Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Noutati de la cea mai mare expozitie europeana pentru suplimente nutritive (atat ingrediente cat si produse finite). Ma refer la suplimentele nutritive si alimentele functionale adevarate, care isi propun sa imbunatateasca starea de sanatate prin nutrienti de calitate, cat mai naturali, curati, fara aditivi artificiali, cum se intampla in mai toate suplimentele pentru “culturism”.

Now Foods a venit si anul acesta cu cateva noutati, printre care noua generatie de suplimente pentru slabit bazate pe extractul de ceai verde, T-Lean, extract fitozomal dovedit eficient prin studii clinice, fara cofeina, deci fara efect stresant asupra sistemului nervos. Noile Drink Sticks indulcite cu Better Stevia au facut si ele senzatie la “poligonul de testare” unde vizitatorii puteau incerca diverse suplimente si vota preferatele.

Am strans si mai mult legatura cu furnizorul nostru principal, urmand ca pe piata romaneasca sa aducem atat noi produse cat si informatii de calitate, care sa faca alegerea cumparatorului mult mai educata si benefica.

Fata de anul trecut prezenta este mai mare, mai multe firme, mai multe produse interesante, insa incep sa se contureze cateva trenduri pentru urmatorii ani.

Produsele pentru slabire merg spre actiuni metabolice si hormonale fine, fara stimulatoare, cofeina si derivate amfetaminice, cum gaseam pana acum. In aceasta directie noi am facut deja pasi importanti, recomandand pe suplimente.ro aceasta generatie noua de produse pentru slabire de cativa ani deja.

Probioticele si prebioticele castiga si ele teren, fiind acum prezente sub forma de sucuri, jeleuri, mentosane, cu actiuni diverse, de la prevenirea gingivitei la cresterea imunitatii si de la imbunatatirea tranzitului intestinal la detoxifiere. Ne referim la detoxifierea adevarata, nu la cea facuta cu laxative care irita tubul digestiv.

Alimentele functionale incep sa contina cantitati din ce in ce mai mari de ingrediente active, avand acum inclusiv omega 3 masticabili in care nu mai poti gasi gustul de peste. Din pacate multe contin si cantitati semnificative de zahar.

Suplimentele organice si bio castiga si ele teren, aici noi punand pe piata de ceva vreme Multi Food Men (cu 75% ingrediente organice) precum si alte suplimente “curate” (inclusiv pudrele proteice “All Natural”). Totusi, sursa este de mare importanta: pe piata exista si furnizori mai putin cunoscuti sau din zone recunoscute pentru falsuri si contrafaceri, contaminari, subdozari.

Un aspect interesant este ca o mare firma producatoare de suplimente, care detine Optimum Nutrition si BSN (doua firme foarte populare la noi), vine fara aceste branduri, considerate in mare masura de nisa, fiind pline de chimicale pe care un om interesat de sanatate nu le-ar consuma.

Si, ca o nota finala, aici sunt si furnizorii de materii prime pentru suplimente, acum vedem cat costa cele mai multe produse de pe piata noastra,

Sucurile de fructe exotice sunt la mare cautare in ultima vreme.  Imi place sa cred ca suntem corecti fata de clientii nostri si informatiile care ajuta in decizia de cumparare sunt prezentate obiectiv, fara exagerari si “health claims” lipsite de bun simt. Imi place sa cred ca aceste produse sunt puse pe piata la un pret decent, fara a profita de naivitatea oamenilor sau de vreo exclusivitate. Deci, aceste produse nu mai au nevoie de nicio prezentare, le lauda altii destul: vitamine, minerale, fitonutrienti, antioxidanti, aminoacizi, te scapa de boli etc. etc.

Sucul organic de Noni aduce pe portie echivalentul a 12.000mg de fruct, cea mai mare concentratie de pe piata.  Sucul de goji are parte in ultima vreme de foarte multa publicitate. Mangoni este un amestec de mangosteen si alte fructe exotice, delicios la gust, gros, bun, sanatos. Bineinteles ca ar fi mai bine sa mancam aceste fructe proaspete, dar aceste sucuri sunt “the next best thing”. Avem acum si suc de Aloe Vera, concentrat, echivalentul a 4.7 litri de suc, la doar 29 de lei.

Avantajul este ca au un grad de procesare minim, oferind profilul de nutrienti gasit in alimentul din care sunt extrase.

De asemenea, avem acum si cosmetice noi, suc de orz verde, suc de aloe, suplimente pentru imunitate (Astragalus, Echinaceea, Spray pentru gat cu vitamina D si zinc).

La cele mai multe produse Now acum preturile sunt mai mici, deci aruncati o privire pe site: www.suplimente.ro

Un nou articol/interviu la petocuri.ro

Completat cu cateva precizari si link-uri catre articolele unde subiectele sunt explicate mai pe larg.

1. Pentru multi, ziua incepe cu “cereale cu lapte”. Un mic dejun considerat sanatos, satios si dietetic. Tu insa vii sa contrazici aceste lucruri. Care sunt argumentele?

Realitatea contrazice utilitatea unui mic dejun bogat in carbohidrati proveniti din cereale procesate si lapte, dar sarac in proteine de calitate, grasimi esentiale, vitamine, minerale. E bine de stiut ca fibrele din cereale blocheaza absorbtia calciului. Starea de satietate este doar de moment, pentru ca indicele glicemic si incarcarea glicemica mare induc foame exagerata dupa cateva ore, dupa starea de somnolenta depasita de cei mai multi cu ajutorul cofeinei.Intoleranta la lactoza si gluten sunt alte motive pentru care atat cerealele cat si laptele ar trebui sa ocupe un loc mai mic in dieta noastra. Probabil ca daca treci de la mezeluri, gogosi sau dulciuri la cereale cu lapte poti spune ca ai facut un pas catre o dieta sanatoasa, dar mai sunt multi pasi dupa acesta. Daca tot as vrea sa mananc cereale cu lapte, le-as pastra pentru momentul de dupa antrenament, cand corpul poate folosi glucoza furnizata atat de rapid.

Am scris despre cereale cu lapte mai pe larg. Din punctul meu de vedere, sunt foarte putine persoane care pot beneficia de un astfel de “meniu”. De asemenea, e important cat din dieta totala (energetic, nutritiv) este bazata pe cereale.  Cerealele pot fi mai naturale sau mai procesate, iata cat de integrale sunt cerealele integrale. Din cand in cand poti manca fulgi de cereale, dar cu mare atentie.

2. Cat de dietetice sunt dulciurile fara zahar (ciocolata, biscuiti, diverse creme si gemuri)?

Fiecare produs are lista sa de ingrediente, in functie de care poate fi evaluat. In general, dulciurile dietetice au acelasi continut caloric sau sunt pur si simplu produse obisnuite marketate drept “dietetice”. Deci ingrasa la fel de mult, chiar daca reclama vrea sa te convinga de altceva. Consumate in exces, faina, cerealele procesate sau fructoza sunt la fel de periculoase ca si zaharul. Daca vorbim despre gemuri, este de preferat sa consumam fructele respective in cantitati mari in sezon, proaspete. Trebuie sa fim atenti si la indulcitorii chimici, de sinteza, care, la randul lor, pot fi mai periculosi pe termen lung decat zaharul. Exista si indulcitori naturali sau sanatosi (stevia, xylitol, erythritol), care pot fi inclusi in dulciuri “de dieta” facute dupa retete speciale, acasa.

Am scris cateva cuvinte si despre dulciurile de dieta.

3. La ce ar trebui sa ne uitam pe eticheta unui produs pentru a ne da seama de cat de daunator e siluetei?

Daunele asupra siluetei sunt produse de intreg modul de viata, toate alimentele pe care le consumi, nivelul de efort fizic, timpul alocat odihnei. In general, daca un produs are eticheta, probabilitatea sa contina zahar, cereale procesate (faina alba sau chiar integrala), grasimi denaturate, soia sau aditivi alimentari periculosi este foarte mare. In afara de calorii si, cateodata, macronutrienti (proteine, carbohidrati, grasimi), etichetele nu dau suficiente informatii, deci este bine ca documentarea in legatura cu oportunitatea cumpararii si consumarii unui produs sa fie facuta in prealabil, din surse diverse.

4. Varianta “piept de pui la gratar si salata verde cu lamaie” e o solutie de durata?

Am luptat cativa ani buni cu acest mit si se pare ca in ultima vreme incepe sa moara, incet, incet. Totusi, ecourile anilor ’80 si ale dietelor fara grasimi din SUA inca se mai fac auzite. Gratarul este cea mai nesanatoasa metoda de preparare a carnii, cu exceptia prajirii in ulei. As indrazni chiar sa spun ca o carne prajita la o temperatura scazuta si scursa bine de ulei are mai putine substante nocive decat un gratar bine ars. Pe langa carnea de pui exista multe alte variante, mai sanatoase, in special peste si animale crescute natural (care au pascut iarba): vita, oaie, capra, iepure. Salata verde este sanatoasa, la fel si lamaia. Totusi, ele nu furnizeaza suficienta energie, obligand corpul sa foloseasca proteina in acest scop, ceea ce nu ne dorim. Pe termen lung, o astfel de solutie nu este viabila pentru cei mai multi dintre noi.

Am mai scris si despre fantomele trecutului, metode si produse folosite in trecut pentru slabire, dar care s-au dovedit ineficiente sau nesanatoase.

Exista in Bucuresti un magazin cu alimente bio si “sanatoase”. Cel de la Piata Amzei. Desi 90% din produse sunt JUNK(soia, gluten, zahar, alimente procesate, conserve, suplimente subdozate si alte porcarii) exista si cateva alimente pe care mi le iau de acolo: oua bio(cand nu am de la tara), orez rosu, laptele de cocos. Azi lapte de cocos nu aveau, dar am luat cateva tipuri de nuci, printre care si unele noi, nuci kemiri(candle nuts). Trecem peste faptul ca preturile sunt absurde, avand in vedere costul cu materia prima sau cu importul(am si eu ofertele de la marii distribuitori europeni sau mondiali).

Cum eu mananc nucile crude(desi unele alimente de origine vegetala, mai toate, contin toxine, otravuri vegetale) am desfacut o punga in masina si am inceput sa mananc. Gustul parea sa fie in regula, nimic deosebit sau care sa imi traga un semnal de alarma. Pe drum imi vine o idee: daca or fi bune doar gatite(fiind asiatice am intuit ca e posibil si asa ceva, pentru ca din cauza foametei acolo se mananca orice)?

Pe eticheta scrie cu litere aproape invizibile ca trebuie tratate termic(gatite) inainte de a fi mancate. Imi spun optimist ca poate au efect laxativ sau ca blocheaza absorbtia mineralelor(prin eventualul acid fitic continut). Cand am ajuns la birou dau cautare pe net si aflu ca sunt “mildly toxic” si chiar cancerigene.

Intrebarea mea este, cum de se poate vinde un aliment-otrava, cancerigen, in acest fel, fara a avea avertizari scrise de-o schioapa pe eticheta?

Ca masuri de prim ajutor am indus voma, am baut lapte de cocos, vitamina D, vitamina E si extract de seminte de struguri pentru a incerca sa contracarez eventualele daune.

Acem cateva produse noi in lista: Concentratul de zer organic(bio), mixurile pentru prajituri sau paine fara gluten, dietetice.

Produse noi:

A fost refacut stocul pentru:

Produsele pot fi comandate pe site, livrarea se face in orice localitate prin curier sau posta(plata la livrare).

Stim cu totii ca alimentele “industriale” au o gramada de probleme, de la continutul scazut de nutrienti, lipsa gustului, ingrasamintele, pesticidele, hormonii, conservantii, colorantii si cate si mai cate.

La alimentele cu un continut mic de nutrienti si o acumulare mai mica de chimicale (plante) putem face compromisul de a cumpara din supermarket. Totusi, alimentele de origine animala pot concentra mai multe chimicale daunatoare. De aceea este foarte important sa ai surse curate de carne, oua, lapte, peste. In afara inselatoriei numita “alimente bio, organice, ecologice” raman foarte putine alternative, cea mai la indemana fiind cumpararea alimentelor de la producatorii de la tara.

Gustul alimentelor naturale

Gustul alimentelor produse natural (sau mai aproape de modul natural) este mult mai bun. Motivul? Ele contin substante nutritive care dau acel gust bun. Alimentele fara gust sunt mult mai sarace in nutrienti. Exceptie fac acele alimente care sunt “imbunatatite” cu arome artificiale si apoi cu potentiator de aroma.

Continutul nutritional

Continut nutritiv real este foarte greu de aflat, insa stim ca daca o planta sau un animal creste pe un sol bogat si curat, li se da suficient timp sa acumuleze substantele hranitoare si sunt consumate proaspete ele aduc beneficii marite fata de alimentele cresute in vata, coapte la bec, umflate cu hormoni, coapte pe vapor, colorate cu aurolac, tratate cu soda caustica, prajite de trei ori, iradiate etc. Teoretic, daca iei direct de la “tarani” iei produse mai proaspete, insa exista si situatii cand produsele sunt vechi, degradate, alterate.

Pretul alimentelor

Pretul alimentelor industriale e format dintr-un procent foarte mic (de multe ori sub 10%) din costul de productie, restul fiind marketing, transport, depozitare, procesare etc. In cazul alimentelor adevarate, “de la tara”, o componenta principala a pretului o reprezinta ineficienta(fata de cele industriale), pentru ca metodele de cultivare/crestere sunt rudimentare. Se plateste apoi volumul foarte mare de munca fizica(timpul oamenilor). Transportul ocupa si el un loc important, pentru ca nu avem economie de scara: se transporta cantitati mici la un moment dat. In final, se plateste si boieria, faptul ca intermediarii sau cei care le vand stiu ca omul e dispus sa plateasca mai mult pentru curatenie si calitate.

Pierderile

Transportul si stocarea alimentelor “de la tara” pun probleme deosebite, pierzand mult din cantitatea totala (degradare, alterare), crescand costurile, ingreunand aprovizionarea si reducand disponibilitatea “pe piata”, cu perioade cand produsele sunt absente alternand cu o abundenta care duce la scaderi de pret si chiar la pierderi insemnate(perisabilitati). Un aliment de calitate se degradeaza daca este transportat si pastrat in conditii improprii. Sezonalitatea alimentelor a fost anulata de comertul international si metodele moderne de productie facand practic imposibila absorbtia alimentelor produse natural, sezoniere si locale, proaspete.

Calitatea

Calitatea alimentelor “de la tara” se presupune ca este mai mare, pentru ca sunt crescute natural, fara chimicale, fara hormoni si alte porcarii. Totusi, lipsa unui sistem de control al calitatii face ca, de multe ori, sa ne trezim in fata cu stricaciuni, deseuri, porcarii. Incercand sa castige cat mai mult, cei care vand aceste produse sfarsesc prin a renunta la etape cum ar fi sortarea, bagand pe gat cumparatorului si pierderile, reflectate insa in sacosa, nu in pret, cum ar fi normal.

Know how

De multe ori problemele de mai sus tin de know-how si mai putin de bani. Din moment ce specialistii in agricultura, zootehnie si alimente lucreaza pentru industrie, cei care ramans sa produca pe cale naturala sunt, de multe ori, incompetenti, ignoranti, indolenti; irosind resurse si aducand pe piata produse de calitate proasta. Lipsa de organizare si promovare duce si la dificultatile pe care le au eventualii clienti in a gasi mancare de calitate.

Riscuri

Alimentele aduse pe piata de producatorii mici sau individuali prezinta si riscuri, pe care se bazeaza firmele mari cand impun restrictii legislative, influentand puterea politica de decizie. Riscurile biologice provin din lipsa cunostintelor elementare de igiena sau din neglijarea aplicarii acestora. Contaminarile cu materii fecale, transmiterea de boli de la animale la om, mucegairea sunt frecvente.

Chiar daca sunt de la tara, e greu de aflat daca pamantul sau apa din zona respectiva sunt sau nu contaminate. Unii poluanti persista in sol si zeci de ani, deci fabrica de baterii inchisa de ceva vreme poate inca sa isi manifeste efectele. Din dorinta de a obtine o productie mai buna, cultivatorii particulari pot folosi cantitati necontrolate de ingrasaminte, pesticide, ierbicide, poate chiar mai mari decat in cazul “industriei”.

Contrafacerile – in special cele din magazinele “de producator” sau “traditionale”- au devenit o reala problema, de multe ori produsele “de la bunica” avand etichete pe care scrie nitrit, benzoat, tartrazina etc. Chiar daca nu au eticheta este foarte posibil ca produsele sa fie tot “de fabrica” dar ambalate si prezentate precar, astfel incat sa creeze impresia de aliment “de casa”. Avem si categoria de produse “preparate in mod traditional”, dar din ingrediente chimizate.

Alegeri educate

Intr-adevar, e greu sa alegi si o intrebare simplista este “dar atunci ce mai mancam?”.  E ca si cum ai intreba “daca tot murim, de ce sa mai traim?”. Mancam ce consideram ca este mai sanatos. Daca avem de ales stim ce sa alegem. Daca avem timp mergem si dupa mancare la tara. Daca avem surse, le fructificam. Bineinteles ca nu ai cum sa elimini 100% din alimentele gresite, dar poti macar imbunatati dieta spre 80-90% alimente sanatoase, cu un efort proportional cu importanta pe care o acorzi alimentatiei si sanatatii tale.

Solutii concrete

Chiar daca ne dorim ca toata lumea sa manance curat si ieftin, trebuie in primul rand oferite solutii individuale, pentru ca solutia generala sustenabila inca nu a fost gasita. Pana sa obtinem pacea mondiala si sa salvam lumea de incalzirea globala, tantari, pitipoance, foame, sete(de putere) si saracie, solutia reala pentru fiecare dintre noi e sa “get dirty”, adica sa isi produca macar o parte din mancare, eventual facand troc pentru o alta parte. Munca in aer liber e buna pentru sanatate si te face sa intelegi mai bine valoarea alimentelor de calitate.

Intr-o dieta, orice dieta, calitatea alimentelor este la fel de importanta ca toate celelalte elemente ale dietei(cantitati, combinarea alimentelor, modul de preparare etc.). Din experienta proprie si a celor cu care am lucrat de-a lungul timpului, o dieta cu alimente sanatoase, naturale este foarte diferita de o dieta cu aceleasi alimente dar procurate din surse industriale.

Dupa cum deja stim, alimentele aduse pe piata de comercianti sunt scumpe, de calitate proasta, pline de chimicale, cu o valoare nutritiva scazuta.
Cele “bio” sunt inca extrem de scumpe iar cele de la “targuri ale taranilor”, piete sau magazine cu “produse traditionale” sunt de cele mai multe ori niste inselatorii(lipsa de siguranta privind materiile prime, metodele de prelucare si aditivii).

Ramane deci sa gasim surse de la tara, controlate-poti merge personal sa vezi cum e cultivat pamantul sau cum sunt hranite animalele. Preturile sunt bune, pentru ca oricum cei care produc aceasta mancare mor de foame sufocati de firmele mari, importatori, comercianti. Exista si riscul sa cumperi alimente care sa contina chimicale(din pamant, apa etc.) sau de o calitate variabila.

Stim si ca aceste surse de alimente sunt pretioase si putine, dar cand vom fi mai multi care le folosim(creste cererea) se vor destepta si mai multi tarani care le vor produce si furniza.

Haideti sa impartasim macar metodele de gasire a acestor surse, costuri, chiar surse propriu-zise(daca au surplus pentru vanzare).

Eu achizitionez si primesc asa:

Carne: gaini de la tara (inclusiv ficatelul), vitel de la tara (sau macelarii atent selectionate), oaie de la libanezi, turci si mai rar de la munte, direct. Porcul ceva mai rar, in preajma sarbatorilor. Se intampla sa fie si carne tocata, carnati mancati cruzi, pastrama (mai rar), vanat (rar), slanina de la tara (foarte rar). Consideram ca organele (in special ficat, maduva, creier) provenite de la animale crescute natural sunt o sursa nepretuita de nutrienti, drept pentru care ele  sunt pastrate pentru copil.

Oua: de la tara, foarte rar din supermarket, cand incerc sa iau ecologice. Am perioade cand mananc zilnic, acoperind cu ele o parte din necesarul de proteine si grasimi. Am observat ca cele de la tara raman proaspete mult mai mult timp decat cele cumparate. Incerc de anul asta sa dau si seminte de in gainilor in cauza.

Peste: conserve de somon salbatic, conserve de sardine (mai rar proaspete), macrou pescuit, somon proaspat, marinat sau afumat (mai rar), de cultura (nu am gasit o sursa de somon pescuit proaspat), ficat de cod (conserva in ulei propriu). Preferam fiert sau la abur, dar se intampla sa fie si prajit (caz in care elimin faina arsa) sau la gratar cand mancam la Nord See (singurul fast food frecventat cand suntem in oras si nu este ceva mai bun disponibil). Mananc de cand ma stiu conserve (am facut testele toxicologice pentru metale grele si le am mult sub minimul admis), dar am reusit sa elimin aproape complet conservele de ton. Mai rar mananc ficat de cod sau icre.

Lactate: iaurturi si kefir bio, unt bio (daca se poate din smantana fermentata aka sauerrahm butter), branza si lapte de la tara (se mai intampla sa vina si smantana), iaurt de oaie si labneh de la “arabi”, lapte de capra (sursa sigura, “din curte de la om”) pe care il las la fermentat: daca am lapte proaspat, adaug imediat in el capsule de probiotice si imi fac iaurt in acest mod.

Legume: din gradina de la tara in sezon, din ce putem congela (fasole pastai, de exemplu) si din supermarket congelate sau proaspete in extrasezon (cat mai putine). Incerc sa cumpar doar romanesti, dar e imposibil pentru ca unele nu cresc la noi iar altele se importa fara a exista si varianta romaneasca. Leguminoasele cumparate uscate sunt, in general, bio (linte, mazare) dar nautul este clasic, hummus la restaurant, de exemplu. Prefer radacinoasele (morcov, telina, sfecla rosie), dar evit cartofii (chestiune personala, pentru ca altfel ar fi buni fierti sau copti).

Fructe: de obicei in sezon, fructele care se coc la noi (mere, pere, gutui, cirese, struguri) si fructe de padure cat mai multe cand apar (facem chiar excursii speciale in acest scop si au fost plantate in gradina) sau din supermarket, congelate (cele proaspete sunt extrem de scumpe si nu au nici un gust/miros, semn ca nu contin mai nimic util). Avocado este cumparat (cateodata bio), lamai se consuma in mod curent iar bananele si alte fructe exotice doar ocazional. Mai mananc fulgi de cocos organici si nuca de cocos, ananas, rodie, lamaie (suc pus in salate).

Nuci, seminte, alune (fara arahide): de cele mai multe ori crude si peste jumatate bio (seminte de in, canepa, chia) sau de la tara (nuci), fistic, migdale (inmuiate in apa), caju, seminte de dovleac. Uleiuri: cocos, masline, seminte de in (organice si presate la rece), palmier (pentru facut ochiurile), am reusit sa elimin din ce gatesc eu alte uleiuri.

Cereale: le evit pe cele cu gluten (grau, ovaz, secara), dar am din cand in cand in dieta pseudocereale (quinoa, amarant, hrisca, mei), porumb (sub forma de mamaliga).

Condimente: eu mananc putine condimente, dar cele existente sunt naturale, exclus cele cu eticheta sau cumparate din supermarket. Pentru cine “gusta” condimentele, pot fi o sursa importanta de antioxidanti si fitonutrienti (ex. rozmarin, coriandru, curcuma, mustar boabe, piper, scortisoara).

Altele: rar ciuperci cumparate (proaspete), miere si produse apicole (din productia proprie a familiei).

Primim si gratis o buna parte, deci un calcul al costurilor totale inca nu am putut face.

Discutia continua pe forum, unde sunt asteptate idei, sugestii, metode, preturi, surse sau orice alte informatii care sa ne ajute pe toti.

Precizari:

Incerc, din cand in cand, sa pun noi informatii in acest articol, deci el este in continua transformare, in functie de ce mananc intr-o anumita perioada sau ce mai aflam despre un aliment sau altul.

Adresele exacte ale magazinelor sau marcile (atunci cand mancarea este cumparata din magazin) in mod evident ca nu pot fi scrise pe internet, din motive diverse. De asemenea, nu vad ce sens ar avea sa pun aici adresa gospodariei noastre de la tara, din moment ce nu avem destule produse incat sa le putem vinde. Fiecare isi cauta, ajuta, construieste, pastreaza sursele cat mai sanatoase, diverse si ieftine, pe cont propriu. Sau intrebi un pescar unde este locul cu cei mai multi pesti?

Snobismul si fandoseala(ca sa nu spun “fitza”) poarta azi nume ca bio, eco, natural.

Trecand peste produsele importate care depasesc orice limita a bunului simt in privinta preturilor, vinerea avem la cateva minute de sediu targul unde se presupune ca vin “taranii” sau “producatorii” sa isi vanda marfa. Carnati, carnuri, branzeturi traditionale, slaninuta, la preturi de japca.

Eu credeam ca ideea cu aceste targuri este sa mancam mancare mai sanatoasa la un pret mai bun, sa fie ajutati si “producatorii. Dar ce sa vezi… mezeluri, produse industriale, tot felul de dulciuri cu margarina , arahide si zahar, junk food, la preturi mai mari decat in supermarket. Vandute in conditii improprii.

Pun “producatori” intre ghilimele pentru ca cei mai mult sunt de fapt o mica industrie alimentara procesatoare, nicidecum cei care cresc animalele sau fac branza in mod traditional si artizanal. Vanzatorii nici macar nu sunt in stare sa spuna doua vorbe despre modul de productie sau originea ingredientelor.

Invitatie pentru producatorii/comerciantii de produse bio:  primesc spre testare si evaluare astfel de produse,  pe adresa: Cristian Margarit,  Str. Doamnei 14-16, Corp F, Parter, Sector 3, Bucuresti. Telefon de contact 0213117236. Puteti insoti produsele si de scurte descrieri sau evidentieri ale calitatilor deosebite pe care le au produsele respective(ma va ajuta in evaluarea lor).

Faptul ca trimiteti produsele nu implica nici o obligatie din partea mea iar evaluarile, publicate aici pe blog, sunt obiective si facute dupa judecata proprie.

Primii care au avut curajul sa faca acest lucru si sa-si supuna produsele unei evaluari obiective au fost cei de la Biosens.

Am primit niste mostre de produse bio:  sos de soia cu continut redus de sare, napolitane, gem de macese, gem de zmeura, suc de legume si suc de fructe exotice.

Dulciurile  Bio sunt tot dulciuri, ingrasa la fel ca cele chimizate, avand cam acelasi numar de calorii. Diferentele sunt insa la un continut mai scazut(sau chiar nul) de contaminanti, aditivi si un continut crescut de nutrienti. Deci, o placere mai putin vinovata.

Desi gemul de zmeura este foarte bun, am gasit o noua placere: gemul de macese. Sunt facute cu zahar brut de trestie, tot bio.

Napolitanele sunt napolitane clasice, dintr-un soi de grau mai special(spelt), cu aroma de scortisoara, au fost apreciate de baieiti din echipa suplimente.ro. As evita cu totul produsele din cereale, dar sunt persoane care nu se pot “lasa” de fainoase, asa ca, fie pentru alimentatia curenta, fie pentru ocazii, macar se reduc din “daune” daca alegi un produs bio.

Sucurile Bio sunt slabiciunea mea. Chiar daca sunt pasteurizate(retin doar o mica parte din calitatile unui suc proaspat), am momente cand imi este greu sa fac un suc de legume sau fructe, mai ales ca la noi nu prea se gasesc fructe si legume bio. O sticla de suc de legume(imi plac foarte mult la gust si alegerea ingredientelor) sau de fructe(ii plac prietenei mele la gust) te pune pe picioare si te rehidrateaza foarte bine.

Cand cumparati astfel de sucuri cititi cu atentie ordinea ingredientelor: primele sunt in cantitatea cea mai mare. In special sucurile de legume au un pH alcalin, care combate aciditatea in exces din corp, rezultata in urma stress-ului, antrenamentelor, poluarii etc.

Am primit si cateva produse de tip “aliment”:  sosul de soia fermentat, cu continut redus de sare, sosul salsa, supa de legume. Supa am mancat-o direct din cutie, decenta la gust chiar si rece.
Abia astept sa incerc sosul de soia, care este fermentat natural si nu are chimicale.
Produsele din soia fermentate pot fi consumate in cantitati mici, cum este acest sos de soia. Este mai bine sa stai departe de produsele din proteina de soia texturata sau alte produse procesate.

Pentru alte produse bio, consultati si sectiunea de mancare sanatoasa de pe suplimente.ro