Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Mancam prost (ca societate) pentru ca asa vrem. Poate noi mancam bine pentru ca stim si ne permitem, dar majoritatea concentatenilor nostri mananca foarte prost. Alternative sunt putine, dar exista posibilitatea sa le construim. Desi in Romania se produc alimente de lux pentru export, romanii mananca gunoaie importate de prin alte parti. Da, suntem saraci. Dar inainte de asta suntem ignoranti. Platim pentru aceste furaje chiar mai mult decat platesc occidentalii.

Unii spun ca exista o conspiratie care ne-a pus gand rau si ne omoara bagandu-ne pe gat pesticide, metale grele, dioxina, E-uri, fluor, medicamente, margarina, soia, zahar. Se prea poate. Insa fiecare om poate alege ce mananca, de unde isi cumpara alimentele si cum le prepara. Da, e mai comod sa mananci junk si faina arsa. Da, unii sunt saraci si nu isi permit ceva mai bun, isi gestioneaza eronat bugetul ori le este prea lene sa munceasca. Cred ca e mai bine sa ne concentram pe ce putem face, nu pe a ne plange de mila sau a plange altora de mila.

Ce putem face pentru a avea mancare ieftina si sanatoasa?

O parte dintre solutii sunt individuale, pentru altele este nevoie de formarea unei comunitati puternice de oameni care sa vrea mancare sanatoasa si ieftina. Evident ca nu toata lumea va avea icre negre pe masa de maine dimineata, insa, pas cu pas, avem posibilitatea sa le obtinem pentru cei mai multi dintre noi. Primul pas ar fi sa muncim mai mult si sa producem mai multi bani. De multe ori asta nu este suficient, deci trebuie actionat si asupra “produsului”.

Alegeri mai sanatoase, pentru noi si pentru economie

De fiecare data cand cumperi un aliment creezi premisa pentru punerea pe piata (productie, marketing) a unuia similar. Deci, poti alege cui ii dai banii: producatorilor locali sau monstrilor care platesc vedete sa iti spuna sa le dai copiilor grasimi denaturate sau ca faina arsa e sanatoasa.

In primul rand, aceste alimente trebuie sa fie sanatoase pentru noi, cat mai putin procesate. Paradoxal, cele mai multe procesari nu doar ca fac alimentul mai scump (deci bani aruncati) ci si daunator sanatatii (vezi cerealele cu zahar). Deci cat mai multe alimente in starea lor naturala, fara ambalaje frumos colorate, aditivi si reclame. Cu cat un aliment are parte de mai putine procesari si de mai putina reclama, cu atat calitatea lui va fi mai ridicata, pentru ca banii pe care ii dai reflecta continutul real, nu costurile adaugate ulterior.

Producatori locali vor directiona o proportie mai mare de bani spre comunitatea din care provin. Astfel, e posibil ca o parte din banii pe care ii dai pe mancare sa se intoarca inapoi la tine. Este esentiala informarea cu privire la materiile prime si modul de productie, care trebuie sa includa cat mai multe elemente autohtone. E simplu: mai putine importuri, un curs mai bun pentru leu si o putere de cumparare mai mare.

Chiar si cea mai rapace corporatie va fi nevoita sa raspunda unei cereri solide, informate, greu de manipulat. Si acest raspuns nu poate fi decat adaptarea. Puterea lor sta in banii cumparatorilor. Nu vor putea sa ne impuna la nesfarsit sa mancam otrava, decat daca noi ii lasam.

Productie proprie

Pe multi ii sperie ideea cultivarii pamantului sau cresterii animalelor (te murdaresti de pamant si balegarul miroase urat), insa putem porni de la orice nivel: jardiniera cu plante aromatice, de exemplu. Cei care au rude la tara pot incepe sa le viziteze mai des, doar sa nu mearga cu mana goala. Daca nu ai pamant sau nu poti produce pe cont propriu alimente exista si varianta de a ajuta pe altii sa produca. Poti veni cu furaje pentru animale, seminte pentru legume, puieti de pomi fructiferi etc. Poti veni cu materiale de constructii pentru amenajarea microfermelor.

Este nevoie de informatii si carti despre cum sa producem eficient pe suprafete mici, asa cum a inceput sa se intample prin alte parti, in opozitie cu teoria marsava conform careia doar pe suprafete mari se poate face agricultura eficienta (eficienta pentru cine?).

Educatie si informare

Documentarea cere timp. Discernerea intre informatiile adevarate si perdelele de fum aruncate de flasnete cere atentie si inteligenta. Totusi, sunt eforturi care merita facute, de catre fiecare dintre noi. Informatia de calitate nu o gasesti pe toate drumurile si nici in brosurile producatorilor, spoturi publicitare sau in articolele platite din media. Nici in gura celor care iau bani de la industrie. Cred ca educatia trebuie facuta de la om la om, atragand pe calea vietii sanatoase pe cat mai multi, prin canale alternative pentru ca orice actiune publica poate fi deturnata de oamenii sistemului. Oameni ai sistemului care pot spune 9 lucruri din 10 corect, dar al zecelea, poate cel esential, sa fie spus conform ordinelor si intereselor.

Educatia se poate indrepta si spre producatori, completand educatia indreptata spre consumatori. Producatorii trebuie informati si ajutati in legatura cu modul de crestere al plantelor si animalelor, modalitatile de procesare si conservare si chiar existenta unei piete pentru produsele lor.

Informarea inseamna putere. Un om informat judeca folosind propriul cap si este mult mai greu de manipulat decat unul care asculta povesti. Cu cat avem mai multi oameni informati si educati, cu atat o parte mai mare din cercetari si productia de alimente se vor indrepta in directii sanatoase.

Grupuri de consumatori

Unde-s multi, puterea creste. Grupurile de consumatori isi pot pune in comun resursele si puterea de cumparare, atat pentru obtinerea de alimente mai sanatoase cat si pentru negocierea mai atenta a preturilor. Astfel de grupuri pot reprezenta si o cerere asigurata pentru producatori. Pentru a avea succes, aceste grupuri trebuie sa fie informale, mici, flexibile, departe de ochii autoritatilor si “cercetarilor de piata”. Orice informatie publica poate fi folosita de marketeri pentru a deturna ideile curate de la care se porneste. In SUA au fost arestati oameni pentru ca furnizau lapte crud unui astfel de grup de consumatori.

Legislatie si reglementari

Chiar daca jocurile par facute de functionari manjiti care nu ne reprezinta interesele, “sistemul” are si portite prin care oamenii isi pot impune cererile daca sunt bine informati si organizati. Chiar daca alegerile sunt falsificate si votul unuia pare sa nu conteze, trebuie actionat constant si pe aceasta cale. Cei care deturneaza puterea si care iau decizii pentru interesele financiare, nu pentru sanatatea noastra pot fi determinati sa plece sau sa faca lucrurile bine.

De la sine lucrurile nu pot merge bine, pentru fiecare trebuie sa-si impuna vointa, prin vot si actiune, nu prin proteste si lamentari. Da, este nevoie de timp, dar cum spune si Lao Tzi: “o calatorie de o mie de mile incepe cu primul pas”.

In ziua de azi dezechilibrele hormonale sunt ceva obisnuit inca de la varste fragede. Metodele de tratament dezvoltate pentru adulti sunt aplicate si la copii, in lipsa unei solutii reale. “Tratarea” tulburarilor de ciclu menstrual cu anticonceptionale (hormoni artificiali), terapia de substitutie cu hormoni tiroidieni la persoane mult prea tinere sunt masurile foarte riscante pe termen lung dar propuse practic fara alternativa oricui ajunge la endocrinolog.

Alimentatia influenteaza mediul hormonal in mai multe feluri, atat direct, prin prezenta in mancare a hormonilor naturali, sintetici sau a substantelor care imita efectul hormonilor in corp cat si indirect, prin reactia organismului la cantitatile si calitatea diferitilor nutrienti (grasimi, proteine, carbohidrati, minerale, vitamine, enzime, fitonutrienti).

Direct, prin hormonii naturali sau artificiali prezenti in alimente

In alimente sunt prezenti hormoni de la plante si animale, in mod natural. Daca avem un aliment produs prin metode traditionale, atunci nivelul acestor substante este foarte redus si diferitele substante se echilibreaza reciproc.

In procesul de crestere a animalelor se folosesc hormoni sintetici, in special hormon de crestere si hormoni steroidici (sexuali; estrogeni, progesteron, testosteron). O mica parte din acesti hormoni raman in carne si in produsele de origine animala, ei fiind foarte asemanatori cu cei care actioneaza in corpul uman. Teoretic aceste cantitati mici sunt mai departe distruse de bariera noastra intestinala, dar practic se pare ca raman activi in cantitati suficiente incat sa ne afecteze sanatatea.

Pesticidele, aditivii alimentari, substantele rezultate prin procesare pot perturba si ele functionarea normala a sistemului hormonal, prin actiuni diverse de inhibitie a activitatii unor glande sau prin mimetism molecular, actionand similar (sau chiar mai puternic) decat hormonii naturali.

Pe lista suspectilor avem in prim plan produsele lactate, produsele procesate din carne (mezelurile), soia.

Astfel, vedem pubertate precoce, stoparea cresterii, fenomene de virilizare la fetite si de feminizare la baieti, tulburari de ciclu menstrual, obezitate, tulburari de ordin psihologic.

Indirect, prin dezechilibrele nutritionale si metabolice induse

Excesul de carbohidrati, proteine si grasimi cu efect inflamator duce, de la cea mai frageda varsta, la sindromul metabolic, diabet, boli cardiovasculare, hipotiroidie, instalarea pubertatii precoce, ginecomastie. Multe “tulburari de comportament” au drept cauza reala alimentatia plina de junk food si chimicale, dar saraca in nutrienti esentiali.

In reclame vedem aproape exclusiv alimente procesate, pline de hormoni, zahar, aditivi, alimente moarte din punct de vedere biologic, margarina… toate “recomandate” in alimentatia copiilor. Efectul il vedem apoi cu totii: una dintre cele mai bolnave natiuni din Europa, inca din copilarie.

Alimentele vinovate sunt in special cerealele procesate, zaharul, uleiurile rafinate, soia.

O dieta curata si diversa va aduce o multitudine de nutrienti care vor crea o stare de echilibru, inclusiv hormonal, randament intelectual mai mare, mai putini bani aruncati pe medicamente si mai putin timp pe holurile spitalelor.

Iata de ce este importanta o dieta bine gandita si programata inca dinainte ca un copil sa fie conceput. Apoi, mai ales in familiile unde un membru incepe sa manance sanatos, transmiterea acestor obiceiuri catre copii este esentiala. Prezenta in casa a mezelurilor, dulciurilor si alimentelor procesate este o crima pentru acesti copii care inca nu stiu sa aleaga pe cont propriu si se bazeaza pe deciziile adultilor din jur.

O dieta in seamna ce ai mancat azi si ce urmeaza sa mananci in zilele urmatoare. Este o afirmatie care accentueaza importanta planului de alimentatie, a listelor de cumparaturi si a programarii meselor din zilele urmatoare.

Macroul pescuit (in magazinul de unde il cumperi trebuie sa se faca aceasta precizare- “captura” si nu “acvacultura”) este facut la cuptor. Acesta a avut si icre, facute “inabusit”, drept delicatesa. Macroul are o cantitate mare de omega 3 si se pare ca un continut foarte scazut de mercur (spaima mancatorilor de peste oceanci). In macrou gasim si o cantitate mare de fosfatidilserina, un fosfolipid foarte util pentru dezvoltarea si mentinerea sanatatii creierului, prevenirea si stoparea efectelor bolii Alzheimer, recuperare dupa antrenament, imbunatatirea memoriei etc.

Lamaia il insoteste permanent, atat inainte de a fi bagat in cuptor(pentru a preveni oxidarea acizilor grasi) cat si dupa, pentru a contracara eventualii produsi nocivi rezultati din prepararea termica. Pielea si zonele care par arse vor fi inlaturate. Cateodata adaug la masa si sosul de smantana, usturoi, patrunjel, ulei de masline.

Nucile (romanesti) si alunele de padure(de import, inca nu am o sursa locala) sunt prezente pe masa in permanenta, astfel incat sa pot rontai intre mese daca am pofta.

Ciupercile folosite au un oarecare efect antiestrogenic si sunt facute la cuptor (cu broccoli, marar si branza) sau sub forma de “tocanita”.

Avem si o supa de carne de vita cu os(inclusiv maduva) care functioneaza ca sursa de proteine si calciu, fiind, in acelasi timp, alcalinizanta. Multa vreme nu am mancat supa sau ciorba, am inceput de curand, beneficiind de ajutorul unei persoane care se pricepe foarte bine la gatit si careia ii multumim si pe aceasta cale.

Intr-un bol stau cateva fructe de avocado, cu cateva banane, pentru a favoriza coacerea. Evit in general sa am banane in casa, pentru ca sunt tentat sa le mananc si corpul meu nu se intelege deloc bine cu ele. Cand se vor coace bine voi face si reteta de shake a lui George in care le voi include.

In week-end se poate intampla sa mancam si la restaurant, deci nu avem foarte multa mancare preparata dinainte. Pentru urgente avem la indemana oua, prosciutto crudo, legume diverse(care pot fi mancate crude sau sub forma de suc), fructe, nuci, seminte.

Ma surprinde sa vad ca persoane inteligente, organizate, capabile, care incep sa manance sanatos, dau copiilor de mancare acelasi junk pe care il mancau cu totii inainte. Poate ca nu stiu sa citeasca etichetele, poate ca sunt indusi in eroare de reclame sau persoane incompetente care prezinta informatii eronate la TV, poate li se pare mai comod. Totusi, cateodata nu ma abtin si intreb “cum de tu mananci sanatos dar iti indopi copilul cu zahar, faina, dulciuri?”. Pentru mine, a concepe o dieta pentru cineva inseamna a concepe un mod de alimentatie in care poate fi inclusa toata familia, astfel incat fiecare sa beneficieze de alimentele sanatoase. Bineinteles, exista si diferente, dar copiii ar trebui sa primeasca ce este mai bun, daca ii iubim asa cum pretindem.

Suntem intrebati ce mananca Tudor, baiatul nostru de un an si patru luni. Da, e complicat sa explici ca tu nu dai copilului mancarea sclavilor(cereale, margarina, soia, zahar, mezeluri) si ca “daca tot o sa manance cand ajunge la gradinita/scoala” trebuie sa-l otravesti de pe acum. Acest argument e similar cu “daca tot stim ca ne vom murdari hainele, de ce sa ne ferim de murdarie?”. Deci un copil nu doar “are voie” sa manance sanatos, ci chiar trebuie sa manance sanatos. Evident, modificarea modului de alimentatie al unei familii nu se poate face cu diete reproduse la copiator sau tabele cu 50g de piept de pui si 100g de portocala. Si, cu atat mai mult, nu se poate face cu alimente care se gasesc pe toate drumurile. Pentru ca daca alimentele care se gasc peste tot ar fi fost utile, nu ar mai fi fost oameni grasi sau probleme de sanatate cauzate de (mal)nutritie.

Dupa cum observase Weston A. Price in urma cu niste ani, fiecare civilizatie are alimentele-vedeta, care sunt pastrate si date in primul rand copiilor. Motivul este evident: acele alimente contin anumiti nutrienti benefici pentru copii. In rest, pe masura ce in acele civilizatii patrundeau “binefacerile” industriei alimentare(faina, dulciuri, alimente procesate) se alegea praful de sanatatea lor. Da, exact acele “alimente” despre care ti se spune ca un copil “are nevoie”. Copilul continua sa manance prost la varsta adulta si iata tabloul complet al bolilor degenerative, cardiovasculare, al diabetului, al bolilor cronice si chiar imbatranirii sau mortii premature. Alimentatia unui copil(incepand chiar din viata intrauterina) influenteaza si capacitatile sale intelecutale, comportamentul, imunitatea, starea generala. Si, prin inductie, pe a intregii familii.

Da, consider ca merita facute eforturi si sacrificii astfel incat sa dai copilului de mancare alimente curate, de calitate, preparate corect. Ce rasplata poate fi mai buna decat un copil inteligent si sanatos?

Omul, ca fiinta, are o vechime estimata de  200.000-2.000.000 de ani. Desi se descopera in ADN-ul nostru diverse bucati diferite de la o rasa la alta sau chiar de la alte specii, putem afirma ca omul este produsul unui anumit mediu si al unui mod de alimentatie anterior momentului cand genomul nostru s-a stabilizat.

Cerealele sunt alaturi de noi de vreo  10.000 de ani(cu maxima indulgenta), in multe zone chiar de mult mai putin. In acest rastimp cerealele au fost modificate genetic(prin selectie si incrucisare- procese naturale) pentru a creste mai repede, cu boabe mai mari, care sa inmagazineze mai multa energie. Deci, chiar daca in alimentatia omului ar fi existat in mod natural o cantitate oarecare de cereale stravechi, cele pe care le consumam acum sunt foarte diferite: mai multa energie si mai putin loc pentru proteine, minerale, vitamine.

Procesarea cerealelor duce la pierderi si mai mari de nutrienti, in produsele de panificatie ramanand aproape exclusiv amidon si gluten. Amidonul este un depozit de energie format din molecule de glucoza legate unele de celelalte. Prezenta fibrelor ar incetini intr-o oarecare masura asimilarea acestei glucoze, insa tot glucoza ramane. “Eliberarea lenta” a carbohidratilor este o poveste atunci cand vorbim de alimente cu indice si incarcare glicemica atat de mari. Cele mai multe derivate din cereale contin si zahar(sub diverse forme) sau amidon adaugat din alte surse.

Pe langa asta, agricultura intensiva a facut ca pamantul sa fie secatuit de elementele hranitoare(material organic, minerale) si este nevoie de ingrasaminte chimice pentru a obtine noi recolte. Necesitatea monoculturilor aduce in ecuatie pesticide si ierbicide, unele persistente in sol si zeci de ani; toxice pentru om si celelalte vietuitoare, in special prin efectul de acumulare in lantul trofic(carnea si organele animalelor hranite cu cereale).

Cerealele contin gluten(dovedit toxic pentru intestinele noastre), acid fitic(blocheaza absorbtia mineralelor), diversi antinutrienti, alergeni, opioizi naturali. Unii spun chiar ca ar da dependenta, precum drogurile. Usor de banuit asta avand in vedere ca foarte multi oameni au probleme majore incercand sa scoata painea din alimentatie. Insa cine stie sau accepta aceste lucruri? Doar o mana de oameni.

Motivul pentru care cerealele exista in alimentatia noastra este in primul rand economic. Industria alimentara face bani multi din cereale. Publicitarii fac bani multi din cereale. Sistemul medical face bani multi din cereale(tratand bolile provocate de acestea). Industria petrochimica face bani multi din cereale. Ele fac parte din modul nostru de viata si simpla negare a acestui lucru ne lata tot in cautarea unei solutii reale. De fiecare data cand mananci un produs din cereale dai practic o comanda pentru productia lui in continuare, pe tot lantul, de la biscuiti la ingrasaminte si de la motorina la cartonul pentru ambalaj. Comoditatea este un alt factor important.

Deci, problema cu cerealele nu ar fi ca daca mananci cateva felii de paine o sa mori maine ci ca in dieta multor oameni ocupa un loc mult prea mare, in detrimentul altor alimente, cu nutrienti valorosi. Acest exces de cereale in dieta(direct sau indirect, prin derivati) duce la diverse tulburari si boli ale omului modern. El duce si la distrugerea accelerata a planetei, dar de asta poate ne pasa mai putin. Pana la urma decizia este a fiecaruia, ce si cat mancam. La fel si consecintele.

Am mai scris si despre:

Cereale

Lapte cu cereale

Cat de integrale sunt cerealele integrale

Fibre

… si ziua mondiala a painii.

O conferinta unde am fost invitat si unde sunt inca 10 locuri libere pentru aceia dintre voi care vor sa fie acolo.

Iata mailul primit:

“De Ziua Mondială a Alimentaţiei, sambata, 16 Octombrie, Dobrogea Benecol şi Sănătatea Press Group organizează o conferinţă tematică, cu dezbatere, la Institutul National de Statistica
Bd. Libertatii nr. 16, începând cu ora 11:30.
Obiectivele acestei conferinţe sunt facilitarea accesului la informaţii, furnizarea de soluţii pentru problemele de alimentaţie, dar şi recomandări pentru o dietă echilibrată. Două dintre temele din cadrul conferinţei sunt: „Alimente recomandate pentru reducerea colesterolului.” şi „Rolul pâinii în alimentaţia românilor”. Interactivitatea este trăsătura definitorie a acestui eveniment şi se va putea testa în cadrul sesiunilor de comunicări, dar şi la nivelul work-shop-urilor tematice special gândite pentru public.

În ataşament aveţi prezentarea completă a evenimentului.

Confirmaţi, vă rog, participarea pe email sau telefon, până vineri ora 13:00: 0742.087.083, 0720.959.922.”

Cei care vor sustine discursuri vor fi:

Prof.univ. Gheorghe Mencinicopschi – Directorul Institutului de Cercetări
Alimentare
Prof.univ.dr. Mariana Graur – Preşedinta Societăţii Române de Nutriţie
Prof.univ.dr. Constantin Ionescu Târgovişte – membru al Institutului de
Diabet şi Boli Metabolice “Nicolae Paulescu”
Lect.univ.dr. Lygia Alexandrescu

Daca aveti intrebari pentru ei si nu puteti veni la conferinta mi le puteti scrie la comentarii si le voi pune eu in numele vostru.  Sa ne amintim si discutiile aprinse despre “benecol” si paine, acum aveti ocazia sa le purtati direct cu cei care promoveaza aceste produse si cu oameni considerati specialisti in nutritie.

In mod traditional omul muncea pentru o friptura. Fie ca era vanator si alerga dupa ea fie ca statea in sat si avea alte activitati fizice, carnea venea cu pretul efortului. Chiar al luptei. Cu exceptia copiilor si batranilor, oamenii puternici isi alegeau partile din animal pe care sa le manance. Bineinteles, cele mai apreciate bucati erau din tesuturi moi: ochi, testicule, creier, maduva, ficat. In acelasi timp si cele mai bogate in energie, proteine, grasimi esentiale, vitamine, minerale. O parte erau mancate crude, o parte fripte, cateodata coapte, resturile sub forma de supa(fierte).

Cei care nu munceau, dar primeau de mancare, erau foarte putini si asta se vedea: se ingrasau, faceau guta sau mureau de diverse boli degenerative. Cei cumpatati traiau mult si erau sanatosi. S-a observat asta inca din antichitate.

Carnea provenea in mod natural de la animale salbatice. Animale cu un mod natural de hranire. Pana de curand chiar si animalele crescute in ferme mancau tot natural. S-a descoperit in ultimii ani ca aceste animale stocheaza in corpul lor(inclusiv in muschi) diverse substante benefice pentru sanatatea omului. Omul mananca in special ierbivore, rozatoare, pasari si foarte rar pradatori sau animale mai sus in lantul trofic.

Carnea era scumpa si greu de obtinut/conservat, deci era mancata in cantitati relativ mici si ocazional. Carnea consuma resurse(furaje) care puteau fi folosite pentru obtinerea laptelui, de exemplu. Acum carnea este usor de obtinut si, din comoditate sau lipsa de informare, cei mai multi oameni aleg sa manance multa carne procesata(mezeluri) sau folosesc metode toxice de preparare(prajirea in ulei).

Animalele “de ferma” consuma o hrana compozita, uneori foarte departe de cea naturala, uneori continand chiar resturi ale altor animale, materii fecale, antibiotice, hormoni, pesticide, diverse alte chimicale, toxine si contaminanti. Multi dintre acest contaminanti sunt liposolubili, adica vor fi stocati in grasime. Este un proces natural, care se intampla si in corpul nostru. De aceea o slabire rapida este o crima, din cauza intoxicarii cu toate aceste chimicale eliberate brusc in sange.

In animalele crescute industrial calitatea nutrientilor din carne este scazuta fata de animalele crecsute natural. Desi arata aproape la fel, carnea si grasimea unui animal crescut in ferma contine alte substante decat carnea si grasimea unui animal salbatic sau crecut in semi-liberate, cu hrana naturala.

Carnea procesata industrial mai primeste si alte “bunatati”: conservanti, agenti de maturare(cancerigenul nitrit de sodiu), potentiatori de aroma, proteine din soia, amidon, gluten, margarina(da, multe preparate procesate din carne contin aceasta otrava), indulcitori artificiali(da, multe mezeluri contin aspartam) etc. Multe dintre aceste substante nu sunt listate pe etichete, iar daca sunt, producatorii folosesc diverse denumiri alternative incat un om obisnuit nu are nici o sansa de a le identifica.

Evident, pentru a isi pierde consistenta, gustul, mirosul si a putea fi transformata in ORICE, carnea(de fapt tot ce inseamna tesut animal, de la piele la oase) este supusa si unor temperaturi si presiuni foarte mari si transformata intr-o pasta, procese prin care multe componente sunt denaturate.

In mod natural carnea contine substante sensibile la temperaturi mari, insa atunci cand avem contaminanti(din procesul de crestere a animalelor) si aditivi(din procesarea industriala a carnii) prajirea, frigerea, chiar coacerea si fierberea duc la formarea unor toxine foarte puternice.

Aceste toxine(unele din mediu/furate, unele din aditivi/procesare si altele create de noi in tigaie sau pe gratar) cresc riscul de cancer, boli degenerative, tulburari ale sistemului hormonal, scad imunitatea si fac o multime de alte probleme. Oamenii au o sensibilitate diferita si statisticile pot fi interpretate in fel si chip, insa exista o legatura de cauzalitate intre consumul de produse procesate din carne si aceste boli. Totusi, nu s-a determinat o astfel de legatura in cazul consumului de carne curata(de la animale crescute natural), fara aditivi, preparata inteligent, in cantitati corelate cu nivelul de efort fizic si restul dietei.

Indiferent de provenienta carnii si de modul de preparare exista si cateva lucruri pe care le poti face astfel incat potentialele efecte negative sa fie diminuate: echilibrarea dietei cu surse de antioxidanti(vitamina C in special), enzime, seleniu, chelatori(opresc metalele grele). Foarte importanta este si echilibrarea pH-ului, prin consumul de alimente cu potential alcalin, fiind cunoscut potentialul puternic acid al carnii. Pe scurt: sa mancam salate(crude) si condimente pe langa friptura. De cele mai multe ori chiar in loc de friptura.

Am mai scris despre carne, excesul de proteine, gratar, aditivii alimentari. Articolele pot fi gasite cu “search”.

Recapitulare: carne curata, preparata natural, pentru care muncesti sau carne plina de chimicale, ultra-procesata, pentru care nu misti decat un deget? Iti meriti friptura? Pe toata?

Organizarea e mai importanta decat “vointa”, banii sau alte resurse.

Consulta-te cu un specialist si fa-ti un plan concret, in forma scrisa(poate fi si pe calculator). Stabileste obiective pe termen scurt, mediu si lung. Aloca resursele necesare: timp, bani, energie. Noteaza doar punctele esentiale si lasa detaliile pentru a fi rezolvate din mers. Nu ai cum sa stii in aceasta faza daca e mai bine sa mananci 45 sau 55 de g de branza sau daca e mai bine sa faci 1 sau 3 exercitii la biceps.

Noptile pierdute, junk-food-ul, fumatul, alcoolul… sunt lucruri de la care iti iei adio, dar in foarte scurt timp vei realiza ca merita.

Vedem ca aceeasi combinatie dieta/program de antrenament/stil de viata da rezultate cateodata foarte diferite de la o persoana la alta. Cu toate astea, diverse carti sau personaje incearca sa ne propuna solutii minune, care ar trebui sa functioneze la toata lumea, indiferent de genetic, sex, varsta, istoric. Cateodata se uita chiar si faptul ca oamenii au obiective diferite. Din pacate, reteta universala nu exista si trebuie ca fiecare dintre noi sa ne gasim drumul in timp, prin documenatare, incercari, eforturi, perseverenta. Nici chiar cel mai tare nutritionist sau antrenor din lume nu iti poate spune care este cea mai buna solutie pentru tine, doar pentru ca ai dat mana cu el/ea. Mai mult… pe masura ce urmezi un program de alimentatie si antrenament, corpul tau se schimba, facand necesare si ajustari ale programului respectiv. Mda… daca era usor… aratam toti ca in reviste si traiam 120 de ani.

In momentul conceptiei primim un genom. Este informatia pe baza careia existam. Informatia pe baza careia, sub influenta diversilor factori de mediu (de la alimentatia mamei in perioada intrauterina si pana la gazele de esapament din orase) suma de celule care formeaza organismul nostru se formeaza, se dezvolta si moare.

Din pacate, pe parcursul vietii, intrand in contact cu diverse substante (unele naturale, altele straine) ADN-ul nostru se degradeaza. Pe masura ce trece timpul ramanem fara o enzima sau alta, fara capacitatea de a produce (in cantitati suficiente) o substanta sau alta. Chiar si fara capacitatea de a elimina substantele toxice. Procesul e oricum inevitabil, doar ca cei mai multi alegem sa ne distrugem din interior mancand prost, band alcool, luand diverse medicamente, expunandu-ne, in general, la chimicale toxice.

Nutrientii reprezinta un factor major in exprimarea genelor. In conditii normale, doar o mica parte din informatia cuprinsa in ADN ajunge sa se manifeste sub forma de proteine (inclusiv enzime), hormoni, chiar comportamente.  Prin controlul atent al alimentelor si suplimentelor putem face ca anumite gene care ne prelungesc viata si ne dau sanatate sa se manifeste, iar gene care ne duc mai repede spre sfarsit sa fie puse in adormire. De cele mai multe ori este imposibil sa facem asta doar prin alimentatie. Un anumit aminoacid sau un anumit fitonutrient se gasesc poate intr-un aliment greu de gasit sau foarte scump. Pe de alta parte, cantitatile necesare pentru a influenta sanatatea pot fi si ele mari. Cum ar fi sa bei 60 de litri de vin rosu pe zi pentru a acoperi cantitatea de resveratrol necesara?

Avand ocazia sa cumpar aceasta carte am descoperit o comoara. Evident, multe informatii le aveam deja de pe net, dar sa vezi totul pus intr-o forma riguroasa si cu o bibliografie generoasa este cu totul altceva. Abordarea este cea care imi place: concreta, bazata pe fapte si dovezi. In primul rand se revine de fiecare data la origini: mediul si alimentatia in care s-a format omul. Apoi se pune accentul pe anti-aging si obezitate. Exact ce aveam nevoie ca lectura de seara.

Se preconizeaza ca in viitor ni se va face analiza genetica si dieta noastra va urma regulile dictate de informatia gasita acolo. Deocamdata, saptamana asta o sa-mi fac testul de alergii la alimente, sunt aproape 300 de alergeni din alimente care se testeaza, va tin la curent