernului in functie, in perspectiva preluarii puterii. Este ceva absolut normal, logic si util. In aceste negocieri sau trocuri pot fi implicate si alte personaje, de tip sindicate(fie ele si in mare parte aservite), asa-zisa societate civila, alti “stake-holderi” suficient de inteligenti si puternici sa ajunga acolo. Asa se face orice guvern din lume. Mai ales intr-o situatie de criza, mi se pare logic sa ai in maneca nu un guvern, ci mai multe guverne sau sisteme in stare sa preia conducerea si sa rezolve problemele.

Aspectele etice ale realitatilor de mai sus constituie o cu totul alta discutie. Controlul celor care deleaga puterea politica(votantii) asupra alesilor sau clasei conducatoare este, de asemenea, alta discutie. Criteriile de distribuire a puterii si avutiei sunt si ele discutabile si discutate de cateva mii de ani incoace.

Eu imi doresc o alta forma de organizare a societatii, iesita din standardele clasice, dar este mai putin important acum ce imi doresc eu. Este mult mai importanta realitatea concreta.

PS: copilul este de vina, ca a avut reflexe prea bune.

Agricultura este ultimul bastion, pe cale sa cada. Si odata cu el va deveni perimat si conceptul de libertate. Daca nu esti in stare nici macar sa iti produci mancarea, ca stat, esti mort. Deci toti suntem niste zombi.

Imperiul Roman s-a extins in cautare de noi zone producatoare de cereale. Organizat precum o corporatie, a cucerit si civilizat o mare parte a lumii de atunci. A dat nenumarate inventii folosite pana in zilele noastre. Imperiul European este un urmas natural al Imperiului Roman. Doar ca a cucerit mai mult prin forta banului decat prin forta sabiei, cum se intampla cu mai bine de 2000 de ani in urma.

Ca un caine bolnav si plin de viermi care se incapataneaza sa traiasca, agricultura din Romania e pe cale sa isi dea totusi ultima suflare. Se spune ca viitorul va fi al crizelor alimentare. Cei ce vor stapani productia de alimente vor conduce lumea. Cei care nu vor fi in stare sa-si asigure mancarea vor fi sclavi pentru proverbiala bucata de paine. Stiinta face salturi uriase in multe domenii, dar in agricultura, chiar si cu cele mai avansate organisme modificate genetic ce ne sunt bagate pe gat fara sa cunoastem cu adevarat riscurile, situatia este cam cacanie.

A fost o oarecare industrie. S-a vandut pe nimic. Au fost niste paduri. S-au taiat si s-au exportat. Sunt niste bogatii ale subsolului, au fost praduite sau sunt pe cale sa fie praduite. Mai este niste pamant, o parte din el ramas in proprietati mici si particulare. Acum se da asaltul final: producatorii de alimente romani sunt falimentati in mod intentionat pentru ca oamenii imperiului sa preia aceste proprietati si a ne obliga peste cativa ani sa muncim literalmente “pe plantatie” pentru a avea ce manca. In scurt timp va fi practic ilegal sa iti produci mancare pe propriul pamant, dupa metodele pe care tu le consideri potrivite. Lanturile de distributie si desfacerea controlata de imperiu, combinate cu prostia si comoditatea noastra, a tuturor fac imposibila supravietuirea producatorilor de alimente, pentru ca pur si simplu nu pot sau nu sunt lasati sa isi vanda produsele la un pret decent.

Cand tata imi spunea acum aproape 20 de ani ca aceste lucruri se vor intampla cu noi mi se parea un fel de poveste si o puneam pe seama fricii de schimbare. Dar avea dreptate, s-a vandut tot pentru blugi, adidasi, cola si, mai nou, vuitoane.

Cand am fost in vizita la el acum doua saptamani avea o sera cu rosii… pe cele mai multe fire erau sute si sute de rosii in diverse stadii de putrefactie… l-am intrebat ce e cu ele… a zis ca el a mancat destule si restul nu vrea nimeni sa le ia, nici macar gratis. Noroc si cu sucul de rosii, altfel se iroseau si mai multe.

Asa ca le lasa sa se intoarca inapoi de unde au venit, adica in pamant.  Un lucru simptomatic pentru agricultura romaneasca: producatorii care prefera sa arunce roadele pamantului(sau sa il lase nelucrat) pentru ca pur si simplu nu mai vor sa le vanda pe nimic unora care vor sa le vanda apoi la preturi de 5-10 ori mai mari.

Unde e de fapt problema? Problema este ca unii dintre noi avem acces la informatie si capacitatea sa o intelegem. Problema e ca acceptam mai greu sa devenim sclavi pe propriul nostru pamant. Problema e ca unii dintre noi astia care ne mai prindem de ce se intampla nu am fost nici in tabara cozilor de topor, nici nu am fost cumparati pe parcurs, nici nu putem fi redusi la tacere, pentru ca inca mai avem acea gena care ne spune sa luptam pana la capat, chiar daca nu suntem in stare decat de vorbe.

Totusi, azi presedintele in functie a incercat sa prosteasca pe fatza oamenii adunati din disperare la cotroceni… le da banii in decembrie daca il voteaza… haha. Guvernul o arde pe stilul ceausescu “va mai dau 15 lei”… asta in timp ce baietii lor fura miliarde pe ultima suta de metri.