rss

Posts Tagged ‘Dieta’

Mitul omului primitiv

November 16th, 2011

De cand a inceput sa se raspdandeasca si pe la noi conceptul “paleo”, incep sa apara si povestile despre cat de bine manca “omul primitiv” si cat de bine o ducea el ca vanator-culegator.  Am promovat de foarte multi ani principiile dietei “paleo”, din vremea cand pe la noi instructorii de fitness recomandau piept de pui cu salata iar nutritionistii cereale cu lapte. Avand o istorie suficient de lunga cu acest tip de alimentatie (atat la nivel teoretic- documentare, cat si practic) imi permit sa atrag atentia asupra catorva elemente:

Genomul nu este “chiar” acelasi

Desi suntem foarte asemanatori genetic, exista si diferente fata de omul din paleolitic (se considera ca o caracteristica genetica are nevoie de cateva sute de mii de ani pentru a se fixa la specia umana), fortarea evolutiei a avut loc prin selectie dura, un exemplu fiind persistenta lactazei (toleranta la lactoza). Apoi, exprimarea diverselor caracteristici genetice poate fi diferita (epigenetica). Indiferent cat de mult mi-a placut ideea de “paleo” la inceput, trebuie sa privim si realitatea: exista o diversitate genetica suficient de mare incat unii sa poata manca lapte la varsta adulta, altii nu, unii sa manance carne fripta in siguranta, altii sa se simta bine mancand grau.

Alimentele din paleolitic erau cu totul altele

Chiar daca am vrea sa mancam “paleo”, nu prea avem de unde. Cele mai multe alimente disponibile in ziua de azi sunt aparute in ultimele cateva mii de ani (inclusiv fructele, animalele domestice, lactatele, legumele, cerealele). Omul manca o diversitate de alimente (sute de specii) atunci cand le avea si daca putea face rost de ele. Asta nu inseamna ca toate ii erau utile sau sanatose, ci necesare supravietuirii. Daca stim cu siguranta ca omul primitiv era necrofag si deseori canibal, in ziua de azi avem si posibilitea de a evita acele alimente (chiar naturale), care ne fac rau.

Mediul de viata este in mare masura, altul

Poluarea, stress-ul, aglomerarile urbane apasa asupra noastra in timp ce evolutia stiintelor medicale ne permite sa supravietuim cum mult peste sorocul unui stra-stra-stra-stra-stramos. Microbii sunt altii, aerul este altul, apa este alta. Solul este altul. Radiatiile sunt altele. Nu are sens pentru omul modern sa incerce replicarea unui mediu disparut si in continua transformare. Evident, are sens conservarea sanatatii planetei si curatarea lucrurilor care se mai pot curata.

Modul de viata este radical diferit

Noi traim in lumea moderna, unde multe lucruri s-au schimbat, in primul rand nivelul de efort fizic. Cerintele de munca intelectuala sunt mult crescute, iar omul beneficiaza de foarte multe ajutoare, unii chiar dinainte de conceptie (FIV). Avem haine, unelte, masini, mijloace de comunicare, incalzire, bucatarii, magazine. Dar, mai presus de toate avem o cantitate imensa de cunoastere acumulata, la care avem cu totii acces. Selectia naturala este mult deformata in cadrul speciei umane, pentru ca nu ne lasam semenii sa moara si nu ii omoram in asa mare masura ca acum zece mii de ani (desi se practica si metoda asta de control al populatiei).

Realitatea trebuie privita in fata si, dincolo de povesti frumoase despre Tarzan si cum vana/culegea el mancare sanatoasa, ma intereseaza solutii concrete, pentru omul obisnuit, provenite din experienta practica, nu din hartii expirate. Educarea cererii este solutia pentru regandirea metodelor de producere a hranei, nu reclamele la mezeluri, paine, margarina si lapte ultrapasteurizat. Si nici la “lichide” in loc de apa. Dar stai… din educarea cererii nu are nimeni de castigat, in afara de fraierul de consumator…

O satira pe tema asta am scris acum cativa ani aici:  Mai paleo de atat nu se poate si, putina istorie a dietelor  aici: Grazing vs. Foraging.

Exista o cronologie a lucrurilor si ma dezgusta sa vad fosti promotori ai fainii prajite, margarinei si cerealelor vorbind despre lucruri despre care citesc prin carti sau pe net, fara pic de experienta si baza solida. Ma bucura pe undeva cand imi recunosc bucati de fraze, concepte sau cuvinte, preluate atat de mult de altii incat li se pare ca sunt ale lor (dar, repet, exista o cronologie si tot ce am spus/scris eu este inregistrat cu data cand acest lucru s-a intamplat). Apoi, mi se pare nepotrivit pentru o persoana cu pretentii sa cunoasca anumite lucruri despre nutritie (despre margarina, faina arsa, soia si lapte, de exemplu) si sa le tina ascunse (in scop comercial) pana cand ele ies la suprafata din alte surse, apoi strigand in gura mare “noutatile”.

Ce mananca omul de oras, preocupat de sanatate?

November 12th, 2011

Exista o legatura directa intre sufletul nostru si fiecare celula din corp. Chiar o legatura directa, chimica si electrica, demonstrabila. Exista si alte legaturi, definite in alte feluri. Unii cred chiar ca exista o legatura intre orice doua obiecte din Univers si o conceptualizeaza in diverse moduri. Viata constienta reprezinta doar o parte din noi. De cele mai multe ori alegerile alimentare sunt facute inconstient, in urma unor instincte si automatisme cu care venim din trecut. Asta atunci cand e o alegere si nu doar o satisfacere a unor pofte pervertite sau a unei senzatii de foame incontrolabila.

Sunt intrebat deseori “ce ar trebui sa mancam”. Dimineata, seara, ziua, cat, cum. O dieta “fixa” da rezultate in unele cazuri. Dar, ca orice lucru fortat, poate conduce spre frustrari si esec. Am zile cand mananc omleta dimineata, alte zile cand mananc fructe. Zile cand mananc nuci sau seminte si zile cand nu mananc nimic. Zile cand mananc pastrama cruda si zile cand mananc o salata. Ar parea un mod de alimentatie lipsit de logica si organizare, dar tocmai asta incerc sa fac: sa obtin logica si organizarea  naturala, sa imi ascult corpul si sa ii ofer acele alimente de care simt ca are nevoie. Important este sa faci cu precadere alegerea corecta atunci cand ai in fata mai multe variante. Unii spun ca vand suplimente (de multe ori fara sa faca diferenta intre capsule si tablete) si ca de aia recomand anumite alimente sau sisteme de alimentatie, lucru ilogic. Ma mira totusi ca eu sunt tinta acestor atacuri iar cei care fac reclama la margarina, lapte ultrapasteurizat si faina arsa (paine si derivate) sunt proslaviti peste tot. De asemenea, nu ii vad pe acesti “justitiari” pichetand lanturile de fast food sau trimitand scrisori pe la Guvern in legatura cu chimicalele cu care suntem otraviti.

Multi pretind ca eu ar trebui sa fiu un fel de sfant pe cale de a ma inalta la cer, care mananca perfect si are un mod de viata ideal. Culmea, cand spun ca am mancat ceva “nepotrivit” sunt balacarit de parca i-as fi obligat pe ei sa manance. Realitatea este ca fiecare dintre noi avem in dieta un mix de alimente: sanatoase si mai putin sanatoase, utile sau daunatoare. Important este cum stii sa mentii echilibrul si proportiile, cum iti duci viata pe ansamblu, integrat in realitate, adica si cate o felie de tort la o zi de nastere, cate un “popcorn” la un film, un hamburger la mall sau chiar o cola cand ai chef. Eu unul nu mi-am propus sa fac din dieta mea o religie si nici sa traiesc in padure, culegand fragi si mure. Locuiesc intr-un oras, intr-o comunitate de oameni si incerc sa traiesc asa cum traim cu totii: cu bune si rele, cu sacrificii si compromisuri, cu cat mai multa mancare sanatoasa dar si cu micile pete de culoare care dau farmecul vietii.

Selectia si sursele alimentelor

Stim ca dieta “ideala” este locala si sezoniera. Bineinteles, completata cu alimentele bogate in micronutrienti, care pot ajunge pe masa noastra relativ intregi si neprocesate, chiar daca sunt de import si din alt anotimp. Cu cat ai o diversitate mai mare de alimente in dieta, cu atat este mai bine. Conditia este ca acele alimente sa fie materii prime, produse alimentare de baza (nu zahar, faina si ulei) ci parti comestibile ale cat mai multor plante si animale. De multe ori aceasta varietate se obtine cu investitii de timp si bani, pentru ca cei mai multi oameni consuma o gama foarte restransa de alimente iar oferta comerciala reflecta aceasta cerere. In selectia alimentelor intra si factori precum preferintele personale: gustul (Reeducarea gustului), conceptia despre lume si viata (eliminarea unor grupe alimentare, ex. dieta vegetariana). Cateodata suntem nevoiti sa cumparam ce gasim sau ce este disponibil, fara a avea multe alegeri. Mai ales in Romania, agricultura este la un nivel rudimentar, oferindu-ne o gama mult prea restransa de alimente. Totusi, cu putin efort, mitul dietei scumpe va fi infirmat.

Obsesiile sau fobiile pentru anumite alimente consider ca tin de patologic si ar trebui discutate cel putin cu un psiholog. A considera un aliment (indiferent care ar fi el, dar de obicei graul sau soia) panaceul pe care ar trebui sa-l mancam cu totii este un derapaj des intalnit, la fel cum este si fobia fata de consumul de carne. Omul se poate hrani cu o multitudine de alimente, de la furnici pana la bizoni si de la alge pana la fructe. Apoi, a desconsidera pe cei care se hranesc altfel (fara sa stii exact cum) si a afirma ca inaltarea spirituala este conditionata exclusiv de modul de alimentatie ales de tine mi se pare o aroganta si o abordare foarte ingusta, cu sanse mari sa se concretizeze in diverse probleme de sanatate.

Modul de preparare

Fiecare aliment are un mod de preparare optim, prin care i se pastreaza sau creste capacitatea de a ne hrani. In acelasi timp, acest mod de preparare exclude aportul de compusi nocivi. Unele alimente vin cu toxine naturale, care ar putea fi eliminate prin preparare, altele vin “curate” si trebuie evitata producera de toxine prin incalzire la temperaturi mari. Metodele traditionale de pregatire a hranei pot fi un ghid foarte bun. Ma refer, de exemplu, la nixtamalizarea porumbului (practicata de mii de ani) nu la prajire (care poate fi “traditionala” in sensul in care am vazut-o peste tot in copilarie). Pentru a fi comestibile, in general, semintele (inclusiv cerealele si leguminoasele) sunt inmuiate in apa (cateodata incoltite), apoi uscate, fermentate sau fierte. Fructele sunt utile crude. Legumele crude sau fierte (nu prajite sau “la gratar). Carnea fiarta sau coapta. Pestele crud sau fiert. Diversele metode de gatit si temperaturile pot fi alese si in functie de gust, dar avand in vedere si primele doua principii: maximizarea nutrientilor si minimizarea toxinelor.  Din pacate, cele mai multe metode comune de preparare afecteaza negativ alimentele: scad valoarea nutritionala dar adauga substante toxice, straine corpului nostru. Noi incercam sa propunem diverse retete pentru mancare sanatoasa, pe care le puteti incerca si voi. Cele mai multe sunt aici pe blog si pe bebster.ro (retete pentru copii, dar care pot fi foarte bune si pentru adultii educati).

Cantitatile si combinarea alimentelor

Daca mananci sanatos, faci miscare si te odihnesti suficient, cantitatile se regleaza automat. Adica vei ajunge la o stare de echilibru, punctul unde corpul tau se simte cel mai bine. Poti grabi acest proces prin calcularea caloriilor si nutrientilor (atat a celor din mancare cat si a necesarului tau), dar aceste calcule sunt aproximative si exista riscul sa devina un scop in sine. In combinarea alimentelor eu folosesc principii de baza, simple: cat mai putine alimente consumate la o masa, disociat (incerc sa mananc intai carnea si apoi legumele, de exemplu). Evit asocierile fructelor cu alte alimente, combinatia de lactate si carne, sursele de grasimi si sursele semnificative de carbohidrati la aceeasi masa. Desi restrictia calorica este o metoda dovedita de prelungire a vietii, exista momente cand placerea gustului unor preparate deosebite este mai puternica.

Pentru cei care trec de la o dieta dezorganizata, cu junk food si alimente procesate, la un mod sistematic de hranire (indiferent care ar fi el), imbunatatirile apar imediat. Totusi, indiferent cat de bun ar parea la prima vedere, un mod de hranire cu restrictii poate duce la probleme pe termen lung. Daca experimentezi si te documentezi suficient vei ajunge sa mananci instinctiv, alimente curate, care sunt disponibile in sezon, cu diverse variatii care vor fi compensate apoi pe masura ce trece timpul. E bine sa te gandesti cine iti da sa mananci, apoi sa te ocupi de propria alimentatie, inclusiv prin planuirea in avans a meselor si transportul unui pachetel cu mancare atunci cand pleci de acasa.

Iata si o lista cu ce mananc eu, in general. Apoi, cateva idei despre ce sa mancam dimineata, inainte de antrenament, la pranz, dupa antrenament, seara.

Dieta tine de alegerea personala si de credinta, dar o alegere personala consider ca trebuie facuta in urma informarii continue si a unei priviri de ansamblu asupra lucrurilor. Iar credinta prost directionata i-a dus pe multi la pierzanie.

Ziua mondiala a vegetarianismului

November 1st, 2011

Octombrie este luna mondiala a vegetarianismului, iar la noi pe 23 se pare ca se vrea o Zi a vegetarianismului. Cu aceata ocazie am spus si eu cateva cuvinte in cadrul emisiunii “Viata e frumoasa” de pe B1 TV.

Respect si apreciez oamenii care mananca sanatos, indiferent de varianta de dieta adoptata. O dieta sanatoasa, cu alimente produse cat mai natural poate ajuta si economia, planeta si are multe  implicatii benefice, alaturi de alte masuri economice si sociale pe care ar trebui sa le luam fiecare dintre noi. Personal urmez o dieta omnivora, considerand ca o astfel de dieta este naturala si optima pentru specia umana. Sunt de acord ca multi dintre oameni ar trebui sa manance mai multe alimente de origine vegetala, crude sau procesate optim, insa ca parte a unei diete diverse. La vegetarieni (si in special cei care urmeaza o dieta cruda) sunt de apreciat perseverenta si inventivitatea de care beneficiem cu totii prin idei de retete si alimente diverse si sanatoase.

Dincolo de complicatele dezbateri si argumente stiintifice, apar foarte des mituri si argumente eronate privind acest mod de alimentatie. Pentru dieta vegetariana stricta eu accept un singur argument: cel al credintei sau preferintei personale. Indiferent de justificare, este un argument valabil si pe care il accept ca atare: fiecare alege pentru el si mananca ce considera ca ii face bine. Totusi, cei mai multi promotori ai vegetarianismului depasesc aceasta limita si prezinta o serie de argumente eronate, in tentativa lor de a populariza (si chiar justifica) propriile alegeri. De multe ori aceste persoane au un nivel de cunostinte si experienta foarte limitat, reproducand automat (cateodata foarte convingator) aberatiile produse de altii.

Mituri ale vegetarianismului:

#1 Pentru ca noi sa mancam doar plante nu sunt omorate animale

Realitatea este ca plantele folosite de om ca hrana sunt cultivate (monoculturi chimizate) cu pretul distrugerii unor intregi ecosisteme, in care avem poate chiar mai multe animale decat daca am fi lasat niste oi sa pasca pe un deal si le-am fi mancat la final. Nici mie nu imi place ideea ca trebuie sa moara un alt animal pentru ca noi sa traim, dar este legea naturii, reprezentata de la nivel microscopic pana la cele mai mari vietuitoare (desi noi nu suntem nici rumegatoare, nici cetacee). Si plantele au viata, doar ca noi o percepem intr-un mod diferit.

#2 Daca tu mananci intr-un fel este corect sa iti obligi copilul la acelasi regim

Cresterea creierului uman are la baza si aportul crescut de DHA (omega 3 cu catena lunga), practic inexistent in alimentele de origine vegetala. Apoi, anumite vitamine si minerale esentiale cresterii si dezvoltarii organismului uman provind exlcusiv din alimente de origine animala. Ii felicit pe cei care, vegetarieni sau vegani fiind, asigura copiilor o dieta diversa, lasandu-i sa aleaga singuri ce cale vor sa urmeze. Sunt de acord cu faptul ca, pe masura ce inaintam in varsta, necesarul de nutrienti de origine animala poate sa scada la cei mai multi dintre noi.

#3 Dieta vegetariana salveaza planeta si elimina razboaiele, foamentea, incalzirea globala, bolile, criza economica

Ar fi bine daca ar fi asa, insa realitatea este mult mai complexa, factorul agricol sau nutritional fiind o mica particica din acest angrenaj urias. In cele mai multe societati traditionale asigurarea resurselor de supravietuire se face cultivand atat plante cat si crescand animale, fara a produce dezechilibre semnificative in mediu. As pune ca, din contra, dieta vegetariana duce la o populatie docila, usor de controlat si manipulat, cu fertilitate scazuta. Apoi, mare parte din distrugerile aduse planetei au fost si sunt cauzate de agricultura si industriile conexe, deci tocmai de producerea de plante pentru hrana oamenilor.

#4 Doar o dieta vegetariana (cu diverse variatii) este sanatoasa pe termen mediu si lung

Realitatea este ca dupa o perioada de bine (evidenta in special la fostii mancatori de junk) apar problemele, recunoscute sau nu. Omul are capacitatea sa reziste la privatiuni severe, insa acest lucru se poate intampla pana la un punct. Prizonierii din lagare au trait si doar cu paine si apa mai multi ani, dar o mare parte dintre ei au murit pe parcurs. Populatiile exclusiv vegetariene au durate de viata comparabile sau chiar mai mici cu ale celor care mananca o dieta omnivora. Oamenii care functioneaza bine mancand doar plante sunt foarte, foarte putini, exceptii, nicidecum regula. Cei mai longevivi oameni au avut o dieta traditionala, omnivora.

#5 Toti omnivorii mananca la fel

Studii facute pe mancatori de mezeluri sau carnati arsi in ulei (alaturi de alte alimente toxice) pot dovedi, prin comparatie cu vegetarienii, ca aportul crescut de carne duce la cancer, fara insa a tine cont de cei care duc un mod de viata sanatos, cu alimente curate, care includ si produse de origine animala sau de faptul ca vegetarienii, preocupati fiind de sanatate, iau si alte masuri de prevenire/tratare a bolilor. Acest mit este legat si de confuzia dintre carne (tesut muscular) si alte tesuturi animale: ficat, creier, oase, maduva sau chiar alte produse de origine animala: oua, peste, fructe de mare, lactate fermentate, insecte. “Studiul China” a fost demascat in nenumarate randuri drept ceea ce este: o farsa.

#6 Carnea (si/sau produsele de origine animala) sunt toxice, indiferent de provenienta, cantitate, mod de preparare

Se stie ca in carnea arsa (gratar, prajita, cuptor la temperatura mare) apar substante cancerigene. Dar ele apar si in cartofii prajiti, legumele la gratar ori exista natural in anumite plante. Ma consider un “carnivor” sanatos din moment ce eu mananc doar cantitati relativ reduse din carne crescuta natural (ierbivore care au pascut iarba, pe camp), preparata la temperaturi scazute. Stramosii nostri din paleolitic, ce consumau cel putin jumatate din dieta sub forma de tesuturi animale au reprezentat varful dezvoltarii speciei din punct de vedere al sanatatii naturale. Apoi, multi omit sa spuna ca mai toate plantele contin si toxine, substante cancerigene sau mutagene, de la ceapa la migdale si de la pastranac la vinete.

#7 Dieta vegetariana trebuie sa fie bazata pe “ceriale” si soia ori, mai rau, “fructe”

Obsesia maladiva (daca mi se permite pleonasmul) pentru grau si cereale deriva din continutul de opioizi al acestor alimente. Apoi, maiestria vanzatorilor a dus la determinarea oamenilor sa manance soia de buna voie, un produs vegetal dealtfel toxic in stare naturala, nespecific zonei in care traim. Din cauza pretului scazut si a omniprezentei acestor furaje multi le adopta drept solutie facila in detrimentul unei diete diverse, complexe, dense micronutritiv, fie ea si de post sau raw-vegan. Cat despre fructe, zona temperata in care traim face acest mod de alimentatie nenatural, nepractic si nepotrivit cu necesitatile nutritionale.

#8 Mancarea gatita e toxica

In realitate multe alimente sunt mult mai usor asimilabile dupa ce au fost preprate termic, o parte din ele fiind chiar toxice in starea naturala. Creierul nostru este (sau ar trebui) sa fie mult mai mare decat al primatelor cu tub digestiv de dimensiuni si structura similare. Deci este nevoie de energie mai usor asimilabila si concentrata pentru a sustine acest organ energofag care ne diferentiaza de necuvantatoare. Trebuie facuta diferenta intre uleiul, faina sau carne arse si alimentele preparate la temperaturi optime. Fara indoiala, o parte din alimente ne sunt mai folositoare crude, dar nu toate.

#9 Dieta vegana este dieta naturala a omului

Deja e cateva zeci de ani se dovedeste in mod repetat, prin diverse mijloace (inclusiv prin izotopii carbonului prezenti in ramasitele pamantesti ale stramosilor nostri) ca omul nu doar ca a mancat carne si animale intregi, ba chiar o buna bucata de vreme ele au reprezentat “grosul dietei sale”. Atat tubul digestiv cat si alte caracteristici ale corpului nostru (inclusiv necesarul de nutrienti de origine exclusiv animala) sunt elemente clare pentru revenirea la o atitudine normala, de acceptare a unei realitati: omul a mancat de la animale moarte pana la oua si de la soici pana la furnici.

#10 Dumnezeu vrea sa ca noi sa mancam doar cereale si fructe

Geneza, Cap. 1, Vers. 29 spune “Apoi a zis Dumnezeu: “Iata, va dau toata iarba ce face samanta de pe toata fata pamantului si tot pomul care are rod cu samanta in el. Acestea vor fi hrana voastra. Dar, imediat dupa, Biblia spune Cap. 1. Vers. 30: Iar tuturor fiarelor pamantului si tuturor pasarilor cerului si tuturor vietuitoarelor ce misca pe pamant, care au in ele suflare de viata, le dau toata iarba verde spre hrana“. Si a fost asa.  Cu cateva versete inainte  se mentioneaza si “animalele domestice“. Apoi sunt nenumarate referinte culinare: pastoritul (inclusiv sacrificarea animalelor pentru hrana) si pescuitul fiind comune pentru om. Oare de ce crestea omul animale si pescuia? Oare chiar toate animalele mananca iarba?

In alte zone ale lumii, aceste alegeri alimentare (dieta bazata, exclusiv sau nu, pe alimente de origine vegetala) au fost testate, dezbatute, analizate. Foarte multi se intorc insa la un mod de alimentatie divers, omnivor, natural; fiind capabili sa recunoasca public esecul chiar si dupa multi ani de suferinta ascunsa. Personal, imi fac datoria sa atrag atentia asupra acestor lucruri, in final, fiecare dintre noi alege pentru sine si va suporta consecintele.

Puteti citi parerile mele si in celelalte articole pe aceasta tema, listate mai jos, inclusiv cateva directii pentru cei care vor sa urmeze o astfel de dieta (sau tin post).

Pentru cei carora li se pare ca eu bat campii si ca ei au “argumente”, exista un site facut de fosti vegetarieni si vegani (inca de pe vremea cand multi dintre noi nu eram nascuti) care argumenteaza si lamureste foarte bine situatia: www.beyondveg.com

Caprele nu se mai oua

October 18th, 2011

Ma rog, gainile. Ce noroc si pe tapi. De cand ne procuram cea mai mare parte a alimentelor “de la tara”, ne trezim ca apar si astfel de pauze. La fructe si legume era evident, iarna le putem gasi doar conservate sau de import, dar si la oua, carne, lapte? Da. Sezonalitatea dietei este un lucru de la sine inteles intr-o dieta naturala, fiecare perioada a anului vine cu alimentele sale. Dieta umana este in continua transformare si noi alimente pot fi puse pe masa in fiecare zi, unele naturale, altele doar imitatii sau chiar inventii.

Un avantaj al globalizarii este ca poti avea alimente din orice zona a lumii, in orice sezon, asta pentru ca ele sunt transportate peste mari si tari, unele mai rapid, altele mai lent. Dezavantajul este ca multe sunt produse pe pamant secatuit de nutrienti dar imbibat cu chimicale (testele la import se fac superficial si pentru foarte putini contaminanti) si sunt culese necoapte, inainte ca procesele naturale de sinteza a multor nutrienti (vitamine, enzime, antioxidanti etc.) sa fie complete.

Industria alimentara impune standardele, prin manjirea cercetatorilor si a celor pe care i-am votat (unii) sa aiba grija si de sanatatea noastra. Astfel, nu ai voie sa spui ca ouale “de tara” sau chiar cele “bio” sunt mai hranitoare decat cele facute de gainile crescute in cutii, la bec, hranite cu soia si porumb. Desi e clar ca animalele nu dau lapte in anumite perioade, totusi piata este plina, semn ca  nu e chiar “proaspat”, ci din contra, a suferit mai multe procesari inainte ca tu sa-l vezi intr-o cutie , pe un raft. La fel, nu ai voie sa spui ca unele “alimente” sunt daunatoare sanatatii, ci ca toate sunt bune, doar ca unele sunt mai putin bune.

Asa ca, pana la primavara, mai putine oua, mai putin iaurt, mai putine fructe si legume, dar mai multe muraturi, leguminoase, nuci, seminte, peste, carnuri grase si petreceri.

Bolile cardio-vasculare

September 29th, 2011

Desi peste tot vedem sfaturi despre cum sa avem grija de sanatatea noastra, in Romania bolile cardiovasculare omoara oamenii pe capete. Desi avem multi specialisti bine pregatiti, ei nu pot face fata dezinformarii si coruptiei aduse de cei interesati: producatori de alimente de proasta calitate, producatori de medicamente care trateaza efectele si nu cauza.

Colesterol

Dincolo de controversa colesterolului si statinelor, cele mai multe indicii duc in ziua de azi spre inflamatia cronica si stress-ul oxidativ drept cauze principale ale aterosclerozei. Unii mai adauga in ecuatie si autoimunitatea.

Inainte de “lupta cu colesterolul” trebuie sa fim constienti ca exista o industrie de zeci de miliarde de dolari (zeci de miliarde de dolari, sume cu zece (10) zerouri), care poate plati pe oricine sa spuna orice si poate publica oricate “studii” care sa ii sustina vanzarile, ba chiar poate influenta legislatia si reglementarile din tarile vizate. Apoi, medicamentele care scad colesterolul au si ele alte efecte secundare, cel mai notabil fiind cresterea riscului de cancer. Din pacate, celor care iau statine inca nu li se recomanda intotdeauna asocierea de suplimente cu coenzima Q10 si vitamina D pentru a fi protejati macar de o parte dintre aceste efecte secundare negative.

“Ipoteza lipidelor” a fost negata chiar si de cei care au propus-o initial, ca fiind eronata. Colesterolul crescut poate fi un semn ca ceva merge prost (in alimentatie si modul de viata), insa el nu este cauza acestor afectiuni, ba din contra, colesterolul este esential pentru o sanatate buna iar aportul alimentar nu influenteaza in mod semnificativ nivelul din sange. Problema este ca mananci prost si nu te misti, nu ca exista colesterol in mancare (asa cum este normal sa fie, cele mai hranitoare alimente fiind, in acelasi timp, bogate in colesterol).

Stress

Stress-ul psihic duce la descarcarea hormonilor de stress, care sunt destinati pregatirii corpului pentru reactie rapida. Din pacate, in cele mai multe situatii acesti hormoni de stress ajung sa faca mai mult rau decat bine, pentru ca sistemele puse in miscare nu pot fi folosite, cele mai multe fiind legate de muschi, inima, vase de sange, rezerve de energie. Corpul se pregateste pentru un efort fizic inexistent. Astfel vasele de sange si inima ajung sa fie afectate in mod negativ. Variatiile de cortisol si insulina sunt un dezastru pentru tesutul conjuntiv care este parte a vaselor de sange. Ele sunt induse in mod special de stress, consumul de zahar si fainoase, odihna insuficienta.

Vicii

Avem “placerile vietii”: alcool, tutun, cafea, dulciuri. Afecteaza negativ sanatatea in atatea moduri incat s-au scris zeci de carti despre fiecare. Evident ca afecteaza si aparatul cardiovascular (inima si vasele de sange), chiar daca producatorii de alcool incearca sa-ti spuna ca vinul sau berea sunt “alimente” iar cafeaua este “antioxidant”.

Lapte

Laptele si derivatele sale au o contributie substantiala in bolile cardiovasculare, dar nu prin aportul de colesterol, asa cum s-a pretins multa vreme, ci prin mentinerea inflamatiei cronice, prin cresterea aciditatii, tulburarea sistemului imunitar, care se rasfrang asupra vaselor de sange. Aportul exagerat de calciu si fosor (raportat la magneziu) este si el devastator pe termen lung. Pentru aceste efecte negative este responsabil in special omniprezentul lapte de vaca pasteurizat si derivatele sale industriale.

Cereale si fainoase

Vin atat cu amidonul pentru a induce secretia de insulina cat si cu alergenii necesari sa tulbure sistemul imunitar si chiar sa induca diabetul. Apoi, prin procesare se pierd mare parte calitatile nutritive (vitamine, minerale, fibre), dar sunt adaugate ingrediente nesanatoase: grasimi arse si denaturate (produsele de patiserie, pizza, prajituri etc.), zahar, soia si diversi alti aditivi (paine).

Antioxidanti

Stress-ul oxidativ este crescut in special de alimentele ultra-procesate (inclusiv excesul de carne). Alimentele proaspete, vii, contin mai multe enzime active, vitamine si  antioxidanti decat cele pe care le intalnim la tot pasul: arse, procesate, conservate, aditivate, colorate, chimizate. Deci pe langa alimentele bogate in antioxidanti sunt astazi foarte utile si suplimentele nutritive cu efect similar, care vin cu substantele utile in cantitati concentrate: vitamina C, vitamina E (forma gamma), resveratrol, pycnogenol, astaxanthin (cel mai puternic carotenoid), .

Omega 3 si alte grasimi sanatoase

Inflamatia cronica este sustinuta si de raportul defavorabil de omega 6: omega 3 (optim fiind 1:1 dupa unele pareri, 3:1 pentru o sanatate buna). Astfel, grasimile ieftine, usor oxidabile (adica tocmai uleiurile vegetale atat de laudate) trebuie tinute la minim, dar consumul de peste oceanic de apa rece (bogat in omega 3), tinut cat mai sus. ALNA (acidul alfa linolenic), cel mai intalnit omega 3 in plante (seminte de in), desti util, nu are toate efectele benefice ale EPA si DHA, acizii grasi omega 3 cu catena lunga, gasiti aproape exclusiv in alimentele de origine animala.  Din pacate, pentru a putea “demonstra stiintific” un lucru evident pentru toata lumea (faptul ca omega 3 aduc sanatate) este nevoie de un efort urias, atat fianciar cat si uman (timp, energie, organizare, perseverenta).

Grasimile sunt chiar beneice pentru inima, dar intai invatam sa alegem grasimile sanatoase. Pe langa cele din alimente mai avem si suplimente cu omega 3, GLA, ALA, lecitina (tot un tip de grasime, care ajuta inclusiv la curatarea vaselor de sange).

Sport

Pentru o stare de sanatate buna sportul este indispensabil. Reducerea stress-ului, eliminarea toxinelor, declansarea unor mecanisme de adaptare, apararea impotriva excesului de carbohidrati (in special amidon si zahar), intarirea oaselor, mentinerea elasticitatii vaselor de sange, “subtierea sangelui” (anticoagulant). Sportul imbunatateste “profilul lipidic”, adica iti creste colesterolul “bun” si il scade pe cel “rau”. Bineinteles, vorbim despre sport cu moderatie, in conditiile hidratarii, hranirii si odihnei potrivite.

Concluzia este ca un mod de viata “fitness”, cu alimente curate, preparate corect si miscare cu moderatie duce automat la o sanatate buna, din toate punctele de vedere, fara a fi nevoie sa te adresezi in mod special unei boli a omului modern, fie ea diabet, ateroscleroza sau cancer.

Daca tot ne murdarim, de ce sa ne mentinem curati sau sa ne spalam?

September 28th, 2011

Daca tot e poluare si sunt chimicale in mancare de ce sa mai incercam sa mancam sanatos? O intrebare simptomatica pentru frustrarea si blazarea cvasigeneralizate.

Dar daca tot ne murdarim pe haine de ce sa le mai mentinem curate si de ce sa le mai spalam? Oricum nu esti niciodata 100% curat, nici dupa ce te speli.

Perfectiunea este doar o categorie filosofica, nu o realitate concreta. Deci, are rost sa mananci sanatos daca oricum ai si substante daunatoare in mancare sau se intampla, ocazional, sa mananci si junk? Are rost sa mai traiesti daca oricum o sa mori?

O varianta a discutiei este si “de ce sa iei vitamine in loc sa mananci fructe” sau, preferata noastra din ultima vreme “daca tot va manca in viata lui si junk, de ce va mai straduiti acum sa va hraniti copilul bine”?

Il hranim bine pentru ca putem face asta. Daca expunerea lui la alimente de proasta calitate (gradinita) va fi inevitabila, atunci vom incerca sa reducem proportiile daunelor tocmai prin faptul ca il educam sa aleaga si ii oferim alternativele sanatoase de cele mai multe ori. Deci, per total, cantitatea de junk pe care el o va manca va fi mica, raportata la cantitatea totala de alimente, daunele fiind mai reduse decat daca i-am fi dat noi de buna voie zahar, faina, ulei ars ori lapte hormonizat.

Astfel, in loc sa mancam 10% mancare sanatoasa si 90% junk noi mancam 90% mancare sanatoasa si 10% junk. E mai bine decat sa ne impacam cu o situatie pe care majoritatea mediocra o impune.

Bineinteles, fiecare alege pentru el, doar ca un copil inca nu are posibilitatea sa aleaga, asa ca facem ce consideram ca este mai bine: mancare sanatoasa pe cat posibil si evitarea situatiilor in care sa ajunga sa fie hranit cu gunoaiele pe care multi dintre noi le accepta in viata lor pentru ca nu vor ceva mai bun. Da, alegerea este dificila, pentru ca in mod curent gasim in jurul nostru (magazine, supermarketuri, restaurante) proportia gresita si trebuie sa depunem un efort suplimentar pentru a manca sanatos.

Daca vezi un nebun ca se tavaleste prin noroi, asta inseamna ca trebuie sa facem toti ca el? Intr-adevar, e mai greu cand, vorba acelui banc, “sunt cu miile”, pentru ca aproape toata lumea din jur mananca prost.

Se pare ca diferenta intre oameni si animale este ca omul poate decide sa amane o recompensa. Cu cat o amani mai mult, cu atat ea va fi mai mare. Cu cat cazi prada simplitatii si impulsului de moment (si mananci zahar, de exemplu), cu atat vei avea mai mult de pierdut pe termen mediu si lung. Dar daca privesti lucrurile strategic si iti organizezi bine viata, atunci beneficiile vor fi foarte mari, aici in domeniul aspectului fizic si sanatatii.
Daca te preocupa sa ai haine curate in fiecare zi, eviti murdaria si le speli pe cele purtate, de ce sa nu faci asta si cu corpul tau?

Necesitatea suplimentelor nutritive in dieta omului modern

September 24th, 2011

In primul rand multumesc celor prezenti la WellFit pentru rabdarea cu care au indurat vacarmul pe care a trebuit sa-l acopar. Va multumesc si pentru intrebari, care au fost foarte interesante.

Pe scurt, seminarul “Necesitatea suplimentelor nutritive in dieta omului modern” cuprinde informatii despre:

  • -suplimentele nutritive
  • -dieta omului modern si bolile asociate ei
  • -necesitatea completarii dietei atat pentru sanatate cat si pentru performante fizice si intelectuale crescute
  • -categoriile de suplimente nutritive si utilitatea lor
  • -teme pentru dezbatere: calitatea suplimentelor, aspecte legislative

Seminarul face parte din gama de seminarii la care oricine poate fi prezent, prin inscriere pe getfit.ro
La cerere se personalieaza si astfel de prezentari pentru companii, grupuri de sportivi sau alte persoane interesate.

Ca si la GetFIT Camp, grupele se formeaza la cerere, datele, orele si tematica stabilindu-se in functie de participanti.

Dietele “minune”

September 22nd, 2011

Am decis ca vreau sa slabesc, care ar fi primul pas?

Controlul medical medical complet este primul pas. Abia apoi te poti gandi la o dieta si la un program de antrenament (slabirea se face cu o combinatie de regim alimentar si miscare). Ca o regula de baza, termenul pe care ti-l stabilesti trebuie sa fie realist, “negogiat” impreuna cu specialistii, nu imprumutate de la “vedetele care au slabit 15 kilograme intr-o luna” sau din reclamele care promit orice, doar sa-ti ia banii din buzunar.

E foarte important sa intelegi Ce arata, de fapt, cantarul?

Imi pot stabili singur dieta potrivita, care ma va ajuta sa slabesc sanatos si sa ma mentin la greutatea dorita sau am nevoie de ajutor specializat?

O dieta sanatoasa, utila si pentru slabire, poate fi tinuta si pe cont propriu, insa in stabilirea initiala a listei cu alimente, a modului de preparare si asociere, a proportiilor de nutrienti si a cantitatilor totale de mancare este bine sa consulti un specialist. Poti economisi timp, bani si sa fii astfel in siguranta. Exista totusi un risc: ajutorul specializat sa fie mai rau decat dietele “din reviste”, asa ca e bine sa obtii si o a doua parere, pe langa documentarea pe cont propriu.

Citeste si despre Cum incepi cu dreptul o dieta

Exista o dieta universal valabila in lupta contra kilogramelor in plus?

Fiecare dintre noi este unic, deci experienta unei prietene sau a unui coleg s-ar putea sa fie inutila sau chiar daunatoare, in cazul nostru. Exista mai multe metode pentru a ajunge in acelasi loc, dar cu diverse efecte colaterale: o dieta potrivita iti va imbunatati starea de sanatate, va preveni bolile pe termen lung, iti va da energie si claritate mentala, iti va creste imunitatea. O dieta nepotrivita, desi te poate ajuta sa slabesti si chiar sa te mentii, poate avea efecte negative pe termen lung. Ma refer aici in special la dietele de infometare, care duc la malnutritie, in cazul femeilor existand riscul tulburarilor hormonale, al osteoporozei si, bineinteles, al ingrasarii peste nivelul anterior.

Ce este pana la urma o dieta “miraculoasa”?

O dieta miraculoasa este o dieta care promite mult. O dieta care pretinde ca poate face o schimbare majora in aspectul fizic sau in starea ta de sanatate. Dietele miraculoase pot fi insa si sanatoase, adica pot indeplini acele promisiuni, doar ca trebuie urmate pentru perioade lungi de timp, ca mod de viata. Dietele miraculoase de “x” saptamani si “y” kilograme slabite sunt simple trucuri pentru amagirea celor grabiti, neinformati, ignoranti.

Iata cateva exemple de metode “miraculoase” pentru slabit.

De ce nu ar trebui sa ne incredem in promisiunile ei?

Pentru ca intr-o dieta de slabire rapida rezultatele sunt de moment si costul este sanatatea. Cele mai multe insa nu reusesc sa aduca benefiicile promise, pentru ca sunt prea restrictive si corpul va reactiona prin a se apara: reduce metabolismul, creste depunerea de grasime atunci cand mananci “normal”. In plan psihologic, dupa ce esuezi cu cateva astfel de “diete minune” pentru slabire, iti va fi mult mai greu sa incepi o dieta sanatoasa, care nu promite marea cu sarea, ba din contra, iti spune de la bun inceput ca o slabire normala este de 1-3 kilograme pe luna. Da, pe luna.

Afla ce se intampla daca slabesti prea repede.

Multi se grabesc sa incerce diverse diete care au dat rezultate in cazul vedetelor sau ale apropiatilor, in speranta unor rezultate similare. Care ar fi consecintele aplicarii unor diete concepute pentru alte persoane?

In media apar doua aspecte: denaturarea informatiei de catre cei care vor sa-ti vanda un produs (includem aici si vedetele platite de comarcianti) sau dorinta de senzational (o vedeta ar declara orice crede ca o face sa-i creasca vizibilitatea). De multe ori “dietele vedetelor” nu au nicio legatura cu persoana in cauza, fiind simple inventii ale redactorilor. Apoi, cum spuneam si mai sus, fiecare dintre noi este intr-o situatie unica, cu puncte comune dar si diferente majore. Nu ai de unde sa stii care au fost factorii de succes si nici riscurile pe care altcineva si le-a asumat (constient sau inconstient). Chiar daca o astfel de dieta are rezultate de moment, este foarte importanta mentinerea lor.

Citeste despre mentinerea rezultatelor dupa o slabire rapida.

Citeste si despre Dietele vedetelor.

Se spune ca nu poti fi niciodata indeajuns de slab. Cat de adevarata este aceasta afirmatie?

In televiziune aceasta afirmatie circula pentru ca “televizorul ingrasa”. Adica imaginea prelucrata prin lentile si procesoare electronice duce la iluzia ca subiectul ar fi mai “turtit”, “rotund”, ca ar avea cateva kilograme in plus. Nivelul normal de grasime, din punct de vedere medical, este mult peste standardul impus de media. Adica, in mod natural, o femeie este “grasa”(15-20% grasime in corp). Exista si exceptii (femei slabe de la natura, cu strat mic de grasime, oase subtiri, fara pofta de mancare, cu asimilare proasta si metabolism accelarat) care deregleaza sistemul de referinta, multi crezand ca asa ar trebui sa aratam cu totii.

Cum putem stabili maximum de kg pe care le putem pierde intr-o luna fara a ne afecta sanatatea?

Aceste kilograme pot varia de la persoana la persoana, sau chiar la aceeasi persoana in functie de situatie (greutate, anotimp, perioada etc.). Totusi, trebuie sa fim constienti ca organismul nostru are o capacitate limitata de a arde grasime in conditii de siguranta, aceasta valoare fiind in jur de 500g pe saptamana. La inceput reducerea greutatii se bazeaza in special pe eliminarea de apa si continut intestinal, apoi abia se poate spune de o ardere a grasimilor, a carei rata poate fi accelerata pana la un punct, apoi urmand ca slabirea sa se intample intr-un ritm din ce in ce mai lent. Adica primele 5 kilograme se vor duce usor, dar ultimele 5, mult mai greu.

Citeste si Ultimele kilograme de grasime.

Cat de folositoare sunt pastilele sau ceaiurile pentru slabit in lupta contra kg in plus?

Unele pastile pentru slabit sunt sanatoase si eficiente, altele mai putin. Cu cat ele promit sa actioneze mai rapid, cu atat riscul sa fie o inselatorie sau sa-ti afecteze in mod negativ sanatatea este mai mare. Citeste si despre pastile pentru slabit dar si despre suplimentele inteligente pentru slabire, adica suplimente nutritive care ajuta in mod profund corpul sa regleze apetitul, sa elimine depozitele de grasime din zonele intestetice, sa mobilizeze, sa transporte si sa arda mai usor grasimea, sa foloseasca grasimea drept sursa preferata de energie. Si nu, VITAMINELE NU INGRASA, ba din contra, te ajuta la slabire, fiind pe primul loc in lista de suplimente care sa te ajute intr-un program de ardere a grasimilor.

Exista solutii relativ sigure pentru rezultate rapide?

Exista si astfel de solutii, dar ele pot fi aplicate pe o perioada scurta de timp si doar de cateva ori pe an, ca masura de urgenta. Apoi, foarte importanta este mentinerea acestor rezultate.

Citeste despre metodele sigure pentru pierdere rapida in greutate.

Articol scris cu ocazia unui interviu pentru emisiunea “Neatza cu Razvan si Dani” de la Antena 1.

Junk Food

September 20th, 2011

Junk Food. Hai sa aflam ce inseamna aceasta sintagma aflata pe buzele tuturor: mancarea-gunoi. Sau gunoiul-mancare. Oricare ar fi topica, observam o antiteza. Mancarea ar trebui sa fie lucrul care ne hraneste si ne da viata, in timp ce gunoiul ar trebui sa fie aruncat. Propriile noastre slabiciuni (umane, de altfel), combinate cu posibilitatea unora de a le exploata (prin activitati de productie si comerciale) ne aduc in situatia de a ne indeparta de celebrele vorbe ale parintelui medicinei.

Solutia este sa ne informam si sa alocam resurse (timp, bani) pentru a manca sanatos si pentru a-i ajuta pe cei din jur sa faca acelasi lucru. Masuri de tipul “taxa pe fast food” mi se pare contrare scopului declarat.

Mancare

Hrana este constituita de acele lucruri, provenite in mare parte din animale si plante care contribuie la buna functionare a corpului nostru: energie, regenerare, stare de bine, sanatate. In mod natural, alimentele vin si cu o serie de otravuri (Vezi articolul Otravuri vegetale). Totusi, traditia gastronomica (a prepararii hranei) ne aduce metode prin care se pun in valoare nutrientii si se diminueaza balastul sau toxinele, de multe ori transformandu-le in componente utile.

Gunoi

Gunoiul este un lucru inutil, ba chiar daunator, pe care il indepartam de existenta noastra. Poate fi de mai multe tipuri si este un produs al modernitatii, pentru ca natura, pana la aparitia omului “stapanitor al naturii”, putea recicla tot ce se producea, intr-un circuit al vietii (circle of life) care continua de miliarde de ani.
Omul a facut posibila si o alta caracteristica a gunoiului: omniprezenta. Gunoiul este peste tot, iar gunoiul alimentar nu doar ca este la indemana, fiind usor de procurat si mancat, ba chiar esti indemnat sa il mananci.

In definirea junk-ului suntem ajutati foarte mult de cei cinci NU (pot fi descrisi mai multi, dar avand cinci degete, pare sa fie mai usor asa pentru multi). Alimente rafinate, ajunse in dieta noastra din cauza nevoii unora de a stapani natura, lumea, semenii, comertul cu sclavi, un anumit segment de piata, teritorii, averi, industrii etc. Oameni care desi au tot ce le trebuie (si chiar foarte mult peste) sunt mancati din interior de pacatul avaritiei. Ultima capcana este junk-ul bio si produsele procesate vandute drept alimente sanatoase (fainurile arse).

“Cei cinci nu”: zahar, uleiuri, cereale procesate, mezeluri, soia. Se observa ca sunt alimentele ultra-procesate, rafinate, care pierd pe drum cam tot ce inseamna nutrienti, cu exceptia sursei de energie (grasimi oxidate sau carbohidrati simpli). Daca avem proteine, ele sunt de cea mai proasta calitate, denaturate, incomplete, contaminate. Evident, includem si alimentele care contin cantitati semnificative din aceste gunoaie.

Din pacate, consumul acestor gunoaie nu mai lasa loc alimentelor sanatoase, hranitoare, pline de grasimi esentiale, proteine de calitate, vitamine, minerale si alti nutrienti esentiali.

Sucurile dulci

Fie ca sunt cu zahar sau fara reprezinta junk-ul suprem: practic nu contin nutrienti, doar calorii “goale”, sub forma de carbohidrati cu indice glicemic mare (glucoza, fructoza) care devasteaza metabolismul si afecteaza grav funtionarea ficatului si pancreasului. Indulcitorii artificiali sunt poate si mai daunatori pe termen lung (unii fiind suspeci ca ar creste riscul de cancer). Contin diversi coloranti, arome, acizi care sa iti faca setea si pofta mai mare. Unele contin si alt drog (pe langa zahar): cofeina. Sucurile pasteurizate, indiferent ce scrie pe eticheta sunt practic moarte din punct de vedere nutritiv si nesemnificativ mai hranitoare decat “bauturile racoritoare” clasice, cu zahar.

Daca vrei sa bei “suc”, fa-ti suc: Despre sucurile de fructe si legume.

Cele mai multe sunt concepute sa creeze o senzatie de sete si mai mare, practic fiind imposibila hidratarea cu ajutorul lor.

Sunt produse cu valoare adaugata mare, in cazul carora materia prima are costuri nesemnificative. Au, in schimb, bugete de publicitate monstruoase si sunt prezente peste tot, lucruri care le fac un pericol pentru sanatatea noastra. Citeste mai mult despre bauturiile racoritoare.

Da, exista si alternative sanatoase la sucurile chimice.

Dulciurile

Au un continut asemanator, fiind bazate pe zahar, insa aici in loc de apa, celelalte ingrediente sunt din zona grasimilor denaturate (margarina, uleiuri arse) si cerealelor ultra-procesate (faina de grau). Multe contin si un alt pseudo-aliment: cacao, sub forma de unt sau pudra. Includem aici si halvaua (un mix de zahar si resturi de seminte prajite de floarea soarelui, ramase de la extragerea uleiului), prajiturile, bomboanele, ciocolata, batoanele “nutritive” ieftine (dar nu neaparat) care au invadat piata. De multe ori aceste dulciuri sunt vandute drept “produse de dieta”
inclusiv halvaua (zahar+ resturi de seminte).

Dulciurile vin cu multe calorii intr-un volum mic, facand posibil consumul unei cantitati mai mari de energie decat ai cu adevarat nevoie. Apoi, dulciurile creeaza o senzatie de foame accentuata, facand necesar consumul altor alimente (de obicei tot dulciuri), intrandu-se intrun cerc vicios.

Cateva cuvinte despre dependenta de dulciuri si cateva sfaturi despre cum sa renunti la dulciuri.

Fainoase: cereale, biscuiti, pizza, paste, chipsuri, sticksuri, gogosi, covrigi si alte pungi cu faina arsa, cu sare si ulei.

Includem aici produsele care au ca ingrediente de baza faina (de grau, porumb, cartofi), grasimile arse (citeste si despre Grasimile sanatoase), sare. Cateodata ele contin si zahar, dar de fiecare data vor contine aditivi, arome. Pe masura ce consumatorii au devenit mai constienti ca aceste “gustari” dauneaza sanatatii, producatorii incep sa adauge cantitati nesemnificative din ingrediente pretins sanatoase (tarate, omega 3) sau chiar soia si le trambiteaza fraierilor drept mancare sanatoasa, biscuiti cu asimilare lenta, pizza care slabeste etc.

Spre deosebire de dulciuri, unde combinatia de fructoza si glucoza duce la un mediu ideal ingrasarii, aici, combinatia de glucoza (provenita din digestia amidonului) si grasimi oxidate duce mai rapid la boli degenerative.

Daca ti se pare ca o sa iti moara creierul fara faina in dieta, iata surse sanatoase alternative de carbohidrati.

Prajeli si gratare

Indiferent ce prajesti si cum prajesti, prajirea in sine este un proces generator de toxine. Atat uleiul ars, cat si componentele din subiectul prajirii (fie ca vorbim de carne, cartofi sau altceva) devin toxice. Incarcarea calorica este si ea crescuta, din cauza uleiului absorbit, in special de cartofi si coca arsa de la “pane”. Ca materii prime sunt alese cele mai ieftine si de proasta calitate alimente, tocmai pentru ca prajirea va ascunde orice miros, textura sau gust dubios.

Multe alimente sanatoase pot fi stricate de metoda gresita de preparare, cum ar fi cazul legumelor la gratar. Legumele pot fi mancate crude, maxim fierte sau trase la tigaie cu apa, doar cateva secunde. Iata si cateva cuvinte despre modul sanatos de preparare al alimentelor (Cum gatim?).

Soia

Produsele din soia de pe piata au la baza un deseu ramas de la productia de ulei de soia, folosit in special in scop industrial si la fabricarea junk-urilor descrise mai sus. Chiar si ca furaj industrial, soia este folosita in cantitati mici, pentru ca afecteaza in principal fertilitatea animalelor, tulburand grav sistemul hormonal. Trecand peste gunoaiele de tip “snitele de soia”, acest ingredient (pentru ca nu mai poate fi numit aliment) este regasit in mai toate alimentele procesate, de la paine la cascaval si de la carnati la batoanele pentru slabit.

Ce putem gasi la noi in tara nu are nicio legatura cu produsele traditionale din soia, care oricum ar trebui mancate de catre cei care le-au inventat, la ei acasa. Mai pe larg, despre soia. Postul alimentar de inspiratie religioasa presupune curatarea corpului si crearea unui mediu intern propice rugaciunii si comunicarii cu Divinitatea, nu otravirea lui cu deseuri industriale. Laptele de soia nu e lapte si branza de soia nu e branza.

Atentie: a nu se pune pe aceeasi lista si lecitina de soia, care este unul dintre componentele benefice ale acestei leguminoase asiatice.

Carnea procesata: mezeluri, hamburgeri, shaorma

Mezelurile traditionale erau concepute pentru a imbunatati gustul si chiar valoarea nutritiva a produselor din carne, de multe ori completandu-se reciproc. Un exemplu clasic este parizerul, a carui reteta continea carne de vita de cea mai buna calitate si grasime de porc. Cand s-a inventat reteta, grasimea de porc putea fi considerata chiar sanatoasa, avand in vedere cum erau crescuti porcii. Acum parizerul este o pasta amorfa, cu un continut de carne extrem de redus (in cele mai multe cazuri in jur de 10%), dar cu un continut de sare, aditivi si chimicale urias.

Hamburgerii si shaorma, desi nu intra in categoria “mezeluri”, sunt tot carne procesata, cu diferenta ca prepararea termica este mult mai daunatoare, pentru ca temperaturile sunt mult mai mari, aparand denaturari ale substantelor continute (inclusiv a celor naturale), cu rezultatul bine stiut: cresterea riscului de boli degenerative si cancer.

Lactate moarte

Industria laptelui este una dintre cele mai puternice. Laptele a salvat, de-a lungul istoriei multi oameni de la pieire (drept dovada si toleranta la lactoza in cazul adultilor rasei albe). Laptele si derivatele sale constituie o sursa esentiala de nutrienti pentru multi oameni de pe glob. In acelasi timp, laptele modern, plin de hormoni, pasteurizat, aditivat, transformat in otrava este departe de iaurtul din Caucaz, care a pornit trendul probioticelor in alimentatia noastra.

Branza si iaurtul se gasesc peste tot, sunt usor de mancat, gustoase (suntem un neam de ciobani pana la urma, nu?), tin bine de foame, insa trebuie sa echilibram dieta cu cat mai multe legume care contin magneziu, atat de putin prezente in dieta noastra. De asemenea, trebuie sa ne punem problema pierderii altor alimente sanatoase daca in dieta noastra regasim in fiecare zi lactatele.

Ca si la celelalte alimente, dar cu atat mai mult in cazul laptelui conteaza specia de la care provine laptele (de preferat oaie si capra), alimentatia animalelor (de preferat iarba de pe camp), modul de preparare (de preferat iaurt crud). Lactatele industriale ultra-procesate (ex. branza topita), sunt aproape toxice, pe langa faptul ca multe contin deja prea putin lapte, fiind folosite ingrediente diverse, de la zahar la soia si de la coloranti la potentiatori de aroma (iaurturile cu fructe).

Alcoolul este otrava si nu, berea nu este un aliment. Nici vinul. Da, poti sa bei “cate un pahar, la masa”, daca asta te face sa te simti mai bine, dar fara minciuna ca ar fi sanatoase.

Totusi, ce mancam?

Parcurgand aceasta lista multi ajung sa constate ca mananca aproape exclusiv junk food. As mai putea adauga si alte alimente, insa ele apar mai rar, in cantitati mai mici si pot avea anumite beneficii. Vine intrebarea de baraj: pai daca nu mai pot manca gunoi, atunci ce sa mananc?
E o intrebare la care fiecare dintre noi raspunde pe cont propriu, pornind de la lista de alimente sanatose, modul optim de preparare, preferintele personale, posibilitatile materiale. Exemple sunt nenumarate pe acest site, precum si pe forumul getfit.ro (unde avem experienta a mii de oameni de vreo zece ani). As evita cartile scrise de persoane care una scriu si la alta fac reclama la televizor.

Bineinteles ca e greu, cere informare, timp, cheltuieli initiale mai mari… dar daca era usor si alimentele sanatoase erau pe toate drumurile, nu mai scriam acest articol, nu?

Pregatirea corpului pentru iarna

September 19th, 2011

Chiar daca avem o preocupare continua catre sanatate si un mod de viata activ, toamna este un moment important, cand, prin cateva masuri simple, pregatim corpul pentru sezonul rece.

Plan de alimentatie pentru pregatirea de iarna trebuie sa contina in primul rand alimentele care ne sunt oferite de natura toamna, descrise in articolul Dieta de toamna. Vara ne-am incarcat cu vitamine, minerale si antioxidanti din legume si fructe proaspete, acum facandu-se trecerea spre alimentele “uscate” si conservate, in special sub forma de supe calde.

Alimentelor de sezon le putem adauga citrice (de import), oua (de tara, inca sunt pline de nutrienti, mai ales ca multi gospodari isi lasa acum gainile sa scurme prin toata gradina), nuci proaspete (aport de iod), spirulina (aport de triptofan pentru combaterea depresiei), usturoi (ajuta sistemele de aparare ale organismului in mai multe feluri). Suplimentele cu vitamine si minerale sunt foarte utile (dieta incepe sa fie mai saraca in micronutrienti) si stimulatoarele imunitare (Immune Renew) vin ca o manusa in sezonul rece.

Hidratarea este importanta in special pentru cei cu pielea uscata, dar ea trebuie facuta in primul rand din interior. Hidratarea este importanta in special pentru cei cu probleme de articulatii, carora li se recomanda si un aport crescut de omega 3 in dieta (peste oceanic). Citeste si despre hidratare.

Lumina solara este foarte importanta, deci in primele zile ale toamnei putem profita de faptul ca intensitatea radiatiei solare e in scadere. Ideal ar fi sa ne trezim odata cu soarele, mangaiati de primele raze ale diminetii. Ora de culcare trebuie sa fie cu 7-8 ore inainte de ora programata pentru trezire.

Corpul trebuie ajutat sa se adapteze la temperaturile din ce in ce mai scazute, dar asta se face treptat, folosind haine groase in timpul zilei dar bai si dusuri ceva mai reci decat vara (pentru a stimula termogeneza si circulatia periferica). Circulatia  periferica este stimulata si cu Ginkgo Biloba, reducand astfel senzatia de maini si picioare reci.

Fortificarea organismului se face tot timpul anului, prin alegerea de alimente sanatoase, miscare (cat mai mult in aer liber), odihna suficienta, controlul stress-ului (mai ales ca cei mai multi am revenit din vacanta in “iuresul” orasului).