Junk Food
Junk Food. Hai sa aflam ce inseamna aceasta sintagma aflata pe buzele tuturor: mancarea-gunoi. Sau gunoiul-mancare. Oricare ar fi topica, observam o antiteza. Mancarea ar trebui sa fie lucrul care ne hraneste si ne da viata, in timp ce gunoiul ar trebui sa fie aruncat. Propriile noastre slabiciuni (umane, de altfel), combinate cu posibilitatea unora de a le exploata (prin activitati de productie si comerciale) ne aduc in situatia de a ne indeparta de celebrele vorbe ale parintelui medicinei.
Solutia este sa ne informam si sa alocam resurse (timp, bani) pentru a manca sanatos si pentru a-i ajuta pe cei din jur sa faca acelasi lucru. Masuri de tipul “taxa pe fast food” mi se pare contrare scopului declarat.
Mancare
Hrana este constituita de acele lucruri, provenite in mare parte din animale si plante care contribuie la buna functionare a corpului nostru: energie, regenerare, stare de bine, sanatate. In mod natural, alimentele vin si cu o serie de otravuri (Vezi articolul Otravuri vegetale). Totusi, traditia gastronomica (a prepararii hranei) ne aduce metode prin care se pun in valoare nutrientii si se diminueaza balastul sau toxinele, de multe ori transformandu-le in componente utile.
Gunoi
Gunoiul este un lucru inutil, ba chiar daunator, pe care il indepartam de existenta noastra. Poate fi de mai multe tipuri si este un produs al modernitatii, pentru ca natura, pana la aparitia omului “stapanitor al naturii”, putea recicla tot ce se producea, intr-un circuit al vietii (circle of life) care continua de miliarde de ani.
Omul a facut posibila si o alta caracteristica a gunoiului: omniprezenta. Gunoiul este peste tot, iar gunoiul alimentar nu doar ca este la indemana, fiind usor de procurat si mancat, ba chiar esti indemnat sa il mananci.
In definirea junk-ului suntem ajutati foarte mult de cei cinci NU (pot fi descrisi mai multi, dar avand cinci degete, pare sa fie mai usor asa pentru multi). Alimente rafinate, ajunse in dieta noastra din cauza nevoii unora de a stapani natura, lumea, semenii, comertul cu sclavi, un anumit segment de piata, teritorii, averi, industrii etc. Oameni care desi au tot ce le trebuie (si chiar foarte mult peste) sunt mancati din interior de pacatul avaritiei. Ultima capcana este junk-ul bio si produsele procesate vandute drept alimente sanatoase (fainurile arse).
“Cei cinci nu”: zahar, uleiuri, cereale procesate, mezeluri, soia. Se observa ca sunt alimentele ultra-procesate, rafinate, care pierd pe drum cam tot ce inseamna nutrienti, cu exceptia sursei de energie (grasimi oxidate sau carbohidrati simpli). Daca avem proteine, ele sunt de cea mai proasta calitate, denaturate, incomplete, contaminate. Evident, includem si alimentele care contin cantitati semnificative din aceste gunoaie.
Din pacate, consumul acestor gunoaie nu mai lasa loc alimentelor sanatoase, hranitoare, pline de grasimi esentiale, proteine de calitate, vitamine, minerale si alti nutrienti esentiali.
Sucurile dulci
Fie ca sunt cu zahar sau fara reprezinta junk-ul suprem: practic nu contin nutrienti, doar calorii “goale”, sub forma de carbohidrati cu indice glicemic mare (glucoza, fructoza) care devasteaza metabolismul si afecteaza grav funtionarea ficatului si pancreasului. Indulcitorii artificiali sunt poate si mai daunatori pe termen lung (unii fiind suspeci ca ar creste riscul de cancer). Contin diversi coloranti, arome, acizi care sa iti faca setea si pofta mai mare. Unele contin si alt drog (pe langa zahar): cofeina. Sucurile pasteurizate, indiferent ce scrie pe eticheta sunt practic moarte din punct de vedere nutritiv si nesemnificativ mai hranitoare decat “bauturile racoritoare” clasice, cu zahar.
Daca vrei sa bei “suc”, fa-ti suc: Despre sucurile de fructe si legume.
Cele mai multe sunt concepute sa creeze o senzatie de sete si mai mare, practic fiind imposibila hidratarea cu ajutorul lor.
Sunt produse cu valoare adaugata mare, in cazul carora materia prima are costuri nesemnificative. Au, in schimb, bugete de publicitate monstruoase si sunt prezente peste tot, lucruri care le fac un pericol pentru sanatatea noastra. Citeste mai mult despre bauturiile racoritoare.
Da, exista si alternative sanatoase la sucurile chimice.
Dulciurile
Au un continut asemanator, fiind bazate pe zahar, insa aici in loc de apa, celelalte ingrediente sunt din zona grasimilor denaturate (margarina, uleiuri arse) si cerealelor ultra-procesate (faina de grau). Multe contin si un alt pseudo-aliment: cacao, sub forma de unt sau pudra. Includem aici si halvaua (un mix de zahar si resturi de seminte prajite de floarea soarelui, ramase de la extragerea uleiului), prajiturile, bomboanele, ciocolata, batoanele “nutritive” ieftine (dar nu neaparat) care au invadat piata. De multe ori aceste dulciuri sunt vandute drept “produse de dieta”
inclusiv halvaua (zahar+ resturi de seminte).
Dulciurile vin cu multe calorii intr-un volum mic, facand posibil consumul unei cantitati mai mari de energie decat ai cu adevarat nevoie. Apoi, dulciurile creeaza o senzatie de foame accentuata, facand necesar consumul altor alimente (de obicei tot dulciuri), intrandu-se intrun cerc vicios.
Cateva cuvinte despre dependenta de dulciuri si cateva sfaturi despre cum sa renunti la dulciuri.
Fainoase: cereale, biscuiti, pizza, paste, chipsuri, sticksuri, gogosi, covrigi si alte pungi cu faina arsa, cu sare si ulei.
Includem aici produsele care au ca ingrediente de baza faina (de grau, porumb, cartofi), grasimile arse (citeste si despre Grasimile sanatoase), sare. Cateodata ele contin si zahar, dar de fiecare data vor contine aditivi, arome. Pe masura ce consumatorii au devenit mai constienti ca aceste “gustari” dauneaza sanatatii, producatorii incep sa adauge cantitati nesemnificative din ingrediente pretins sanatoase (tarate, omega 3) sau chiar soia si le trambiteaza fraierilor drept mancare sanatoasa, biscuiti cu asimilare lenta, pizza care slabeste etc.
Spre deosebire de dulciuri, unde combinatia de fructoza si glucoza duce la un mediu ideal ingrasarii, aici, combinatia de glucoza (provenita din digestia amidonului) si grasimi oxidate duce mai rapid la boli degenerative.
Daca ti se pare ca o sa iti moara creierul fara faina in dieta, iata surse sanatoase alternative de carbohidrati.
Prajeli si gratare
Indiferent ce prajesti si cum prajesti, prajirea in sine este un proces generator de toxine. Atat uleiul ars, cat si componentele din subiectul prajirii (fie ca vorbim de carne, cartofi sau altceva) devin toxice. Incarcarea calorica este si ea crescuta, din cauza uleiului absorbit, in special de cartofi si coca arsa de la “pane”. Ca materii prime sunt alese cele mai ieftine si de proasta calitate alimente, tocmai pentru ca prajirea va ascunde orice miros, textura sau gust dubios.
Multe alimente sanatoase pot fi stricate de metoda gresita de preparare, cum ar fi cazul legumelor la gratar. Legumele pot fi mancate crude, maxim fierte sau trase la tigaie cu apa, doar cateva secunde. Iata si cateva cuvinte despre modul sanatos de preparare al alimentelor (Cum gatim?).
Soia
Produsele din soia de pe piata au la baza un deseu ramas de la productia de ulei de soia, folosit in special in scop industrial si la fabricarea junk-urilor descrise mai sus. Chiar si ca furaj industrial, soia este folosita in cantitati mici, pentru ca afecteaza in principal fertilitatea animalelor, tulburand grav sistemul hormonal. Trecand peste gunoaiele de tip “snitele de soia”, acest ingredient (pentru ca nu mai poate fi numit aliment) este regasit in mai toate alimentele procesate, de la paine la cascaval si de la carnati la batoanele pentru slabit.
Ce putem gasi la noi in tara nu are nicio legatura cu produsele traditionale din soia, care oricum ar trebui mancate de catre cei care le-au inventat, la ei acasa. Mai pe larg, despre soia. Postul alimentar de inspiratie religioasa presupune curatarea corpului si crearea unui mediu intern propice rugaciunii si comunicarii cu Divinitatea, nu otravirea lui cu deseuri industriale. Laptele de soia nu e lapte si branza de soia nu e branza.
Atentie: a nu se pune pe aceeasi lista si lecitina de soia, care este unul dintre componentele benefice ale acestei leguminoase asiatice.
Carnea procesata: mezeluri, hamburgeri, shaorma
Mezelurile traditionale erau concepute pentru a imbunatati gustul si chiar valoarea nutritiva a produselor din carne, de multe ori completandu-se reciproc. Un exemplu clasic este parizerul, a carui reteta continea carne de vita de cea mai buna calitate si grasime de porc. Cand s-a inventat reteta, grasimea de porc putea fi considerata chiar sanatoasa, avand in vedere cum erau crescuti porcii. Acum parizerul este o pasta amorfa, cu un continut de carne extrem de redus (in cele mai multe cazuri in jur de 10%), dar cu un continut de sare, aditivi si chimicale urias.
Hamburgerii si shaorma, desi nu intra in categoria “mezeluri”, sunt tot carne procesata, cu diferenta ca prepararea termica este mult mai daunatoare, pentru ca temperaturile sunt mult mai mari, aparand denaturari ale substantelor continute (inclusiv a celor naturale), cu rezultatul bine stiut: cresterea riscului de boli degenerative si cancer.
Lactate moarte
Industria laptelui este una dintre cele mai puternice. Laptele a salvat, de-a lungul istoriei multi oameni de la pieire (drept dovada si toleranta la lactoza in cazul adultilor rasei albe). Laptele si derivatele sale constituie o sursa esentiala de nutrienti pentru multi oameni de pe glob. In acelasi timp, laptele modern, plin de hormoni, pasteurizat, aditivat, transformat in otrava este departe de iaurtul din Caucaz, care a pornit trendul probioticelor in alimentatia noastra.
Branza si iaurtul se gasesc peste tot, sunt usor de mancat, gustoase (suntem un neam de ciobani pana la urma, nu?), tin bine de foame, insa trebuie sa echilibram dieta cu cat mai multe legume care contin magneziu, atat de putin prezente in dieta noastra. De asemenea, trebuie sa ne punem problema pierderii altor alimente sanatoase daca in dieta noastra regasim in fiecare zi lactatele.
Ca si la celelalte alimente, dar cu atat mai mult in cazul laptelui conteaza specia de la care provine laptele (de preferat oaie si capra), alimentatia animalelor (de preferat iarba de pe camp), modul de preparare (de preferat iaurt crud). Lactatele industriale ultra-procesate (ex. branza topita), sunt aproape toxice, pe langa faptul ca multe contin deja prea putin lapte, fiind folosite ingrediente diverse, de la zahar la soia si de la coloranti la potentiatori de aroma (iaurturile cu fructe).
Alcoolul este otrava si nu, berea nu este un aliment. Nici vinul. Da, poti sa bei “cate un pahar, la masa”, daca asta te face sa te simti mai bine, dar fara minciuna ca ar fi sanatoase.
Totusi, ce mancam?
Parcurgand aceasta lista multi ajung sa constate ca mananca aproape exclusiv junk food. As mai putea adauga si alte alimente, insa ele apar mai rar, in cantitati mai mici si pot avea anumite beneficii. Vine intrebarea de baraj: pai daca nu mai pot manca gunoi, atunci ce sa mananc?
E o intrebare la care fiecare dintre noi raspunde pe cont propriu, pornind de la lista de alimente sanatose, modul optim de preparare, preferintele personale, posibilitatile materiale. Exemple sunt nenumarate pe acest site, precum si pe forumul getfit.ro (unde avem experienta a mii de oameni de vreo zece ani). As evita cartile scrise de persoane care una scriu si la alta fac reclama la televizor.
Bineinteles ca e greu, cere informare, timp, cheltuieli initiale mai mari… dar daca era usor si alimentele sanatoase erau pe toate drumurile, nu mai scriam acest articol, nu?
