Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Unii cer “studii”. A fost nevoie de cateva zeci de ani pentru ca grasimile “trans” sa fie declarate pe etichete si recunoscute unanim drept ceea ce sunt: otrava. Cu nenumarate studii, actiuni, presiuni, sume uriase cheltuite (in special de producatori) dar si cu un alt cost: sanatatea oamenilor care in aceasta perioada au mancat acest produs al industriei, vandut drept aliment. Prin alte tari a fost interzisa.

Materiile prime sunt foarte ieftine, deci pana la pretul “de raft” (pe care cumparatorul ignorant il plateste) exista loc si de publicitate, “lobby” legislativ si manjirea de “vectori de imagine”: vedete, medici. Prin “manjire” intelegem mituirea unor oameni pentru a indeplini roluri malefice: sustinerea unor idei care conduc la boli si suferinta.

Am mancat multa margarina in adolescenta. Era ieftina, accesibila, gustoasa (evident, rezultatul aditivilor) si i se facea reclama. Nu stiam ca e daunatoare sanatatii. Poate de asta am avut ulterior diverse probleme si, indiferent ce am facut, raportul LDL/HDL e unul precar. Dar acum stim ca e otravitoare, pana si jigodiile care i-au facut reclama in trecut sunt nevoiti sa o recunoasca. E posibil sa mai mananc si acum, fara sa stiu, margarina ascunsa prin diverse produse, chiar daca le mananc foarte rar (paine, lactate industriale, sosuri, creme, prajituri, biscuiti etc.).

Asa ca atunci cand producatorii vin si imi spun ca au inventat un nou tip de margarina, sanatoasa, de data asta, la care adauga cine stie ce vitamine sau “omega 3″ imi permit sa fiu sceptic si sa nu mai astept inca 30 de ani sa aflu ca si asta era, de fapt, otravitoare. Imi permit sa sustin ca alimentele ultra-procesate de acest tip nu au ce cauta in dieta noastra, indiferent ce spun vedetele sau medicii manjiti cu banii producatorilor. Imi permit sa sustin ca sanatatea inimii se mentine prin miscare, dieta curata si controlul stress-ului. Imi permit sa sustin ca vitaminele A, D, E, acizii grasi omega 3, precum si alti acizi grasi esentiali trebuie sa ajunga in dieta noastra din surse naturale, alimente sanatoase, nu o pasta facuta din ulei de soia modificata genetic, trecuta prin procese chimice nenaturale.

Si imi mai permit sa cred ca cei care acum fac reclama la margarina si o sustin (fie ei publicitari, medici sau pur si simplu persoane ignorante care stiu doar sa repete papagaliceste manipularile din reclame) vor trai ziua cand le va parea rau pentru ce au facut, unii cu buna stiinta, altii din lacomie sau prostie. Imi permit sa cred ca daca suntem fortati sa traim in lumea a treia din punct de vedere economici si social, exista printre noi si oamenii care vor sa iesim din aceasta gaura macar cu psihicul si sa recunoastem Raul acolo unde este, fie public sau in particular.

Supranumit si trio-ul de aur (in antiteza cu “triunghiul de aur” antrenament-alimentatie-odihna), aceasta combinatie magica de trei droguri legale face ravagii nu doar in inimi, ficati, vase de sange sau plamani ci si in constiinta. Aceste otravuri sunt omniprezente in tara noastra, unde cei mai multi oameni se trezesc dimineata cu tutun si cafea, apoi sunt nevoiti sa isi linisteasca sistemul nervos otravindu-l cu alcool. Apoi, ca tara, ne situam in top la boli de inima, cancer, accidente vasculare, traind mai putin si mai prost decat restul lumii civilizate.

Cafeaua

Descoperita din intamplare ajunge drogul sclavilor de pe plantatiile moderne, ajutand la depasirea limitelor fiziologice privind munca fizica si intelectuala. Fara cafea probabil ca am munci cu totii mai putin. Intrebarea care se pune este: un om drogat cu cofeina munceste si mai bine? Ia decizii mai bune? Este mai organizat? Inima lui mai are timp suficient sa se odihneasca? Deshidratarea cronica nu este cumva mai daunatoare si iti ia energia? Deficitul de refacere nu cumva ne scurteaza viata? Sunt bauturile energizante sau “tip cola” mai bune sau mai rele decat cafeaua? Dar “cafeaua” 3 in 1, cate chimicale are listate pe eticheta?

Folosita cu masura, cafeaua e utila in momente cheie, cand un eveniment neprevazut sau ocazional (un drum lung cu masina) cere din partea noastra mai mult decat putem da in mod obisnuit. Insa a folosi zilnic aceasta metoda de a iti impinge corpul si mintea peste limita consider ca este paguboasa si costurile se aduna.

Se pune si problema calitatii, a continutului real de presupusi antioxidanti sau substante utile. Fiind o industrie de multe zeci de miliarde de dolari care tine sistemul in picioare, pot presupune ca orice beneficiu este exagerat la maxim si orice efect negativ minimalizat. Eu nu cred in “antioxidantii” din cafea, prefer sa-i iau din fructele de padure si din plante speciale.

Exista si alternative la cafea: odihna, dozarea efortului, hidratare, nootropice sau surse alternative de cofeina si alcaloizi inruditi (ceai verde, guarana etc.). Cei mai multi oameni care au renuntat la cafea spun ca au mult mai multa energie decat inainte (cand erau bautori), evident, dupa perioada de sevraj si refacere (care poate dura cateva saptamani).

Tutunul

Deja a fost pus la zid in lumea civilizata, insa la noi inca vei fi afumat cam prin orice bar sau chiar restaurant. Gradul de dependenta este maxim (la nivel cu heroina), insa efectele negative apar mult mai lent, canerul avand chiar o intarziere de 20-30 de ani, timp in care ti se pare ca totul merge relativ bine, cu exceptia faptului ca iti scade rezistenta la efort. Nicotina este un excitant cu efect vasoconstrictor, afectand in mod direct inima si vasele de sange, reducand fluxul de oxigen si nutrienti catre creier. Dar se poate, din ce in ce mai multi oameni se lasa de fumat, prin diverse metode. Este o decizie pe care o poti lua in orice moment si corpul se va curata, incet, incet.

Broccoli (in special germenii) te protejeaza impotriva cancerului de plamani.

Alcoolul

Paradoxal, alcoolul este sursa preferata de energie pentru corpul nostru, dar care il distruge din interior. Din fericire avem capacitatea sa procesam in siguranta o anumita cantitate (probabil o adaptare pentru consumul de fructe fermentate). Alcoolul opreste arderea grasimilor si folosirea altor surse de energie (carbohidrati), de unde si senzatia de mahmureala. Deshidrateaza si afecteaza echilibrul hormonal in mod radical.

Berea produce faimoasa burta iar hameiul, impotenta. La berea pasteurizata si filtrata (cam toata berea de pe piata) continutul de “vitamine” este practic nul. Unii vor sa crezi ca acest lichid ar fi “aliment” insa daca vrei o bautura fermentata din cereale, care sa contina intr-adevar “beuri”, incearca borsul.

Vinul se spune ca este benefic in doze mici, “paharul de vin rosu de la tara, la masa” care devine sticla sau sticle de posirca facuta din resturi si conservata cu sulfiti. Dintre toate este raul cel mai mic si poate chiar acceptabil (daca cineva poate sa ramana la un pahar pe zi).

“Bauturile spirtoase” isi pierd orice urma de beneficiu, fiind otrava in stare pura. Singura lor utilitate ramane extragerea de substante active, in special din plante, extracte care pot avea efecte pozitive, un exemplu fiind bitterul. Din fericire acum exista si metode mai curate de extractie, alcoolul rafinat ramanand doar pentru scopuri hedonistice. Iar daca bei alcool, macar da-i corpului tau si vitaminele de care are nevoie (B-50), pe langa protectorul hepatic (Liver Detox), absolut obligatoriu.

Dincolo de sanatate, mai sunt cateva intrebari in legatura cu “placerea” de a te otravi: costurile financiare, expunerea celor din jur (in special copii si tineri), halena fetida (mirosul neplacut al respiratiei). Si, daca asta nu ar fi destul, aceste vicii merg mana in mana, reusind sa se ajute unele pe altele si chiar sa-ti dea pretextele; “nu merge cafeaua de dimineata fara tigara” si “a zis un umflat platit de producator ca e aliment”.

Desi peste tot vedem sfaturi despre cum sa avem grija de sanatatea noastra, in Romania bolile cardiovasculare omoara oamenii pe capete. Desi avem multi specialisti bine pregatiti, ei nu pot face fata dezinformarii si coruptiei aduse de cei interesati: producatori de alimente de proasta calitate, producatori de medicamente care trateaza efectele si nu cauza.

Colesterol

Dincolo de controversa colesterolului si statinelor, cele mai multe indicii duc in ziua de azi spre inflamatia cronica si stress-ul oxidativ drept cauze principale ale aterosclerozei. Unii mai adauga in ecuatie si autoimunitatea.

Inainte de “lupta cu colesterolul” trebuie sa fim constienti ca exista o industrie de zeci de miliarde de dolari (zeci de miliarde de dolari, sume cu zece (10) zerouri), care poate plati pe oricine sa spuna orice si poate publica oricate “studii” care sa ii sustina vanzarile, ba chiar poate influenta legislatia si reglementarile din tarile vizate. Apoi, medicamentele care scad colesterolul au si ele alte efecte secundare, cel mai notabil fiind cresterea riscului de cancer. Din pacate, celor care iau statine inca nu li se recomanda intotdeauna asocierea de suplimente cu coenzima Q10 si vitamina D pentru a fi protejati macar de o parte dintre aceste efecte secundare negative.

“Ipoteza lipidelor” a fost negata chiar si de cei care au propus-o initial, ca fiind eronata. Colesterolul crescut poate fi un semn ca ceva merge prost (in alimentatie si modul de viata), insa el nu este cauza acestor afectiuni, ba din contra, colesterolul este esential pentru o sanatate buna iar aportul alimentar nu influenteaza in mod semnificativ nivelul din sange. Problema este ca mananci prost si nu te misti, nu ca exista colesterol in mancare (asa cum este normal sa fie, cele mai hranitoare alimente fiind, in acelasi timp, bogate in colesterol).

Stress

Stress-ul psihic duce la descarcarea hormonilor de stress, care sunt destinati pregatirii corpului pentru reactie rapida. Din pacate, in cele mai multe situatii acesti hormoni de stress ajung sa faca mai mult rau decat bine, pentru ca sistemele puse in miscare nu pot fi folosite, cele mai multe fiind legate de muschi, inima, vase de sange, rezerve de energie. Corpul se pregateste pentru un efort fizic inexistent. Astfel vasele de sange si inima ajung sa fie afectate in mod negativ. Variatiile de cortisol si insulina sunt un dezastru pentru tesutul conjuntiv care este parte a vaselor de sange. Ele sunt induse in mod special de stress, consumul de zahar si fainoase, odihna insuficienta.

Vicii

Avem “placerile vietii”: alcool, tutun, cafea, dulciuri. Afecteaza negativ sanatatea in atatea moduri incat s-au scris zeci de carti despre fiecare. Evident ca afecteaza si aparatul cardiovascular (inima si vasele de sange), chiar daca producatorii de alcool incearca sa-ti spuna ca vinul sau berea sunt “alimente” iar cafeaua este “antioxidant”.

Lapte

Laptele si derivatele sale au o contributie substantiala in bolile cardiovasculare, dar nu prin aportul de colesterol, asa cum s-a pretins multa vreme, ci prin mentinerea inflamatiei cronice, prin cresterea aciditatii, tulburarea sistemului imunitar, care se rasfrang asupra vaselor de sange. Aportul exagerat de calciu si fosor (raportat la magneziu) este si el devastator pe termen lung. Pentru aceste efecte negative este responsabil in special omniprezentul lapte de vaca pasteurizat si derivatele sale industriale.

Cereale si fainoase

Vin atat cu amidonul pentru a induce secretia de insulina cat si cu alergenii necesari sa tulbure sistemul imunitar si chiar sa induca diabetul. Apoi, prin procesare se pierd mare parte calitatile nutritive (vitamine, minerale, fibre), dar sunt adaugate ingrediente nesanatoase: grasimi arse si denaturate (produsele de patiserie, pizza, prajituri etc.), zahar, soia si diversi alti aditivi (paine).

Antioxidanti

Stress-ul oxidativ este crescut in special de alimentele ultra-procesate (inclusiv excesul de carne). Alimentele proaspete, vii, contin mai multe enzime active, vitamine si  antioxidanti decat cele pe care le intalnim la tot pasul: arse, procesate, conservate, aditivate, colorate, chimizate. Deci pe langa alimentele bogate in antioxidanti sunt astazi foarte utile si suplimentele nutritive cu efect similar, care vin cu substantele utile in cantitati concentrate: vitamina C, vitamina E (forma gamma), resveratrol, pycnogenol, astaxanthin (cel mai puternic carotenoid), .

Omega 3 si alte grasimi sanatoase

Inflamatia cronica este sustinuta si de raportul defavorabil de omega 6: omega 3 (optim fiind 1:1 dupa unele pareri, 3:1 pentru o sanatate buna). Astfel, grasimile ieftine, usor oxidabile (adica tocmai uleiurile vegetale atat de laudate) trebuie tinute la minim, dar consumul de peste oceanic de apa rece (bogat in omega 3), tinut cat mai sus. ALNA (acidul alfa linolenic), cel mai intalnit omega 3 in plante (seminte de in), desti util, nu are toate efectele benefice ale EPA si DHA, acizii grasi omega 3 cu catena lunga, gasiti aproape exclusiv in alimentele de origine animala.  Din pacate, pentru a putea “demonstra stiintific” un lucru evident pentru toata lumea (faptul ca omega 3 aduc sanatate) este nevoie de un efort urias, atat fianciar cat si uman (timp, energie, organizare, perseverenta).

Grasimile sunt chiar beneice pentru inima, dar intai invatam sa alegem grasimile sanatoase. Pe langa cele din alimente mai avem si suplimente cu omega 3, GLA, ALA, lecitina (tot un tip de grasime, care ajuta inclusiv la curatarea vaselor de sange).

Sport

Pentru o stare de sanatate buna sportul este indispensabil. Reducerea stress-ului, eliminarea toxinelor, declansarea unor mecanisme de adaptare, apararea impotriva excesului de carbohidrati (in special amidon si zahar), intarirea oaselor, mentinerea elasticitatii vaselor de sange, “subtierea sangelui” (anticoagulant). Sportul imbunatateste “profilul lipidic”, adica iti creste colesterolul “bun” si il scade pe cel “rau”. Bineinteles, vorbim despre sport cu moderatie, in conditiile hidratarii, hranirii si odihnei potrivite.

Concluzia este ca un mod de viata “fitness”, cu alimente curate, preparate corect si miscare cu moderatie duce automat la o sanatate buna, din toate punctele de vedere, fara a fi nevoie sa te adresezi in mod special unei boli a omului modern, fie ea diabet, ateroscleroza sau cancer.

Din fericire pentru mine rezultatul testului de intoleranta alimentara, York Test, a fost negativ: corpul meu se intelege bine cu toate alimentele.

Pentru Andreea testul a venit ca o manusa: alimente despre care ştiam deja ca nu ii fac bine au aparut “cu rosu”, iar altele, pe care le suspectam, dar pe care nu le scosesem inca definitiv, au aparut cu “galben” (intoleranta moderata). Acesta este un avantaj al YorkTest-ului: alimentele sunt prezentate in trei categorii (sub forma unui “semafor”): rosu (cele care trebuie eliminate o perioada mai lunga de timp), galben (cele care trebuie eliminate o perioada mai scurta de timp sau care trebuie consumate doar ocazional) si verde, cele pe care le poti manca fara grija. Mai multe despre experienta Andreei, pe site-ul nostru pentru parinti inteligenti: www.bebster.ro

York Test-ul se face foarte simplu, prin recoltarea catorva picaturi de sange din deget, seamana foarte mult cu un test de glicemie. Recoltarea o poti face si pe cont propriu, acasa (ai toate instructiunle de folosire incluse in kit). Dupa ce primesti rezultatele ai o consultanta nutritionala inclusa in pachet.

Deci testul functioneaza si il recomand tuturor celor care au probleme de sanatate de cauze necunoscute. Aceste test ne scuteste de luni sau poate chiar ani de incercari si teste de eliminare a diferitelor alimente “suspecte”, prin posibilitatea de a lua masuri imediat: eliminarea, pentru o perioada de timp, a alimentelor nepotrivite. Mai multe despre York Test gasiti pe site-ul  York Test

Junk Food. Hai sa aflam ce inseamna aceasta sintagma aflata pe buzele tuturor: mancarea-gunoi. Sau gunoiul-mancare. Oricare ar fi topica, observam o antiteza. Mancarea ar trebui sa fie lucrul care ne hraneste si ne da viata, in timp ce gunoiul ar trebui sa fie aruncat. Propriile noastre slabiciuni (umane, de altfel), combinate cu posibilitatea unora de a le exploata (prin activitati de productie si comerciale) ne aduc in situatia de a ne indeparta de celebrele vorbe ale parintelui medicinei.

Solutia este sa ne informam si sa alocam resurse (timp, bani) pentru a manca sanatos si pentru a-i ajuta pe cei din jur sa faca acelasi lucru. Masuri de tipul “taxa pe fast food” mi se pare contrare scopului declarat.

Mancare

Hrana este constituita de acele lucruri, provenite in mare parte din animale si plante care contribuie la buna functionare a corpului nostru: energie, regenerare, stare de bine, sanatate. In mod natural, alimentele vin si cu o serie de otravuri (Vezi articolul Otravuri vegetale). Totusi, traditia gastronomica (a prepararii hranei) ne aduce metode prin care se pun in valoare nutrientii si se diminueaza balastul sau toxinele, de multe ori transformandu-le in componente utile.

Gunoi

Gunoiul este un lucru inutil, ba chiar daunator, pe care il indepartam de existenta noastra. Poate fi de mai multe tipuri si este un produs al modernitatii, pentru ca natura, pana la aparitia omului “stapanitor al naturii”, putea recicla tot ce se producea, intr-un circuit al vietii (circle of life) care continua de miliarde de ani.
Omul a facut posibila si o alta caracteristica a gunoiului: omniprezenta. Gunoiul este peste tot, iar gunoiul alimentar nu doar ca este la indemana, fiind usor de procurat si mancat, ba chiar esti indemnat sa il mananci.

In definirea junk-ului suntem ajutati foarte mult de cei cinci NU (pot fi descrisi mai multi, dar avand cinci degete, pare sa fie mai usor asa pentru multi). Alimente rafinate, ajunse in dieta noastra din cauza nevoii unora de a stapani natura, lumea, semenii, comertul cu sclavi, un anumit segment de piata, teritorii, averi, industrii etc. Oameni care desi au tot ce le trebuie (si chiar foarte mult peste) sunt mancati din interior de pacatul avaritiei. Ultima capcana este junk-ul bio si produsele procesate vandute drept alimente sanatoase (fainurile arse).

“Cei cinci nu”: zahar, uleiuri, cereale procesate, mezeluri, soia. Se observa ca sunt alimentele ultra-procesate, rafinate, care pierd pe drum cam tot ce inseamna nutrienti, cu exceptia sursei de energie (grasimi oxidate sau carbohidrati simpli). Daca avem proteine, ele sunt de cea mai proasta calitate, denaturate, incomplete, contaminate. Evident, includem si alimentele care contin cantitati semnificative din aceste gunoaie.

Din pacate, consumul acestor gunoaie nu mai lasa loc alimentelor sanatoase, hranitoare, pline de grasimi esentiale, proteine de calitate, vitamine, minerale si alti nutrienti esentiali.

Sucurile dulci

Fie ca sunt cu zahar sau fara reprezinta junk-ul suprem: practic nu contin nutrienti, doar calorii “goale”, sub forma de carbohidrati cu indice glicemic mare (glucoza, fructoza) care devasteaza metabolismul si afecteaza grav funtionarea ficatului si pancreasului. Indulcitorii artificiali sunt poate si mai daunatori pe termen lung (unii fiind suspeci ca ar creste riscul de cancer). Contin diversi coloranti, arome, acizi care sa iti faca setea si pofta mai mare. Unele contin si alt drog (pe langa zahar): cofeina. Sucurile pasteurizate, indiferent ce scrie pe eticheta sunt practic moarte din punct de vedere nutritiv si nesemnificativ mai hranitoare decat “bauturile racoritoare” clasice, cu zahar.

Daca vrei sa bei “suc”, fa-ti suc: Despre sucurile de fructe si legume.

Cele mai multe sunt concepute sa creeze o senzatie de sete si mai mare, practic fiind imposibila hidratarea cu ajutorul lor.

Sunt produse cu valoare adaugata mare, in cazul carora materia prima are costuri nesemnificative. Au, in schimb, bugete de publicitate monstruoase si sunt prezente peste tot, lucruri care le fac un pericol pentru sanatatea noastra. Citeste mai mult despre bauturiile racoritoare.

Da, exista si alternative sanatoase la sucurile chimice.

Dulciurile

Au un continut asemanator, fiind bazate pe zahar, insa aici in loc de apa, celelalte ingrediente sunt din zona grasimilor denaturate (margarina, uleiuri arse) si cerealelor ultra-procesate (faina de grau). Multe contin si un alt pseudo-aliment: cacao, sub forma de unt sau pudra. Includem aici si halvaua (un mix de zahar si resturi de seminte prajite de floarea soarelui, ramase de la extragerea uleiului), prajiturile, bomboanele, ciocolata, batoanele “nutritive” ieftine (dar nu neaparat) care au invadat piata. De multe ori aceste dulciuri sunt vandute drept “produse de dieta”
inclusiv halvaua (zahar+ resturi de seminte).

Dulciurile vin cu multe calorii intr-un volum mic, facand posibil consumul unei cantitati mai mari de energie decat ai cu adevarat nevoie. Apoi, dulciurile creeaza o senzatie de foame accentuata, facand necesar consumul altor alimente (de obicei tot dulciuri), intrandu-se intrun cerc vicios.

Cateva cuvinte despre dependenta de dulciuri si cateva sfaturi despre cum sa renunti la dulciuri.

Fainoase: cereale, biscuiti, pizza, paste, chipsuri, sticksuri, gogosi, covrigi si alte pungi cu faina arsa, cu sare si ulei.

Includem aici produsele care au ca ingrediente de baza faina (de grau, porumb, cartofi), grasimile arse (citeste si despre Grasimile sanatoase), sare. Cateodata ele contin si zahar, dar de fiecare data vor contine aditivi, arome. Pe masura ce consumatorii au devenit mai constienti ca aceste “gustari” dauneaza sanatatii, producatorii incep sa adauge cantitati nesemnificative din ingrediente pretins sanatoase (tarate, omega 3) sau chiar soia si le trambiteaza fraierilor drept mancare sanatoasa, biscuiti cu asimilare lenta, pizza care slabeste etc.

Spre deosebire de dulciuri, unde combinatia de fructoza si glucoza duce la un mediu ideal ingrasarii, aici, combinatia de glucoza (provenita din digestia amidonului) si grasimi oxidate duce mai rapid la boli degenerative.

Daca ti se pare ca o sa iti moara creierul fara faina in dieta, iata surse sanatoase alternative de carbohidrati.

Prajeli si gratare

Indiferent ce prajesti si cum prajesti, prajirea in sine este un proces generator de toxine. Atat uleiul ars, cat si componentele din subiectul prajirii (fie ca vorbim de carne, cartofi sau altceva) devin toxice. Incarcarea calorica este si ea crescuta, din cauza uleiului absorbit, in special de cartofi si coca arsa de la “pane”. Ca materii prime sunt alese cele mai ieftine si de proasta calitate alimente, tocmai pentru ca prajirea va ascunde orice miros, textura sau gust dubios.

Multe alimente sanatoase pot fi stricate de metoda gresita de preparare, cum ar fi cazul legumelor la gratar. Legumele pot fi mancate crude, maxim fierte sau trase la tigaie cu apa, doar cateva secunde. Iata si cateva cuvinte despre modul sanatos de preparare al alimentelor (Cum gatim?).

Soia

Produsele din soia de pe piata au la baza un deseu ramas de la productia de ulei de soia, folosit in special in scop industrial si la fabricarea junk-urilor descrise mai sus. Chiar si ca furaj industrial, soia este folosita in cantitati mici, pentru ca afecteaza in principal fertilitatea animalelor, tulburand grav sistemul hormonal. Trecand peste gunoaiele de tip “snitele de soia”, acest ingredient (pentru ca nu mai poate fi numit aliment) este regasit in mai toate alimentele procesate, de la paine la cascaval si de la carnati la batoanele pentru slabit.

Ce putem gasi la noi in tara nu are nicio legatura cu produsele traditionale din soia, care oricum ar trebui mancate de catre cei care le-au inventat, la ei acasa. Mai pe larg, despre soia. Postul alimentar de inspiratie religioasa presupune curatarea corpului si crearea unui mediu intern propice rugaciunii si comunicarii cu Divinitatea, nu otravirea lui cu deseuri industriale. Laptele de soia nu e lapte si branza de soia nu e branza.

Atentie: a nu se pune pe aceeasi lista si lecitina de soia, care este unul dintre componentele benefice ale acestei leguminoase asiatice.

Carnea procesata: mezeluri, hamburgeri, shaorma

Mezelurile traditionale erau concepute pentru a imbunatati gustul si chiar valoarea nutritiva a produselor din carne, de multe ori completandu-se reciproc. Un exemplu clasic este parizerul, a carui reteta continea carne de vita de cea mai buna calitate si grasime de porc. Cand s-a inventat reteta, grasimea de porc putea fi considerata chiar sanatoasa, avand in vedere cum erau crescuti porcii. Acum parizerul este o pasta amorfa, cu un continut de carne extrem de redus (in cele mai multe cazuri in jur de 10%), dar cu un continut de sare, aditivi si chimicale urias.

Hamburgerii si shaorma, desi nu intra in categoria “mezeluri”, sunt tot carne procesata, cu diferenta ca prepararea termica este mult mai daunatoare, pentru ca temperaturile sunt mult mai mari, aparand denaturari ale substantelor continute (inclusiv a celor naturale), cu rezultatul bine stiut: cresterea riscului de boli degenerative si cancer.

Lactate moarte

Industria laptelui este una dintre cele mai puternice. Laptele a salvat, de-a lungul istoriei multi oameni de la pieire (drept dovada si toleranta la lactoza in cazul adultilor rasei albe). Laptele si derivatele sale constituie o sursa esentiala de nutrienti pentru multi oameni de pe glob. In acelasi timp, laptele modern, plin de hormoni, pasteurizat, aditivat, transformat in otrava este departe de iaurtul din Caucaz, care a pornit trendul probioticelor in alimentatia noastra.

Branza si iaurtul se gasesc peste tot, sunt usor de mancat, gustoase (suntem un neam de ciobani pana la urma, nu?), tin bine de foame, insa trebuie sa echilibram dieta cu cat mai multe legume care contin magneziu, atat de putin prezente in dieta noastra. De asemenea, trebuie sa ne punem problema pierderii altor alimente sanatoase daca in dieta noastra regasim in fiecare zi lactatele.

Ca si la celelalte alimente, dar cu atat mai mult in cazul laptelui conteaza specia de la care provine laptele (de preferat oaie si capra), alimentatia animalelor (de preferat iarba de pe camp), modul de preparare (de preferat iaurt crud). Lactatele industriale ultra-procesate (ex. branza topita), sunt aproape toxice, pe langa faptul ca multe contin deja prea putin lapte, fiind folosite ingrediente diverse, de la zahar la soia si de la coloranti la potentiatori de aroma (iaurturile cu fructe).

Alcoolul este otrava si nu, berea nu este un aliment. Nici vinul. Da, poti sa bei “cate un pahar, la masa”, daca asta te face sa te simti mai bine, dar fara minciuna ca ar fi sanatoase.

Totusi, ce mancam?

Parcurgand aceasta lista multi ajung sa constate ca mananca aproape exclusiv junk food. As mai putea adauga si alte alimente, insa ele apar mai rar, in cantitati mai mici si pot avea anumite beneficii. Vine intrebarea de baraj: pai daca nu mai pot manca gunoi, atunci ce sa mananc?
E o intrebare la care fiecare dintre noi raspunde pe cont propriu, pornind de la lista de alimente sanatose, modul optim de preparare, preferintele personale, posibilitatile materiale. Exemple sunt nenumarate pe acest site, precum si pe forumul getfit.ro (unde avem experienta a mii de oameni de vreo zece ani). As evita cartile scrise de persoane care una scriu si la alta fac reclama la televizor.

Bineinteles ca e greu, cere informare, timp, cheltuieli initiale mai mari… dar daca era usor si alimentele sanatoase erau pe toate drumurile, nu mai scriam acest articol, nu?

Chiar daca avem o preocupare continua catre sanatate si un mod de viata activ, toamna este un moment important, cand, prin cateva masuri simple, pregatim corpul pentru sezonul rece.

Plan de alimentatie pentru pregatirea de iarna trebuie sa contina in primul rand alimentele care ne sunt oferite de natura toamna, descrise in articolul Dieta de toamna. Vara ne-am incarcat cu vitamine, minerale si antioxidanti din legume si fructe proaspete, acum facandu-se trecerea spre alimentele “uscate” si conservate, in special sub forma de supe calde.

Alimentelor de sezon le putem adauga citrice (de import), oua (de tara, inca sunt pline de nutrienti, mai ales ca multi gospodari isi lasa acum gainile sa scurme prin toata gradina), nuci proaspete (aport de iod), spirulina (aport de triptofan pentru combaterea depresiei), usturoi (ajuta sistemele de aparare ale organismului in mai multe feluri). Suplimentele cu vitamine si minerale sunt foarte utile (dieta incepe sa fie mai saraca in micronutrienti) si stimulatoarele imunitare (Immune Renew) vin ca o manusa in sezonul rece.

Hidratarea este importanta in special pentru cei cu pielea uscata, dar ea trebuie facuta in primul rand din interior. Hidratarea este importanta in special pentru cei cu probleme de articulatii, carora li se recomanda si un aport crescut de omega 3 in dieta (peste oceanic). Citeste si despre hidratare.

Lumina solara este foarte importanta, deci in primele zile ale toamnei putem profita de faptul ca intensitatea radiatiei solare e in scadere. Ideal ar fi sa ne trezim odata cu soarele, mangaiati de primele raze ale diminetii. Ora de culcare trebuie sa fie cu 7-8 ore inainte de ora programata pentru trezire.

Corpul trebuie ajutat sa se adapteze la temperaturile din ce in ce mai scazute, dar asta se face treptat, folosind haine groase in timpul zilei dar bai si dusuri ceva mai reci decat vara (pentru a stimula termogeneza si circulatia periferica). Circulatia  periferica este stimulata si cu Ginkgo Biloba, reducand astfel senzatia de maini si picioare reci.

Fortificarea organismului se face tot timpul anului, prin alegerea de alimente sanatoase, miscare (cat mai mult in aer liber), odihna suficienta, controlul stress-ului (mai ales ca cei mai multi am revenit din vacanta in “iuresul” orasului).

Intoarcerea la natura inseamna si renuntarea la unele “binefaceri” ale civilizatiei care au ajuns sa ne faca mai mult rau decat bine. Incaltamintea poate afecta dezvoltarea si sanatatea piciorului atat in structura profunda (oase, ligamente, tendoane) cat si la suprafata (piele si unghii).

Beneficiile mersului fara incaltaminte:

1. Masajul punctelor reflexogene din talpa, care stimuleaza functiile vitale ale organismului, detoxifierea si dau o stare de bine
2. Stimularea circulatiei locale si imbunatatirea sanatatii unghiilor
3. Refacerea in timp a structurii si formei naturale a labei piciorului si a degetelor, inclusiv a mersului si aliniamentului celorlalte segmente ale piciorului, bazinului si coloanei vertebrale
4. Combaterea ciupercilor si a altor boli de piele, sub influenta binefacatoare a razelor de soare

Mersul descult este cu atat mai important pentru copii, al caror picior este inca in formare. S-a observat ca oamenii care poarta incaltaminte au mai multe boli ale piciorului, inclusiv sportivii (alergatorii), existand azi chiar alergatori pe distante lungi si foarte lungi (ultramaraton) care alerearga fara incaltaminte, chiar si iarna.

Cel mai bun moment pentru mersul descult este dimineata, cand rasare soarele, pe iarba moale si umeda. “Raceala” tine de infectia cu virusuri sau bacterii, nu are legatura cu temperatura suprafetei pe care se afla talpile, chiar daca asta spune “medicina traditionala romaneasca” (a se citi “babismele”).

Cum fac sa-mi fie frig vara?

Sa fim bine intelesi: vara e anotimpul relaxarii, vacantelor, incarcarii cu energie. Slabirile, alergatura, antrenamentele intense si altele asemenea sunt pentru celelalte anotimpuri.

1. Fara aer conditionat

Avantajul meu este ca nu am nici in casa nici la birou aer conditionat, deci nu exista nici tentatia de a-l porni. Pe langa faptul ca imi protejez caile respiratorii si portofelul pot poza si in ecologist de ocazie: nu mai consum “curent” pentru racirea locului unde imi duc viata.  Pana in acest moment nu am nici ventilator, desi sunt 31 de grade in timp ce scriu acest mesaj (anul trecut, temperatura record a fost de 37 de grade in birou).

2. Alimente calde sau la temperatura camerei

Cand simte “rece”, corpul va declansa termogeneza, chiar si vara, chiar si pe caldurile astea. Asa ca ori ce lichid rece, inghetata, fructe din frigider, bere sau alt aliment cu temperatura scazuta este exclus din regimul meu in aceasta perioada. Chiar si apa carbogazoasa o beau tot la temperatura camerei, dupa ce ii scot “gazul”, bineinteles. Mananc ceva mai sarat decat de obicei si iau suplimente cu minerale, pentru a compensa pierderile survenite prin transpiratie.

Exceptie face sampania, care curge in valuri, mai ales acum, ca s-a terminat criza, pentru a face concurenta raurilor de lapte si miere. Glumesc, desigur.

3. Evitarea excitantelor

Am scos suplimentele care cresc termogeneza si metabolismul (7-Keto, T-Lean) si merg pe suplimente care taie pofta de mancare (Slimaluma, CLA), antioxidanti, protectie imunitara. Mananc fara condimente si evit sursele dense de grasimi (in special grasime animala) si carbohidrati (in special glucoza). Ca si pana acum, nu beau cafea, bauturi racoritoare sau alcool, nu fumez.

4. Evitarea stress-ului si a efortului fizic fara rost

Imi pastrez calmul si ma misc incet, cat se poate de linistit, astfel incat sa nu produc cu mult mai multa caldura in afara celei obligatorii pentru functionarea corpului. Degetele se misca rapid pe tastatura, ca doar am facut cursuri de “touch typing” si scriu cu peste suta pe minut.

5. Dusuri calde/fierbinti

Da, in tip ce in alte anotimpuri prefer dusurile reci, acum fac dusuri calde, la limita suportabilului. Astfel, corpul meu primeste un mesaj ca e foarte cald si nu va mai produce caldura, fiind mai usoara mentinerea temperaturii normale.

6. Imbracaminte lejera

Am norocul sa pot purta haine de bumbac sau in, pantaloni scurti si sa ma pot schimba de 2-3 ori in cursul unei zile. Aceste haine lasa aerul sa circule si absorb transpiratia. Cand ies afara incerc sa am maneci si pantaloni lungi, cat mai deschise la culoare.

7. Expunere moderata la soare

Cate o ora pe zi, diverse zone ale corpului (nu tot corpul deodata), la mijlocul zilei, cand UVB ajung la pamant si induc sinteza de vitamina D in piele. Contrar opiniilor curente, singurul soare benefic este cel de la pranz, evident, dozand cu inteligenta expunerea, intensitatea fiind mai mare decat dimineata sau seara, cand UVA (dadatoare doar de imbatranire) sunt prezente, chiar daca la o intensitate mai mica.

Deci produc mai putina caldura si imi ajut corpul sa o disipeze mai bine. Astfel, chiar si cand “lumea moare de cald” eu incerc o senzatie de racoare.

Scurt interviu online pentru Acasa TV, in legatura cu bronzul din farfurie:

1. Ce alimente ne ajuta sa ne bronzam?

Alimentele care contin caroteni, in special morcovul, cartofii dulci si dovleacul pot induce colorearea grasimii de sub piele, deci oferind o culoare mai inchisa tenului. Totusi, culoarea obtinuta “bate” spre portocaliu si “bronzarea” se obtine in conditiile in care in aceasta perioada te si ingrasi (adica depozitezi grasime, in care sunt continuti si carotenii de culoare portocalie). O alta sursa puternica de carotenoizi este astaxanthin, un supliment nutritiv folosit ca antioxidant si pentru sanatatea ochilor. Pentru a grabi bronzarea la soare se poate folosi si aminoacidul Tirozina, care se gaseste si el ca supliment nutritiv. Pentru protectia pielii este importanta o hidratare buna, facuta cu apa, care se bea in cantitati de 2-4 litri pe zi in aceasta perioada. De asemenea, evitarea toxicelor (alcool, tutun, cafea) si o dieta bogata in antioxidanti va ajuta pielea sa faca fata agresiunii razelor solare si sa-si mentina peste ani frumusetea si elasticitatea.

Citeste mai multe despre astaxanthin.

2. De cati morcovi (sau alt aliment) e nevoie pentru bronzare?

Este nevoie de cantitati mari din aceste alimente, de ordinul catorva litri de suc pe zi, in fiecare zi, timp de mai multe luni. Suc, pentru ca astfel fitonutrientii se asimileaza mai bine decat din legumele si fructele intregi. La fel, nutrientii din morocov sunt mai usor asimilabili daca morcovii au fost fierti (piure de morcovi). Pe de alta parte telina creste sensibilitatea pielii la razele solare, deci te ajuta sa te bronzezi mai repede. In cazul astaxanthinei, 1-2 capsule pe zi. Tirozina, suplimentul care grabeste bronzarea cand stam la soare se ia de doua ori pe zi, cate o tableta de 1000mg.

3. Echivalent morcovi- solar- soare. Cati morcovi trebuie sa mancam ca sa echivalam cu 10 min de stat la solar/soare?

Broznarea e in functie de tipul de ten, anotimp, momentul zilei, deci cantiatile de morcovi necesare sunt diferite, dar de ordinul kilogramelor. In cazul suplimentelor, 1-2 capsule. Reamintesc faptul ca se obtine o colorare a grasimii de sub piele, nu o bronzare propriu-zisa, prin cresterea cantitatii de pigment din piele. Aparatele de bronzat obisnuite sunt daunatoare sanatatii pielii si cresc riscul de cancer de piele.

4. Cate calorii sunt intr-o cura de morcovi/alte alimente?

Un kilogram de morcovi are stocata o cantitate de energie de aproximativ 400 kcalorii, adica echivalentul a 1-2 ore de sport la intensitate medie-mare. Avantajul este ca sucul de morcovi are si vitamine, minerale, alti fitonutrienti. Suplimentele nutritive care ajuta bronzarea au practic zero calorii, deci pot fi luate fara grija kilogramelor in plus.

Precizare: radiatia solara este nociva pentru piele, ea inducand procese accelerate de imbatranire si degenerare. Soarele de la mijlocul zilei, bogat in UVB este singurul soare util, pentru ca ajuta la productia de vitamian D in piele. Soarele de dimineata si seara, atat de recomandat in trecut, este doar nociv, fara beneficii reale.

Tubul digestiv ocupa un rol foarte important in imunitatea organismului. Asta pentru ca este locul unde cantitatile cele mai mari de substante “straine” iau contact cu corpul nostru, urmand ca unele sa fie chiar asimilate si folosite ca surse de energie (grasimile, carbohidratii), material de constructie (aminoacizii, unele minerale), catalizatori (enzime, vitamine, minerale). Alimentatia prea putin diversificata, precum si predispozitiile genetice pot duce si la reactii negative din partea sistemului imunitar la contactul cu alimentele obisnuite.

Am fost saptamana trecuta sa fac YorkTest-ul pentru intoleranta alimentara, un test de sange care imi va spune ce alimente ar trebui sa evit in perioada urmatoare. Unele deja imi sunt cunoscute, eu obervand, in timp, reactii negative (inclusiv de autoimunitate) la unele dintre ele. Imi doaream de multa vreme sa fac acest test, iata ca, in sfarsit, se poate si la noi, in conditii de siguranta si comoditate care m-au uimit. Ma asteptam ca o asistenta neindemanatica sa imi ia o damigeana de sange, ca prin spitale, insa, mare surpriza: testul se face cu cateva picaturi din buricul degetului, pe care le poti recolta pe cont propriu, rapid si simplu.

De indata ce voi avea rezultatele voi reveni cu mai multe amanunte, atat despre cum functioneaza testarea intolerantei alimentare cat si despre test in sine, beneficiile si modalitatile de achizitionare a kitului.