Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Hai sa mancam doar ingrediente. In loc sa avem in fata pe farfurie mari combinatii si amestecuri, mai bine ramanem la lista de ingrediente. Le mancam separat, fiecare in parte avand o anumita combinatie de aroma, textura, culoare, miros, nutrienti.

Unele cercetari spun ca a manca un singur aliment la un moment dat asigura o digestie foarte buna, optimizand asimilarea substantelor folositoare organismului. Multe categorii de alimente au nevoie de un anumit mediu in stomac/intestin pentru a fi digerate iar unii nutrienti pot intra in competitie la absorbtie sau isi pot chiar bloca unul altuia absorbtia. Cine a tinut un regim disociat a cunoscut aceste beneficii(desi cele mai multe diete numite generic “disociate” au alte probleme).

A manca doar ingredientele, in forma lor naturala ajuta la un control foarte bun al cantitatilor. Stii exact ce mananci, cat mananci. Fara calorii ascunse in sosuri, ulei, zahar, faina, amidon. Constientizezi mult mai bine locul pe care il ocupa fiecare aliment in nutritia ta si te ajuta sa o diversifici.

Foarte importanta este si redescoperirea gustului adevarat. Acest gust se obtine prin masticatie, reducand riscul de a inghiti bucati nemestecate sau creme/paste/sosuri care nu au intrat in contact cu saliva. Bineinteles, alimentele cu gust sunt cele naturale, pentru ca industria alimentara se foloseste de chimicale pentru a te pacali si a te face sa crezi ca mananci bine. Gustul si mirosul alimentelor sunt date de substantele active, de nutrienti. Alimentele fara gust si miros sunt goale si de utilitate pentru corpul nostru.

Ne ies din grija si retetele, mare parte din gatit, timpul pierdut cu tocatul, spalatul, amestecatul. Si mie imi place sa ma uit cum cineva gateste feluri mestesugite, face poze si le pune pe bloguri “de retete”. In realitate as putea face asta atat de rar incat nici nu merita sa-mi pun problema. Acel timp cred ca poate lua destinatii mult mai utile pentru viata fiecaruia dintre noi.

Ce ne facem cu alimentele procesate?

Sa ne imaginam ca trebuie acum sa mancam si ingrediente ca sare, zahar, proteina de soia, coloranti, conservanti, arome, indulcitori. Daca aduni cat din ele mananci intr-un an, vorbim de kilograme intregi, pe care ar trebui sa le mananci separat. Tu, la masa, cu o punga de nitrit de sodiu cu niste aspartam ca antreu, apoi felul principal polidimetilxiloxan cu garnitura de azodicarbonamida si tartrazina plus un varf de cutit de metabisulfit de potasiu.

In tara noastra foarte multi aditivi nu sunt nici macar listati sau sunt ascunsi in alte ingrediente cu denumiri aparent inofensive. Statul nu are posibilitatea sa verifice toti producatorii sau toate produsele importate, asa ca singura persoana care poate face asta esti chiar tu. Tai raul din radacina respingand alimentele procesate pline de chimicale toxice si mancand alimente adevarate.

Am avut ieri ocazia sa particip la o lansare mai deosebita: lansarea unui aliment functional modern, painea care scade colesterolul, numita si Dobrogea Benecol, paine de secara . Le multumesc celor de la Sanatatea TV pentru aceasta invitatie.

Initial mi se parea doar o alta sarlatanie… dar dupa ce am ascultat discursurile catorva somitati in domeniul sanatatii mi-am dat seama ca painea care scade colesterolul este foarte utila. In primul rand pentru ca la noi in tara se mananca multa paine. Foarte multa paine. Prea multa paine. In Europa, doar albanezii si bulgarii mananca mai multa. Apoi, pentru ca aproape orice masa este insotita de paine. Unt cu paine(sau margarina, daca vrei sa-ti omori copilul mai devreme), carnati cu paine, branza cu paine, friptura cu paine, cartofi cu paine, orez  cu paine, mamaliga cu paine, paine cu paine. Este ieftina, umfla burta si are mult amidon(glucoza). In acelasi timp, se consuma foarte multa paine alba, de proasta calitate.

Deci, daca tot se mananca multa paine, daca tot este asociata cu grasimile saturate si colesterolul din alimente… macar sa fie o paine mai breaza, care, pe langa faptul ca e din secara si are tarate adaugate(nu scrie pe eticheta ce fel de tarate…) mai contine si Benecol, un tip de grasime(esteri de stanoli din plante) care blocheaza absorbtia colesterolului din alimente si, dupa cum pretind niste studii clinice, induce un efect de reducere a colesteroului total cu pana la 10% si al LDL(colesterolul “rau”) cu 15%. Deci scade si colesterolul bun. Am putea pune scaderea de colesterol si pe seama continutului mai mare de fibre si proteine din aceasta paine.

Dobrogea Benecol e o paine de secara, cu un continut relativ mare de proteine(19.6%) si ceva mai scazut de carbohidrati(26,8%). Nu scrie pe eticheta daca cele 6,63% fibre sunt incluse in carbohidrati sau nu.  Din pacate, are si gluten adaugat.

Este buna la gust(suficient de dulce) iar textura mai buna decat ma asteptam(nu scartaie in dinti). Pentru cei care nu pot renunta la paine sau nu pot manca sursele de grasimi seaparat de cele de carbohidrati mi se pare un compromis decent si chiar am recomandat-o unui coleg mai gurmand, care inca are paine in dieta sa(e dependent). De retinut: ingredientele active(benecol) blocheaza absorbtia colesterolului din alimente si reabsorbtia colesterolului din bila, actionand si daca ai o dieta saraca in colesterol.

Totusi, acest produs nu rezolva cauzele problemei(cum nu o rezolva nici statinele- medicamente care scad colesterolul prin inhibarea sintezei lui in organism). De asemenea, ipoteza lipidelor (google “lipid hypothesis”) este negata de un numar crescand de studii, specialisti si de experienta ultimelor decenii.  Nivelul crescut de colesterol in sange, considerat o vreme a fi cauza bolii coronariene(CHD) si a aterosclerozei este, dupa ultimele cercetari, doar un efect al unei tulburari mai complexe(cu cauze genetice, alimentare, inflamatorii, hormonale etc.).

Ramane de vazut cat de bine va fi pusa pe piata si cat de accesibila cumparatorilor.

Disclaimer: din punctul meu de vedere cerealele procesate (cum este si painea) ar trebui evitate in orice dieta, glutenul exclus si carbohidratii tinuti la strictul necesar pentru a aduce aportul de fitonutrienti. De asemenea, amestecul de surse puternice de carbohidrati si grasimi la aceeasi masa il consider daunator.

Acest articol poate fi discutat pe forumul getfit.ro

Intr-o dieta, orice dieta, calitatea alimentelor este la fel de importanta ca toate celelalte elemente ale dietei(cantitati, combinarea alimentelor, modul de preparare etc.). Din experienta proprie si a celor cu care am lucrat de-a lungul timpului, o dieta cu alimente sanatoase, naturale este foarte diferita de o dieta cu aceleasi alimente dar procurate din surse industriale.

Dupa cum deja stim, alimentele aduse pe piata de comercianti sunt scumpe, de calitate proasta, pline de chimicale, cu o valoare nutritiva scazuta.
Cele “bio” sunt inca extrem de scumpe iar cele de la “targuri ale taranilor”, piete sau magazine cu “produse traditionale” sunt de cele mai multe ori niste inselatorii(lipsa de siguranta privind materiile prime, metodele de prelucare si aditivii).

Ramane deci sa gasim surse de la tara, controlate-poti merge personal sa vezi cum e cultivat pamantul sau cum sunt hranite animalele. Preturile sunt bune, pentru ca oricum cei care produc aceasta mancare mor de foame sufocati de firmele mari, importatori, comercianti. Exista si riscul sa cumperi alimente care sa contina chimicale(din pamant, apa etc.) sau de o calitate variabila.

Stim si ca aceste surse de alimente sunt pretioase si putine, dar cand vom fi mai multi care le folosim(creste cererea) se vor destepta si mai multi tarani care le vor produce si furniza.

Haideti sa impartasim macar metodele de gasire a acestor surse, costuri, chiar surse propriu-zise(daca au surplus pentru vanzare).

Eu achizitionez si primesc asa:

Carne: gaini de la tara, vitel de la tara, porc de la tara, oaie de la libanezi, turci si mai rar de la munte, direct. Se intampla sa fie si carne tocata, carnati mancati cruzi, pastrama(mai rar), vanat(rar), slanina de la tara.

Oua: de la tara, foarte rar din supermarket, cand incerc sa iau ecologice. Incerc sa mananc zilnic, acoperind cu ele o parte din necesarul de proteine si grasimi. Am observat ca cele de la tara raman proaspete mult mai mult timp decat cele cumparate. Incerc de anul asta sa dau si seminte de in gainilor in cauza.

Peste: conserve de somon salbatic, conserve de sardine, macrou pescuit, somon proaspat, marinat sau afumat(IKEA), de cultura(nu am gasit o sursa de somon pescuit). Preferam fiert sau la abur, dar se intampla sa fie si prajit sau la gratar cand mancam la Nord See(singurul fast food frecventat cand suntem in oras si nu este ceva mai bun disponibil). Mananc de cand ma stiu conserve(am facut testele toxicologice pentru metale grele si le am mult sub minimul admis), dar am reusit sa elimin aproape complet conservele de ton. Mai rar mananc ficat de cod sau icre.

Lactate: iaurturi si kefir bio, unt bio, branza si lapte de la tara(se mai intampla sa vina si smantana), iaurt de oaie si labneh de la “arabi”- probabil de saptamana asta o sa testez si laptele de capra de la o ferma presupus “naturala”. Daca am lapte proaspat, adaug imediat in el capsule de probiotice si imi fac iaurt in acest mod.

Legume: din gradina de la tara in sezon, din ce putem congela(fasole pastai, de exemplu) si din supermarket congelate sau proaspete in extrasezon(cat mai putine). Incerc sa cumpar doar romanesti, dar e imposibil pentru ca unele nu cresc la noi iar altele se importa fara a exista si varianta romaneasca. Lecuminoasele cumparate uscate sunt, in general, bio(linte, mazare) dar nautul este clasic, hummus la restaurant, de exemplu.

Fructe: aproape doar in sezon, fructele care se coc la noi si fructe de padure cat mai multe cand apar(facem chiar excursii speciale in acest scop si au fost plantate in gradina) sau din supermarket, congelate(cele proaspete sunt extrem de scumpe si nu au nici un gust/miros, semn ca nu contin mai nimic util). Avocado este cumparat(cateodata bio), lamai se consuma in mod curent iar bananele si alte fructe exotice doar ocazional. Mai mananc fulgi de cocos organici.

Nuci, seminte, alune(fara arahide): de cele mai multe ori crude si peste jumatate bio(seminte de in, chia) sau de la tara(nuci). Uleiuri: cocos, masline, seminte de in(organice si presate la rece), palmier(pentru facut ochiurile), am reusit sa elimin din ce gatesc eu alte uleiuri.

Condimente: eu mananc putine condimente, dar cele existente sunt naturale, exclus cele cu eticheta sau cumparate din supermarket.

Altele: rar ciuperci cumparate(proaspete), miere si produse apicole(din productia proprie).

Primim si gratis o mare parte, deci un calcul al costurilor totale inca nu am putut face.

Discutia continua pe forum, unde sunt asteptate idei, sugestii, metode, preturi, surse sau orice alte informatii care sa ne ajute pe toti.

Cantitatile de mancare pe care le consumam sunt importante. Cantitatea totala de energie estimata(caloriile din alimente) este si ea un punct de reper de care e bine sa tinem cont, macar orientativ. Cantitatile de nutrienti si proportiile lor s-au dovedit a fi instrumente utile in atingerea unor obiective, cum ar fi slabirea, cresterea colesterolului “bun”, cresterea in masa musculara etc. Pretul alimentelor este si el foarte important. Dar ambele sunt subordonate calitatii. Calitatea alimentelor trebuie sa fie pe primul loc. Ea se reflecta direct in starea noastra de sanatate fizica si mentala, atat pe moment, cat si pe viitor.

(imagine cumparata de pe istockphoto.com)

Totusi, din ce in ce mai des vad oameni(fete in special) care folosesc diverse site-uri “de dieta”, calculand obsesiv grame, calorii si alti parametri pentru alimentele de proasta calitate sau chiar junk-food-ul pe care il mananca. Trecand peste faptul ca marja de eroare a valorilor folosite in acele tabele este prea mare si face tot calcului inutil, mai apare un fenomen pervers: in loc sa folosesti acele minute/zeci de minute pierdute cu “calculatorul de calorii” ai putea sa te documentezi despre dieta sau chiar sa iti cauti, cumperi, prepari alimente sanatoase si de calitate.

Chiar daca am crescut la tara, in adolescenta si chiar mai tarziu, am uitat si am neglijat importanta alimentelor produse natural. Cand eram mic mi se parea ca rudele mele sunt fraierii satului pentru ca legumele de la noi din curte erau mici, pipernicite si ca trebuia sa adunam cu mana gandacii de colorado in timp ce la alti sateni frunzele atarnau sub greutatea “prafurilor” iar pepenii cresteau precum vrejul fermecat ajutati fiind de “azot”.

Unii oameni rezista mai bine la junk food, chimicale, prajeli, zahar. Totusi, pentru o alta categorie, chiar si o dieta “normala”(alimente de supermarket si feluri de mancare “traditionale”) inseamna ingrasare, balonari, tulburari hormonale, insomnii, depresie, imunitate scazuta, stare generala proasta. Am pus “traditionale” in ghilimele pentru ca multe feluri de mancare considerate acum traditionale sunt doar niste pacaleli pline de furaje pentru animale, concepute in perioade cand saracia era la ea acasa in tara noastra si trebuia totusi sa mancam ceva sa ne umplem matele si sa ne ducem zilele.

Primul pas cand vrei sa treci la o dieta sanatoasa este sa faci o lista cu alimente. Cu alimentele sanatoase. Sunt pe acest blog si pe site-urile mele mai multe astfel de liste, chiar cu fiecare grupa alimentara explicata. Aceasta lista este o intersectie a stiintei nutritiei, a filosofiei personale de viata(de exemplu eliminarea produselor de origine animala la vegani) a industriei alimentare si a comertului. Bugetul ramane a fi stabilit ulterior. Deocamdata nu stii cat costa alimentele sanatoase. Unele ar putea fi mai ieftine decat crezi, altele mai scumpe.

Cantitativ, in medie, se mananca prea mult. Grasimea acumulata este un indicator al surplusului de calorii mancate de noi, ca societate. Mancam prea mult pentru ca avem la dispozitie multa mancare, de proasta calitate. Mancare ce nu te satura, ci te face sa vrei mai mult. Mai mult junk. Mai multe calorii “goale”.  Se si arunca foarte multa mancare. Tocmai pentru ca mancarea nu are nici o valoare. Portiile si cantitatile din ce in ce mai mari sunt un semn ca este foarte ieftin de produs. In pretul “de raft” sau “de meniu” al alimentelor doar o foarte mica parte sunt costuri reale, de productie. Restul sunt bani pe care ii iau intermediarii si procesatorii. Dar mancarea nu este atat de ieftina si pentru cel care o mananca. Ai costurile directe(cat platesti pentru mancare) si costurile indirecte(cat vei plati pe ingrijirea medicala si cat pierzi prin faptul ca te buhaiesti si ai o stare psihica proasta).

Teoretic, agricultura moderna, industria alimentara si comertul cu alimente ar trebui sa-ti aduca in farfurie alimente mai sanatoase, mai sigure(fara contaminanti sau boli), mai proaspete si mai ieftine. In realitate agricultura, industria alimentara si comertul iti aduc, de cele mai multe ori, alimente nesanatoase, moarte, pline de chimicale, vechi(unele au termen de garantie cativa ani), scumpe(fa un calcul cat din venitul tau se duce pe mancare).  Sa iti procuri mancare sanatoasa, curata, proaspata si ieftina pare un obstacol de netrecut. Sau cel putin asa crezi acum. Pentru ca agricultura, industria alimentara si comertul au un singur scop: PROFITUL. O parte din acest profit este apoi folosit pentru propaganda, ca tu sa stai cu degetul in fund si sa astepti sa mananci branza din lapte praf, cereale cu zahar si carne din soia. Fie ca vorbim de impiedicarea productiei pe cont propriu sau de invadarea pietei cu produse alimentare de proasta calitate, esti lasat sa crezi ca doar alimentele procesate sunt o optiune viabila.

Revenind la ce ai de facut: ai o lista. Stii cam ce ar trebui sa mananci, stii cam cum trebuie preparate pentru a le pune in valoare calitatile nutritive.  Acum trebuie sa intri in posesia lor. Poti lasa pe altii sa decida pentru tine cum le produc, cum le prepara(restaurante, procesatori de alimente) si, in final, ce mananci. Poti avea incredere oarba in altii sau te poti informa despre cum ajunge acea mancare la tine in farfurie. Poti crede in reclame frumoase sau poti citi despre ce inseamna agricultura intensiva, industria alimentara si procesarea alimentelor. Stiu, vrei “o sursa sigura de mancare de la tara”. Toti vrem. Insa nu are nimeni cum sa-ti “garanteze” nimic, pentru ca agricultura nu este o fabrica de suruburi. Poti sa mai iei un ou stricat, o rosie mucegaita… asta e, asa e natural. Vrei sa arate toate la fel si sa nu se strice daca le lasi in dulap o luna? Pai atunci ia-ti alimente chimizate, modificate genetic si iradiate. Dar nu te mai plange ca ai hormonii dati peste cap sau ca nu slabesti asa cum ai vrea.

Sunt intrebat de multe ori “ce fac daca am de ales intre junk food sau sa nu mananc nimic?”. Inainte as fi spus sa alegi cel mai sanatos junk(ce paradox murdar, nu?) sau sa decizi in functie de alti factori: date personale, dieta, obiective, buget, de cand nu ai mancat, cand estimezi ca vei manca alimente sanatoase etc. Cu cat trece timpul ajung la alta concluzie: mai bine nu mai mananc nimic decat sa mananc mancare de calitate scazuta. Iti faci bine de doua ori: in primul rand ca nu mai bagi in tine toate chimicalele, toxinele si furajele pentru animale. Oricum nu mori daca sari peste o masa, nu se intampla nimic. O sa-ti fie foame cateva ore. Chiar si un om “slab”(dar sanatos) are rezerve pentru cel putin cateva saptamani daca nu ar manca nimic. Apoi, foamea si frustrarea ca nu poti manca o transformi in motivatie de a te organiza si a-ti procura alimente de calitate. Ramane sa decizi pentru tine daca alimentele de calitate sunt cele pe care ti le  baga pe gat altii sau cele pe care le produci, cauti, alegi, prepari pe cont propriu.

Daca citesti acest blog pericolul ca sa mori de foame este probabil foarte aproape de zero. In cateva minute poti manca aproape orice iti doresti, ai niste provizii in casa, ai magazine in apropiere. Poti chiar sa mergi la un restaurant unde vei gasi mancarea gata preparata.

Senzatia de foame apasa un buton foarte mare si rosu in creierul nostru: instinctul de conservare. Doar animalele care mananca mult si repede supravietuiesc, mai ales in conditiile in care hrana este din ce in ce mai rara si exista o competitie in acest sens. Pentru foarte mult timp acest instinct a fost foarte important pentru specia umana. Totusi, in zilele noastre, daca traiesti intr-o tara avansata din punct de vedere economic si social, foamea este doar o forma fara fond. Nu ai cum sa mori de foame. Chiar si cel mai sarac om poate primi o bucata de paine de la un trecator sau chiar de la societate, per ansamblu(protectia sociala oferita de stat).

Abundenta alimentelor(vom discuta alta data despre calitatea lor) si stress-ul vietii moderne declanseaza la multi oameni o pofta de mancare de neoprit. Hormonii de stress consuma anumite resurse, facand imperativa alimentarea corpului cu energie. Totusi, energia pe care o introducem in corp sub forma de alimente nu are cand sa mai fie folosita pentru ca nu faci efort fizic. Faptul ca mergi la sala de cateva ori pe saptamana abia compenseaza sedentarismul cronic de care suferim.

De mici copii suntem indopati cu alimente care accentueaza senzatia de foame(carbohidrati rafinati) facand orice intrerupere in “furajare” foarte neplacuta. Mancarea(in special dulciurile) este folosita ca recompensa, inducand comportamente deviante si la adult(supraalimentatie pentru confortul psihic).

Foamea este o senzatie normala. La o persoana sanatoasa si bine hranita, cateva ore sau zile fara mancare nu sunt doar inofensive ci chiar benefice. Tot secretul este ca atunci cand mananci sa mananci sanatos. Ai pe tine probabil grasime pentru a supravietui cateva saptamani bune sau luni fara a manca nimic. O traire periodica si constienta a senzatiei de foame ajuta la controlul apetitului, al portiilor si chiar la o luciditate sporita in alegerea alimentelor. Este o senzatie pe care trebuie sa o cunoastem cat mai bine si un instinct care poate fi stapanit.

Deci… sa iubim foamea si sa o traim cu placere!

S-a anuntat oficial ca un anume vaccin, administrat in special copiilor, este contaminat cu material genetic de la un virus porcin. Mda. Deci se pare ca paranoia vaccinurilor nu era tocmai o boala psihica ci o ingrijorare justificata de realitate.

Nu i-am facut “imunizarea pentru rotavirus” lui Tudor, pentru ca mirosea de la o posta a cacialma. Chiar si medicul pediatru ne-a spus ca are suspiciuni cu privire la acest vaccin si la gradul de pericol al unui virus pe care l-am intalnit aproape toti cand eram mici si am scapat.

Totusi, atat in medicamente, vaccinuri cat si in alimente se pot ascunde diverse lucruri rele pentru sanatatea noastra. Din pacate nu avem mijloacele sa le depistam. Nici macar autoritatile statului nu au aceste mijloace la un nivel suficient de avansat. Ne aducem aminte si de pastilele pentru slabit in care era o amfetamina interzisa ulterior. Producatorii nu sunt supusi unui control direct ci indirect si periodic. Adica de catre altii si din cand in cand.

As fi intrebat acum daca avem vreun test in Romania pentru a masura cantitatea din celebrul pesticid testat pe noi… dar uitasem ca se testeaza cu acordul “nostru”. Adica al lor. Deci cam pana aici a fost cu salvarea Romaniei de catre agricultura “ecologica”. Cand s-o afla ca si la initium e nevoie de cateva sute de ani sa dispara din sol o sa fie prea tarziu pentru noi. O sa putem produce doar junk.

Am primit spre citire o carte foarte interesanta: Eat Smart, Think Smart.

Desi e scrisa acum niste ani buni arata foarte bine cam ce ai de facut pentru a-ti hrani sistemul nervos si creierul. Atat alimentatia cat si suplimentele se refera la metodele de imbunatatire a memoriei, atentiei, starii generale, recuperarea dupa diverse afectiuni, combaterea efectelor alcoolului si drogurilor. M-am bucurat sa gasesc aceleasi principii pe care le-am folosit in alcatuirea selectiei de suplimente de pe suplimente.ro in sectiunea Memorie si concentrare si chiar aceleasi produse pe care le folosim acum(substantele active). Totusi, la acel moment dozele erau inca timide. Intre timp, in urma experimentarilor si rezultatelor unor studii stiintifice s-a constatat nu doar ca dozele mai mari sunt sigure(nu au efecte nocive asupra sanatatii) ci si mai eficiente.

Pentru multi dieta sau suplimentele inseamna doar a arata mai bine(a pune masa musculara sau a slabi) si, eventual, sanatate. Unii insa duc alimentatia si suplimentele la un nou nivel, de fapt nivelul de la care ar trebui sa pornim, adica hrana reala si optima pentru centrul de comanda, nu doar pentru muschi.

E de preferat sa o ai cu tine. Dupa masa de dimineata despre care am vorbit zilele trecute ai cateva ore pana ti se face foame. Sa spunem 3-4 ore. Daca esti acasa e perfect, daca insa ai plecat… e un moment crucial de care depinde intreaga dieta. Este pilonul central al dietei. Acum ai de ales: mananci sanatos(eventual din “pachetel”) sau cazi prada tentatiilor si mananci junk.

Cateringul si restaurantele ofera, de obicei, alimente clasice de tip: carne prajita/fripta+ o sursa de carbohidrati(cartofi, orez, mamaliga, paste, mazare). Deci carnea ar fi mai buna la cuptor sau fiarta, daca ai un aport bun de antioxidanti(eventual un supliment cu antioxidanti) atunci merita sacrificiul. Decat sa nu mananci deloc sau sa mananci prost, mai bine o carne la gratar. Partea a doua e mai problematica: daca vrei sa acumulezi kilograme poti manca si sursa de carbohidrati. Daca insa vrei sa slabesti ai o problema: trebuie sa comanzi o salata sau legume separat(alti bani, alta distractie), la care trebuie sa adaugi grasimi sanatoase(smantana fermentata, uleiuri sanatoase); pe care ar trebui sa le ai cu tine, pentru ca in restaurante nu le prea gasim.

Pestele este foarte bun pentru ca se digera usor, iar legumele+grasimi sanatoase vor preveni somnolenta postprandiala.

Daca masa de pranz intarzie si se intensifica senzatia de foame/simti ca iti scade energia poti avea la indemana nuci, seminte, alune(mai intense energetic si mai satioase) dupa care pranzul va trebui sa fie mai redus cantitativ.

Poti manca si fructe(1-2 fructe) cu 60-30 de minute inainte de masa de pranz, caz in care va trebui sa mananci normal la masa, pentru ca fructele sunt doar o iluzie alimentara, in realitate fiind apa cu zahar si ceva fibre. Sunt de evitat fructele dupa masa.

Exista si varianta unei gustari reci la pranz(nuci, alune, branzeturi fermentate, iaurt, mezeluri naturale) si mutarea mesei principale cu 1-2 ore inainte de antrenament.

E simplu, pentru a slabi trebuie sa ai intotdeauna la indemana: carne, peste, oua, legume, nuci, seminte, lactate fermentate, fructe. Diversitatea e cheia. Vorbim aici de materii prime, nu de variantele “procesate” gen mezeluri, supe instant, seminte prajite, margarine, iaruturi cu fructe sau alte porcarii.

Carne: de preferat vita(bogata in colagen), oaie, curcan, pui, porc. Tot posibilul sa fie crescute natural, cu iarba si mai putin cu cereale si/sau nutreturi speciale. Pe cat posibil la abur, fiarta, la cuptor. Mai putin la gratar sau prajita. Oasele(supa de oase) si tesuturile conjunctive(piftia) sunt foarte utile, la fel si cantitati mici de organe, ocazional. Carnea de vanat este excelenta, cu grija la cantitati, modul de preparare si posibilele boli transmise prin carnea animalelor salbatice.

Peste: de preferat pestele oceanic; macrou, sardine, hering, somon. Continutul de grasimi sanatoase(inclusiv omega 3), proteine usor digerabile si minerale.  Pe cat posibil la abur, fiert sau la cuptor. De preferat proaspat, dar se accepta si congelat si, din cand in cand, conservele. Tonul nu este atat de valoros dpdv nutritiv, deci ar trebui mancat doar ca solutie de urgenta.

Oua: doar de la gaini crescute in liberate. Contin grasimi esentiale, lecitina, vitamine, minerale. Galbenusul e partea valoroasa, albusul aproape inutil. Sunt satioase si foarte hranitoare. Nu afecteaza ficatul si nici nu cresc colesterolul(la omul sanatos, evident).

Legume: doar de sezon, proaspete sau cumparate in sezon si congelate. Aduc minerale, vitamine, fibre. Valoarea nutritiva este redusa si nu trebuie sa tina locul unor alimente complexe ca cele de mai sus, ci doar sa le completeze. In general se consuma crude, insa exista si legume mai hranitoare gatite: spanac, morcov, mazare, naut, linte, hrisca. Sunt utile intr-o diversitate cat mai mare, inclusiv cele considerate “condimente”. Cartofii, porumbul, cerealele… doar ocazional, din an in Pasti.

Nuci, seminte, alune: toate crude. Proteine, grasimi sanatoase, fibre, minerale, vitamine. Daca sunt mestecate bine dau o senzatie de satietate mare. Sunt usor de transportat si consumat. Incearca o diversitate cat mai mare, cumpara separat la cantitati mari fiecare element in parte si fa-ti un mix pe care il pui apoi in pungi de 50 de grame. Se pastreaza in frigider. Poti folosi si uleiuri, dar nu te baza pe ele.

Lactate fermentate: doar de la animale care au pascut iarba. Fermentate cu fermenti selectionati, nu la intamplare. Pe cat posibil din lapte crud. De preferat cele din lapte de oaie, capra, bivolita, integrale(nu degresate).

Fructele: de sezon, cat mai diverse, de preferat cele de padure. Poti face si cure cu fructe proaspat culese in timpul verii, neglijand celelalte alimente, pentru ca merita in situatia in care ai avut o dieta diversa pentru perioade lungi de timp. Din punctul meu de vedere fructele coapte pe vapor sunt practic inutile.  Maslinele si avocado sunt fructe, dar cu continut mare de grasimi, foarte bune daca avem o sursa buna.

Sursa alimentelor este cruciala: alimentele naturale sunt cele care contin nutrientii de care ai nevoie si au cantitati mai mici de contaminanti, hormoni si chimicale. Cu cat sunt mai diverse cu atat reduci riscul unor carente alimentare si cel de a acumula contaminanti/toxine. Folosirea de alimente industriale nu iti aduce toti nutrientii, vitaminele, mineralele de care ai nevoie, deci daca ai o dieta “de supermarket” e bine sa te gandesti la suplimente nutritive cu care sa iti completezi dieta. Evident, respecti dupa posibilitati aceasta regula, fiind practic imposibil sa asiguri doar alimente “organice”, din gradina proprie.

Mananci cat mai simplu, combinand cat mai putine alimente(ar fi de preferat sa mananci doar 1-2 tipuri de alimente la o masa) dar mananci de 4-6 ori pe zi, de fiecare data ce ti-e pofta si in cantitatea dorita, avand grija sa mentii diversitatea pe parcursul unei zile sau saptamani. In timp vei observa ca apetitul se reeduca si organismul iti va cere ce are nevoie, atunci cand are nevoie, in cantitatea de care are nevoie.

Pot fi concepute regimuri de slabire vegetariene sau vegane, dar, din punctul meu de vedere, carnea este esentiala pentru cei care vor sa slabeasca, prin prisma nutrientilor pe care ii contine. Omul este omnivor, iar noi nu suntem chinezi sau indieni.

Am mai spus: o dieta se rezuma la ce ai in frigider, ce prepari de mancare si ce mananci efectiv. Restul sunt teorii si aberatii. Alimente simple, sanatoase, mancate in cantitati rezonabile… este suficient. Corpul tau stie ce are de facut mai departe.

Paradoxul dietei: daca vrei sa slabesti trebuie sa fii intotdeauna satul(a), iar daca vrei “sa te ingrasi” trebuie sa-ti fie tot timpul foame.

Ai lista cu alimentele sanatoase. Faci provizii suficiente din fiecare pentru o saptamana. Deci iata ce mananci.

In primele saptamani lasa corpul sa se adapteze la noul regim. Deci aiata cat mananci: cat vrei, cu conditia sa fie mancare curata.

Mesteca bine alimentele si respecta regulile de combinare. Ia cu tine alimente pentru situatiile cand nu esti acasa.

Daca vrei sa slabesti, incearca sa mananci cu putin inainte sa ti se faca foame, astfel vei sfarsi prin a manca mult mai putin.  Daca vrei sa acumulezi kilograme, opreste-te inainte sa te simti satul(a), astfel iti vei mentine apetitul crescut in permanenta.