Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Cel din imagine e doar fiert dar inca mai sunt unii care declara “pieptul de pui la gratar” drept mancare sanatoasa sau “pentru slabit”. Reminiscenta din culturismul anilor ’80, pieptul de pui cu orez a fost si este inca mancat de foarte multi dintre cei care merg la sala si vor sa arate bine. Am avut si eu partea mea de piept de pui cu orez in vremea cand ma intrebam de ce mananc atat de mult si in loc sa pun muschi ma ingrasam. Altii, mai destepti, recomanda pieptul de pui la gratar, insa doar cu salata, pentru slabit. Merge, poti slabi mancand piept de pui la gratar cu salata. Dar slabirea nu este singurul scop. Poti slabi si mancand doar paine si apa…

Puiul a fost preferat pentru carnea sa ceva mai saraca in grasimi, daca se elimina pielea, in perioada cand dietele fara grasimi faceau ravagii atat in lumea sportului cat si in cea a oamenilor care vroiau sa fie sanatosi. Intr-adevar, carnea de pui care alearga prin curte este slaba, bogata in proteine dar usor de digerat. Totusi, in zilele noastre prea putini oameni pot manca asemenea carne. Cei mai multi au acces doar la carnea unei pasari inrudite cu gaina(indepartat, prin modificari genetice de diverse tipuri), umflata cu hormoni, antibiotice, hrana inadecvata speciei, apa si sare. Sa nu ne imbatam cu apa rece, curcanul este crescut exact la fel. Daca faci imprudenta sa mananci un “mezel de pui”, te trezesti si cu niste amidon, soia, inca niste apa cu sare, conservanti, coloranti, arome.

Gratarul se stie deja ca este toxic. Ne referim la prepararea hranei prin frigere- expunerea la temperaturi inalte, in contact cu metalul incins. Locul unde carnea atinge gratarul devine o sursa de substante cu potential cancerigen. O parte din ele pot fi contracarate cu salata de cruditati alaturata, in cazul in care aceasta exista.

Macand doar carne slaba si salata obligi corpul sa foloseasca proteinele drept sursa de energie. El va folosi proteinele din mancare(carnea) si, cand nu are suficiente, va consuma din propriii muschi. O varianta destul de paguboasa. Unde mai pui ca printre produsii rezultati este si una dintre cele mai toxice substante pentru sistemul nervos. Te mai miri ca iti este rau cand tii dieta?

Alternativele sunt multiple, daca esti o persoana carnivora si pestele nu iti place. Ai la dispozitie carnea de vita, oaie, iepure(foarte slaba si asta daca ti-e frica de grasimi). Da, sunt mai pretentioase si mai greu de preparat, dar scapi de o parte din chimicale, pentru ca aceste specii necesita sau accepta mai putin “tratament”. Langa carne merg tot felul de legume, cat mai diverse, care pot fi chiar ajutate cu putin unt sau putin ulei crud. Ca “garnitura” ai de ales intre diverse surse de carbohidrati, in functie de obiectivele tale, nivelul de efort fizic, ce mananci la celelalte mese.

Cand tii o dieta pentru modificarea formei fizice(fie ca e de slabire sau de crestere in masa musculara) este foarte important sa asiguri corpului tau o varietate de nutrienti si cantitati cat mai mari din cei esentiali. Mancand in fiecare zi acelasi fel de mancare, fie el si cel mai bun fel de mancare este foarte posibil sa ajungi la deficiente alimentere pe termen lung.

Cat timp nu am avut o sursa de carne de pui curata am preferat sa nu mai mananc deloc. Am preferat chiar sa mananc porc in loc de pui, convins fiind ca nu este cu nimic mai murdar sau mai toxic, asa cum se propaga de ceva timp o idee gresita. Acum, cand am cateva surse, constat ca nu imi mai place… am avut pieptul fiert din imagine, l-am mancat, dar as fi preferat pestele sau un vitel la cuptor.

Deci, puiul este ieftin, dar cata apa si cate chimicale sunt in punga nu stie nimeni. Asa ca mai bine ramanem la tipuri de carne mai sigure, mai hranitoare si mai gustoase. Cu notabila exceptia a puiului de tara, care mai scurma si prin pamant dupa rame.

Untul este grasimea din lapte. Contine si o cantitate oarecare de proteine si apa, insa in proportie de 65-82% este grasime. Grasimile continute sunt diverse, atat saturate (in jur de 65%) cat si nesaturate (in jur de 35%). Este o sursa majora de energie pentru organismul in crestere al mamiferelor. Corpul uman are nevoie si de grasimi pentru o functionare optima (dupa unele teorii chiar spre 40% din totalul caloriilor) iar colesterolul din sange este in cea mai mare parte produs in corp, nu provine direct din alimentatie.

Daca vacile au pascut iarba verde pe camp untul contine si vitamina D, vitamina K si un acid gras foarte util: acidul linoleic conjugat (CLA). Untul provenit de la vaci crescute “industrial” are cantitati neglijabile din acesti nutrienti si poate acumula in schimb pesticide, hormoni si alte chimicale. Pasteurizarea duce la denaturarea unor proteine si cresterea riscului de boli cardiovasculare. Variantele bio si obtinute din smantana fermentata sunt de preferat.

Untul purificat (din care au fost inlaturate proteinele si lactoza, numit si “ghee”) are un punct de fumegare inalt (este stabil termic) si poate fi folosit la gatit. Totusi, untul obisnuit, mai ales in cantitati mici, care ajunge sa “sfaraie” in tigaie sau chiar sa isi schimbe culoarea este de evitat.

Margarina si alte produse obtinute din uleiuri vegetale nu sunt unt, ci doar surogate de unt, mai ieftin de produs si mai adaptate cerintelor consumatorilor: iti mentin plasticitatea intr-un interval mai mare de temperaturi, au gust si miros controlat prin aditivi, pot include cantitati infime de omega 3 sau vitamine pentru a putea fi listate pe eticheta si a induce in eroare in momentul deciziei de cumparare.

Foloesc unt peste legume sau peste carnea slaba facuta la cuptor. Il adaug dupa ce alimentele sunt luate de pe foc. De multe ori se intampla sa musc pur si simplu din bucata de unt din frigider. Din cand in cand imi place sa mananc unt pe paine. Adaug si putina sare. Totusi, fac asta doar cand stiu ca urmeaza o pauza mare fara alimente (plec la un drum lung, excursie etc.) sau cand stiu ca voi arde caloriile in plus (urmeaza sa fac sport). Este de evitat asocierea dintre grasimi si carbohidrati cu indice glicemic mare insa totul tine de cantitati si momentul ales. Eu iau si lecitina la aproape fiecare masa, pentru protectia ficatului si vaselor de sange.

Dieta “paleo” spune ca ar trebui sa ne hranim precum stramosii nostri din paleolitic, inainte ca agricultura si cresterea animalelor sa aiba un impact semnificativ asupra alimentatiei omului. E clar ca un animal atat de lent precum proverbialul melc ar fi fost o prada sigura si usoara pentru omul in cautare de hrana. Inca din antichitate exista dovezi in legatura cu valoarea nutritiva a melcilor. Mi-e greu sa cred teoria vegetarianista si sa imi imaginez cum ar fi ratat o astfel de oportunitate. Melcul este proteina pura, un organism format practic dintr-un muschi, proteina de care corpul nostru are nevoie pentru reconstructia tesuturilor, sustinerea sistemului imunitar si pe care, la nevoie, o poate folosi chiar ca sursa de energie. Chiar si un copil poate prinde si manca un melc. Fiind foarte jos pe scara evolutiei melcul mai rezolva si dilema unora de a manca ierbivore, vertebrate, animale cu fizionomie similara cu ce vad in oglinda.

Melcii “de gradina” se hranesc in principal cu plante, deci carnea lor este foarte curata si cu un continut scazut de grasime. Totusi, pana si melcii pot fi hraniti cu porumb sau cereale, asta ducand la cresterea lor mai rapida si la acumularea de grasimi. Sunt o sursa buna de magneziu, fosfor si potasiu. Surpriza sunt cele aproximativ 200mg de omega 3 cu catena lunga(EPA, DPA) la 100g de carne de melc. Are 50mg de colesterol in aceeasi portie si este promovata drept o carne mai sanatoasa, lucru adevarat daca si modul de hranire al melcilor de cultura este cel potrivit.

Melcii de mare(rapane) sunt carnivori, hranindu-se cu scoici. Scoicile se hranesc, la randul lor, prin filtrarea apei marine. Deci exista riscul de acumulare a contaminantilor in carnea de melc marin.

Am mancat acesti melci cu placere(stiu, nici mie nu imi vine sa cred ce bine arata poza), insa probabil ca ar fi fost nevoie de o cantitate de 3-4 ori mai mare pentru o masa. In bucatariile sofisticate sunt serviti drept aperitiv, aici copti, cu sos de unt si patrunjel, o masa “keto” excelenta(aka. “escargot”). Am vazut intr-un reportaj crescatorii romani cum recomandau “mititei de melc” sau “hamburgeri de melc”… arzand aceasta carne valoroasa in loc sa o prepare la o temperatura scazuta pentru a-i mentine si chiar potenta calitatile nutritive.

Am avut ieri ocazia sa particip la o lansare mai deosebita: lansarea unui aliment functional modern, painea care scade colesterolul, numita si Dobrogea Benecol, paine de secara . Le multumesc celor de la Sanatatea TV pentru aceasta invitatie.

Initial mi se parea doar o alta sarlatanie… dar dupa ce am ascultat discursurile catorva somitati in domeniul sanatatii mi-am dat seama ca painea care scade colesterolul este foarte utila. In primul rand pentru ca la noi in tara se mananca multa paine. Foarte multa paine. Prea multa paine. In Europa, doar albanezii si bulgarii mananca mai multa. Apoi, pentru ca aproape orice masa este insotita de paine. Unt cu paine(sau margarina, daca vrei sa-ti omori copilul mai devreme), carnati cu paine, branza cu paine, friptura cu paine, cartofi cu paine, orez  cu paine, mamaliga cu paine, paine cu paine. Este ieftina, umfla burta si are mult amidon(glucoza). In acelasi timp, se consuma foarte multa paine alba, de proasta calitate.

Deci, daca tot se mananca multa paine, daca tot este asociata cu grasimile saturate si colesterolul din alimente… macar sa fie o paine mai breaza, care, pe langa faptul ca e din secara si are tarate adaugate(nu scrie pe eticheta ce fel de tarate…) mai contine si Benecol, un tip de grasime(esteri de stanoli din plante) care blocheaza absorbtia colesterolului din alimente si, dupa cum pretind niste studii clinice, induce un efect de reducere a colesteroului total cu pana la 10% si al LDL(colesterolul “rau”) cu 15%. Deci scade si colesterolul bun. Am putea pune scaderea de colesterol si pe seama continutului mai mare de fibre si proteine din aceasta paine.

Dobrogea Benecol e o paine de secara, cu un continut relativ mare de proteine(19.6%) si ceva mai scazut de carbohidrati(26,8%). Nu scrie pe eticheta daca cele 6,63% fibre sunt incluse in carbohidrati sau nu.  Din pacate, are si gluten adaugat.

Este buna la gust(suficient de dulce) iar textura mai buna decat ma asteptam(nu scartaie in dinti). Pentru cei care nu pot renunta la paine sau nu pot manca sursele de grasimi seaparat de cele de carbohidrati mi se pare un compromis decent si chiar am recomandat-o unui coleg mai gurmand, care inca are paine in dieta sa(e dependent). De retinut: ingredientele active(benecol) blocheaza absorbtia colesterolului din alimente si reabsorbtia colesterolului din bila, actionand si daca ai o dieta saraca in colesterol.

Totusi, acest produs nu rezolva cauzele problemei(cum nu o rezolva nici statinele- medicamente care scad colesterolul prin inhibarea sintezei lui in organism). De asemenea, ipoteza lipidelor (google “lipid hypothesis”) este negata de un numar crescand de studii, specialisti si de experienta ultimelor decenii.  Nivelul crescut de colesterol in sange, considerat o vreme a fi cauza bolii coronariene(CHD) si a aterosclerozei este, dupa ultimele cercetari, doar un efect al unei tulburari mai complexe(cu cauze genetice, alimentare, inflamatorii, hormonale etc.).

Ramane de vazut cat de bine va fi pusa pe piata si cat de accesibila cumparatorilor.

Disclaimer: din punctul meu de vedere cerealele procesate (cum este si painea) ar trebui evitate in orice dieta, glutenul exclus si carbohidratii tinuti la strictul necesar pentru a aduce aportul de fitonutrienti. De asemenea, amestecul de surse puternice de carbohidrati si grasimi la aceeasi masa il consider daunator.

Acest articol poate fi discutat pe forumul getfit.ro

Iata articolul din numarul anterior al revistei Good Food.

Oul este in alimentatia omului dintotdeauna. Desi in general se consuma interiorul, coaja este comestibila de asemenea. Cele mai intalnite sunt ouale de gaina, dar putem gasi in magazine oua de prepelita si chiar strut.

Cat de bune sunt ouale?

Printre beneficiile consumului de oua(in special galbenus crud) se numara: prevenirea degenerarii maculare si a cataractei, buna functionare a sistemului nervos, cresterea imunitatii(prin continutul natural de vitamina D), reducerea inflamatiilor si alergiilor, prevenirea cancerului de san la femei, cresterea sanatatii parului si unghiilor, imbunatatirea memoriei, buna functionare a ficatului(prin continutul de colina), prevenirea stress-ului oxidativ, detoxifierea metalelor grele(mercur).
Toti acesti factori nutritivi se afla in galbenus. Albusul, considerat pana acum “partea buna” a oului se dovedeste de fapt a fi doar proteina insotita chiar de o toxina, antivitamina H(avidina). Deficitul de vitamina H(biotina) este asociat consumului de alcool, caderii parului, dermatitei seboreice, diabetului de tip 2. Avidina este inactivata prin prepararea termica, deci evitati albusurile crude.
Consumate dimineata(in special fierte) ajuta la controlul apetitului si la mentinerea/scaderea greutatii corporale.
Este important ca ouale sa fie fecundate. Astfel ne asiguram ca toate principiile nutritive au fost activate. Extractul de embrion(provenit din oul fecundat) are efecte miraculoase pentru sanatate.
Un alt element in ecuatie este hrana gainilor: cautati oua de tara, de la gaini crescute in semi-libertate, cu hrana naturala(in special seminte).Riscul de imbolnavire cu salmonella este in zilele noastre minim, datorita reglementarilor stricte din industria alimentara.
Exista si riscul de alergie la oua, situatie in care va trebui sa va asigurati necesarul de nutrienti combinand alte surse. Colina este gasita de asemenea in spanac, seminte de in, unt, alune, linte.

Cate oua putem manca?

Principala ingrijorare a fost adusa in anii ’80 de continutul de colesterol. Intre timp aceasta teorie a fost depasita si se considera sigur(chiar benefic pentru nivelul de colesterol) consumul a 6 oua pe saptamana. Avand in vedere continutul mare de grasimi trebuie tinut la minim consumul de carbohidrati cu indice glicemic mare(zahar, cartofi, paine etc.), cel putin la aceeasi masa. Pentru persoanele care fac sport consumul de oua poate fi mai mare. Bineinteles, trebuie tinut cont de contraindicatii si de sfatul medicului, ca in orice dieta/program de alimentatie.

Cum le preparam?

Ouale sunt incluse in diverse feluri de mancare, dar cel mai comod pentru noi este sa le fierbem(galbenusul e de preferat sa ramana moale) sau sa le prajim in grasime(unt, ulei). Secretul este ca prajirea sa se realizeze la o temperatura scazuta, fara a arde albusul, care trebuie sa isi pastreze culoarea alba. Este simplu: folosim o cantitate mare de ulei(atinge mai greu temperaturi inalte), tinem focul la minim si mutam vasul de pe foc atunci cand temperatura creste prea mult(albusul incepe sa se arda). La inceput poti folosi un termometru de bucatarie. Prajirea in contact direct cu metalul(fie si protejat de un strat de teflon) duce inevitabil la arderea oului si la producerea de substante toxice.

Am mancat in urma cu vreo doi ani, primita cadou… azi am gasit la Mega Image si am luat…

la cuptor… cu ceva condimente.

Este combinatia perfecta intre muschiul de vita si pieptul de pui. Absolut delicios.
Pretul este ceva mai piperat, dar producatorii se lauda ca are putin colesterol, putina grasime etc.
Este de precizat ca problemele legate de colesterolul crescut au legatura mai degraba cu sedentarismul, aportul de carbohidrati cu indice glicemic mare si deficitul de grasimi esentiale decat cu consumul efectiv de colesterol.
Continutul nutritiv al carnii si grasimii animale variaza in limite largi in functie de furaje, nivelul de efort fizic si alti factori.
Pe de alta parte, se pare ca acest tip de carne este ceva mai curata, daca ar fi sa ne luam dupa producatori.
Este scumpa insa merita din cand in cand rasfatul.