Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Junk Food. Hai sa aflam ce inseamna aceasta sintagma aflata pe buzele tuturor: mancarea-gunoi. Sau gunoiul-mancare. Oricare ar fi topica, observam o antiteza. Mancarea ar trebui sa fie lucrul care ne hraneste si ne da viata, in timp ce gunoiul ar trebui sa fie aruncat. Propriile noastre slabiciuni (umane, de altfel), combinate cu posibilitatea unora de a le exploata (prin activitati de productie si comerciale) ne aduc in situatia de a ne indeparta de celebrele vorbe ale parintelui medicinei.

Solutia este sa ne informam si sa alocam resurse (timp, bani) pentru a manca sanatos si pentru a-i ajuta pe cei din jur sa faca acelasi lucru. Masuri de tipul “taxa pe fast food” mi se pare contrare scopului declarat.

Mancare

Hrana este constituita de acele lucruri, provenite in mare parte din animale si plante care contribuie la buna functionare a corpului nostru: energie, regenerare, stare de bine, sanatate. In mod natural, alimentele vin si cu o serie de otravuri (Vezi articolul Otravuri vegetale). Totusi, traditia gastronomica (a prepararii hranei) ne aduce metode prin care se pun in valoare nutrientii si se diminueaza balastul sau toxinele, de multe ori transformandu-le in componente utile.

Gunoi

Gunoiul este un lucru inutil, ba chiar daunator, pe care il indepartam de existenta noastra. Poate fi de mai multe tipuri si este un produs al modernitatii, pentru ca natura, pana la aparitia omului “stapanitor al naturii”, putea recicla tot ce se producea, intr-un circuit al vietii (circle of life) care continua de miliarde de ani.
Omul a facut posibila si o alta caracteristica a gunoiului: omniprezenta. Gunoiul este peste tot, iar gunoiul alimentar nu doar ca este la indemana, fiind usor de procurat si mancat, ba chiar esti indemnat sa il mananci.

In definirea junk-ului suntem ajutati foarte mult de cei cinci NU (pot fi descrisi mai multi, dar avand cinci degete, pare sa fie mai usor asa pentru multi). Alimente rafinate, ajunse in dieta noastra din cauza nevoii unora de a stapani natura, lumea, semenii, comertul cu sclavi, un anumit segment de piata, teritorii, averi, industrii etc. Oameni care desi au tot ce le trebuie (si chiar foarte mult peste) sunt mancati din interior de pacatul avaritiei. Ultima capcana este junk-ul bio si produsele procesate vandute drept alimente sanatoase (fainurile arse).

“Cei cinci nu”: zahar, uleiuri, cereale procesate, mezeluri, soia. Se observa ca sunt alimentele ultra-procesate, rafinate, care pierd pe drum cam tot ce inseamna nutrienti, cu exceptia sursei de energie (grasimi oxidate sau carbohidrati simpli). Daca avem proteine, ele sunt de cea mai proasta calitate, denaturate, incomplete, contaminate. Evident, includem si alimentele care contin cantitati semnificative din aceste gunoaie.

Din pacate, consumul acestor gunoaie nu mai lasa loc alimentelor sanatoase, hranitoare, pline de grasimi esentiale, proteine de calitate, vitamine, minerale si alti nutrienti esentiali.

Sucurile dulci

Fie ca sunt cu zahar sau fara reprezinta junk-ul suprem: practic nu contin nutrienti, doar calorii “goale”, sub forma de carbohidrati cu indice glicemic mare (glucoza, fructoza) care devasteaza metabolismul si afecteaza grav funtionarea ficatului si pancreasului. Indulcitorii artificiali sunt poate si mai daunatori pe termen lung (unii fiind suspeci ca ar creste riscul de cancer). Contin diversi coloranti, arome, acizi care sa iti faca setea si pofta mai mare. Unele contin si alt drog (pe langa zahar): cofeina. Sucurile pasteurizate, indiferent ce scrie pe eticheta sunt practic moarte din punct de vedere nutritiv si nesemnificativ mai hranitoare decat “bauturile racoritoare” clasice, cu zahar.

Daca vrei sa bei “suc”, fa-ti suc: Despre sucurile de fructe si legume.

Cele mai multe sunt concepute sa creeze o senzatie de sete si mai mare, practic fiind imposibila hidratarea cu ajutorul lor.

Sunt produse cu valoare adaugata mare, in cazul carora materia prima are costuri nesemnificative. Au, in schimb, bugete de publicitate monstruoase si sunt prezente peste tot, lucruri care le fac un pericol pentru sanatatea noastra. Citeste mai mult despre bauturiile racoritoare.

Da, exista si alternative sanatoase la sucurile chimice.

Dulciurile

Au un continut asemanator, fiind bazate pe zahar, insa aici in loc de apa, celelalte ingrediente sunt din zona grasimilor denaturate (margarina, uleiuri arse) si cerealelor ultra-procesate (faina de grau). Multe contin si un alt pseudo-aliment: cacao, sub forma de unt sau pudra. Includem aici si halvaua (un mix de zahar si resturi de seminte prajite de floarea soarelui, ramase de la extragerea uleiului), prajiturile, bomboanele, ciocolata, batoanele “nutritive” ieftine (dar nu neaparat) care au invadat piata. De multe ori aceste dulciuri sunt vandute drept “produse de dieta”
inclusiv halvaua (zahar+ resturi de seminte).

Dulciurile vin cu multe calorii intr-un volum mic, facand posibil consumul unei cantitati mai mari de energie decat ai cu adevarat nevoie. Apoi, dulciurile creeaza o senzatie de foame accentuata, facand necesar consumul altor alimente (de obicei tot dulciuri), intrandu-se intrun cerc vicios.

Cateva cuvinte despre dependenta de dulciuri si cateva sfaturi despre cum sa renunti la dulciuri.

Fainoase: cereale, biscuiti, pizza, paste, chipsuri, sticksuri, gogosi, covrigi si alte pungi cu faina arsa, cu sare si ulei.

Includem aici produsele care au ca ingrediente de baza faina (de grau, porumb, cartofi), grasimile arse (citeste si despre Grasimile sanatoase), sare. Cateodata ele contin si zahar, dar de fiecare data vor contine aditivi, arome. Pe masura ce consumatorii au devenit mai constienti ca aceste “gustari” dauneaza sanatatii, producatorii incep sa adauge cantitati nesemnificative din ingrediente pretins sanatoase (tarate, omega 3) sau chiar soia si le trambiteaza fraierilor drept mancare sanatoasa, biscuiti cu asimilare lenta, pizza care slabeste etc.

Spre deosebire de dulciuri, unde combinatia de fructoza si glucoza duce la un mediu ideal ingrasarii, aici, combinatia de glucoza (provenita din digestia amidonului) si grasimi oxidate duce mai rapid la boli degenerative.

Daca ti se pare ca o sa iti moara creierul fara faina in dieta, iata surse sanatoase alternative de carbohidrati.

Prajeli si gratare

Indiferent ce prajesti si cum prajesti, prajirea in sine este un proces generator de toxine. Atat uleiul ars, cat si componentele din subiectul prajirii (fie ca vorbim de carne, cartofi sau altceva) devin toxice. Incarcarea calorica este si ea crescuta, din cauza uleiului absorbit, in special de cartofi si coca arsa de la “pane”. Ca materii prime sunt alese cele mai ieftine si de proasta calitate alimente, tocmai pentru ca prajirea va ascunde orice miros, textura sau gust dubios.

Multe alimente sanatoase pot fi stricate de metoda gresita de preparare, cum ar fi cazul legumelor la gratar. Legumele pot fi mancate crude, maxim fierte sau trase la tigaie cu apa, doar cateva secunde. Iata si cateva cuvinte despre modul sanatos de preparare al alimentelor (Cum gatim?).

Soia

Produsele din soia de pe piata au la baza un deseu ramas de la productia de ulei de soia, folosit in special in scop industrial si la fabricarea junk-urilor descrise mai sus. Chiar si ca furaj industrial, soia este folosita in cantitati mici, pentru ca afecteaza in principal fertilitatea animalelor, tulburand grav sistemul hormonal. Trecand peste gunoaiele de tip “snitele de soia”, acest ingredient (pentru ca nu mai poate fi numit aliment) este regasit in mai toate alimentele procesate, de la paine la cascaval si de la carnati la batoanele pentru slabit.

Ce putem gasi la noi in tara nu are nicio legatura cu produsele traditionale din soia, care oricum ar trebui mancate de catre cei care le-au inventat, la ei acasa. Mai pe larg, despre soia. Postul alimentar de inspiratie religioasa presupune curatarea corpului si crearea unui mediu intern propice rugaciunii si comunicarii cu Divinitatea, nu otravirea lui cu deseuri industriale. Laptele de soia nu e lapte si branza de soia nu e branza.

Atentie: a nu se pune pe aceeasi lista si lecitina de soia, care este unul dintre componentele benefice ale acestei leguminoase asiatice.

Carnea procesata: mezeluri, hamburgeri, shaorma

Mezelurile traditionale erau concepute pentru a imbunatati gustul si chiar valoarea nutritiva a produselor din carne, de multe ori completandu-se reciproc. Un exemplu clasic este parizerul, a carui reteta continea carne de vita de cea mai buna calitate si grasime de porc. Cand s-a inventat reteta, grasimea de porc putea fi considerata chiar sanatoasa, avand in vedere cum erau crescuti porcii. Acum parizerul este o pasta amorfa, cu un continut de carne extrem de redus (in cele mai multe cazuri in jur de 10%), dar cu un continut de sare, aditivi si chimicale urias.

Hamburgerii si shaorma, desi nu intra in categoria “mezeluri”, sunt tot carne procesata, cu diferenta ca prepararea termica este mult mai daunatoare, pentru ca temperaturile sunt mult mai mari, aparand denaturari ale substantelor continute (inclusiv a celor naturale), cu rezultatul bine stiut: cresterea riscului de boli degenerative si cancer.

Lactate moarte

Industria laptelui este una dintre cele mai puternice. Laptele a salvat, de-a lungul istoriei multi oameni de la pieire (drept dovada si toleranta la lactoza in cazul adultilor rasei albe). Laptele si derivatele sale constituie o sursa esentiala de nutrienti pentru multi oameni de pe glob. In acelasi timp, laptele modern, plin de hormoni, pasteurizat, aditivat, transformat in otrava este departe de iaurtul din Caucaz, care a pornit trendul probioticelor in alimentatia noastra.

Branza si iaurtul se gasesc peste tot, sunt usor de mancat, gustoase (suntem un neam de ciobani pana la urma, nu?), tin bine de foame, insa trebuie sa echilibram dieta cu cat mai multe legume care contin magneziu, atat de putin prezente in dieta noastra. De asemenea, trebuie sa ne punem problema pierderii altor alimente sanatoase daca in dieta noastra regasim in fiecare zi lactatele.

Ca si la celelalte alimente, dar cu atat mai mult in cazul laptelui conteaza specia de la care provine laptele (de preferat oaie si capra), alimentatia animalelor (de preferat iarba de pe camp), modul de preparare (de preferat iaurt crud). Lactatele industriale ultra-procesate (ex. branza topita), sunt aproape toxice, pe langa faptul ca multe contin deja prea putin lapte, fiind folosite ingrediente diverse, de la zahar la soia si de la coloranti la potentiatori de aroma (iaurturile cu fructe).

Alcoolul este otrava si nu, berea nu este un aliment. Nici vinul. Da, poti sa bei “cate un pahar, la masa”, daca asta te face sa te simti mai bine, dar fara minciuna ca ar fi sanatoase.

Totusi, ce mancam?

Parcurgand aceasta lista multi ajung sa constate ca mananca aproape exclusiv junk food. As mai putea adauga si alte alimente, insa ele apar mai rar, in cantitati mai mici si pot avea anumite beneficii. Vine intrebarea de baraj: pai daca nu mai pot manca gunoi, atunci ce sa mananc?
E o intrebare la care fiecare dintre noi raspunde pe cont propriu, pornind de la lista de alimente sanatose, modul optim de preparare, preferintele personale, posibilitatile materiale. Exemple sunt nenumarate pe acest site, precum si pe forumul getfit.ro (unde avem experienta a mii de oameni de vreo zece ani). As evita cartile scrise de persoane care una scriu si la alta fac reclama la televizor.

Bineinteles ca e greu, cere informare, timp, cheltuieli initiale mai mari… dar daca era usor si alimentele sanatoase erau pe toate drumurile, nu mai scriam acest articol, nu?

De azi reincep cu Multi Food Men, cel mai avansat supliment cu vitamine si minerale pentru barbati, de pe piata romaneasca.
Cu 75% ingrediente organice si componentele obtinute prin fermentatie naturala (nu prin sinteza chimica) Multi Food Men are adaugate extracte de plante care ajuta in mod special corpul si mintea barbatului: extractul de palmier pitic, licopen, maca, probiotice, enzime.

Mai multe despre Multi Food Men, vitamine si minerale pentru barbati, acum la 78 de lei (reducere 35% fata de pretul obisnuit).

Dieta inteligenta inseamna in primul rand ce alimente te ajuta sa iti atingi scopurile, nu ceea ce iti este interzis. Pentru multi “dieta” inseamna o alimentatie restrictiva, drept pentru care se grabesc sa puna comentarii de tip “dar mai relaxeaza-te”,  “aveti grija sa nu faceti o obsesie pentru calcule nutritionale” sau “nu e obositor sa ai tot timpul grja la alimentatie”?

Eu vad intr-o dieta lista cu oportunitati de nutritie sanatoasa, lista care se transforma in ingrediente, feluri de mancare, mese si nutritie, pe ansamblu. Faptul ca aflam despre continutul real al alimentelor despre beneficiile si riscurile consumarii unui anumit aliment este un motiv de bucurie, pentru ca astfel avem pe ce sa ne bazam deciziile de cumparare.

Calcule nutritionale pot fi utile in anumite perioade, insa pentru cei care duc un mod de viata sanatos ele nu mai sunt necesare, alegerea alimentelor, modul de preparare si reglarea cantitatilor facandu-se automat. Acest lucru se aplica si celor care urmeaza diete “prefabricate”, cu un set strict de reguli, care pot fi si utile in unele situatii.  Chiar daca intr-o zi mananci mai mult sau alimente nepotrivite, la urmatoarele mese faci ajustarea si compensarea. Dupa o perioada evaluezi “din ochi” suficient de precis incat sa nu fie nevoie de cantar, tabele, calculatoare.

Efortul de vointa perceput de cei care inca nu au o dieta sanatoasa ori sunt abia la inceput este inlocuit de planificare atenta si organizare, alocarea de timp pentru acest domeniu atat de important. Nu este nevoie sa te abtii de la nimic, pentru ca incepi sa mananci intuitiv si instinctiv, dupa reeducarea apetitului prin eliminarea alimentelor procesate, cu densitate micronutritionala scazuta.  Prepararea de acasa a unui “pachetel” sanatos reduce la zero sansa unei decizii gresite in timpul zilei, cum se poate intampla in cazul celor care se bazeaza pe catering, fast food sau magazine alimentare. Iar daca mananci produse carora li se face reclama in media incearca sa iti imaginezi cat din banii tai se duc pe calitatea ingredientelor si cat in buzunarele “vedetelor” care iti spun ca e sanatos sa mananci plastic.

Preocuparea permanenta de la inceput devine mod de viata, unde efectul de acumulare a cunostintelor, experientei si deprinderilor ia locul resurselor necesare: timp, energie, bani. Multi cauta solutia simpla, rapida si ieftina. Ea se poate obtine, insa e nevoie de putina atentie.

Mancare rapida: rapid de produs, preparat, cumparat, mancat, murit. Totul se intampla rapid. Cine mananca fast food? Cam toata lumea, la un moment dat. Desi poate exista si mancare sanatoasa “rapida”, fast food se refera de cele mai multe ori la junk food:  mancarea de proasta calitate, saraca in nutrienti esentiali(vitamine, minerale), moarta, plina de radicali liberi, cu efect inflamator, grasimi denaturate, zahar, sare in exces, plina de aditivi si contaminanti.

Calitatea ingredientelor este minima

Fast food-ul este prin excelenta o mancare ieftina, dar cu o valoare adaugata mare, 500-1000% sau chiar mai mult. Costurile auxiliare(altele decat cele cu materia prima) sunt mari: localurile se afla in locuri circulate, scumpe, marile lanturi de fast food “baga” sume colosale in publicitate iar cele mici in spagi.
Fata de ingredientele naturale, bine alese, urmate de mancatul acasa(sau pachetel), fast food-ul este, bineinteles, mai scump. Dar fata de mancarea pe care o poti gasi “in oras” este mai ieftin. O masa la un restaurant decent poate sa coste si de 10 ori mai mult decat junk-ul cu care iti umfli burta la colt de strada.

Ingredientele sunt bogate in calorii dar sarace in proteine de calitate, grasimi sanatoase, vitamine, minerale, enzime, oligoelemente, fitonutrienti. Grosul acestor calorii vine din  uleiuri ieftine, zahar, faina, soia. Calorii goale. Lipsa de nutrienti esentiali este compensata prin acest exces de energie.

Avand ingrediente ieftine, industriale si in acelasi timp cu o rotatie mare(fast food-ul se aprovizioneaza si vinde cantitati mari zilnci) este greu de controlat fiecare lot… “strecurandu-se” si unele contaminate, expirate, alterate, respinse de alti comercianti.

Prepararea alimentelor

Metodele de preparare(prajirea, frigerea, tocarea) duc la pierderi masive de nutrienti. Pentru ca sunt procesate cantitati mari de materii prime ele sunt sterilizate prin diferite metode(inclusiv gatire), reducandu-se riscul de toxiinfectii alimentare. Aceleasi metode reduc vitaminele, enzimele si chiar mineralele la substante inerte, inutile. Ba mai mult, se genereaza si o cantitate uriasa de radicali liberi si substante cu potential toxic.

Inflamatia este un proces natural, insa uleiurile, faina, zaharul si produsii rezultati din prajire induc o inflamatie cronica, afectand sistemul imunitar, articulatiile, vasele de sange, inima, ficatul, sistemul nervos.

Desi exista si grasimi sanatoase, in fast food se folosesc la prajire uleiuri vegetale(cateodata chiar hidrogenate) folosite,  arse iar si iar(cine ii controleaza sa schimbe uleiul?). Zaharul este folosit pe scara larga in paine, aluaturi, salate, sosuri, supe etc. Sarea(aport excesiv de sodiu) este si ea omniprezenta, in cantitati mult mai mari decat cele necesare organismului.

Aditivii sunt la ei acasa: conservanti, coloranti, arome, potentiatori de gust, emulgatori etc. Evident, cei mai ieftini, in cantitati(cumulate) greu de masurat. In combinatie cu modul de preparare(prajire, frigere) rezulta chiar si substante dovedite a fi cancerigene. Pe langa zahar si sare, acesti aditivi sunt cei care duc la dependenta psihologica de junk food si de mancare procesata, in general.

Dependenta de fast food

Pe langa dependenta indusa de zahar si chimicale, pretul scazut duce la o dependenta financiara: cu cat aloci mai multi bani catre fast food, cu atat iti raman mai putini pentru alimente de calitate. Taxa pe fast food face sa creasca cererea, nu sa scada, asa cum gresit presupun cei care nu cunosc suficient fenomenul. De asemenea, omul pierde capacitatea de a-si cumpara si prepara alimente pe cont propriu, ramanand la mana altora.

Cine ajunge sa manance fast food?

Omul lipsit de organizare, prada unei senzatii de foame incontrolabile(pana la urma poti rezista fara mancare cateva saptamani, nu doar cateva ore). Fast food-ul se consuma in oras(oare de ce nu mananci mai bine acasa si de ce nu ai ceva, orice, de mancare cu tine?), in graba(ca sa iti distrugi si aparatul digestiv). Omul cu adevarat sarac nu isi permite sa manance de la fast food. La fast food mananca doar omul care nu stie pe ce sa dea banii si care nu tine la sanatatea sa.

Deci arunci in tine zahar, grasime arsa, chimicale si o perioada merge. Apoi te miri ca ai zeci de kilograme in plus, celulita, boli “de stomac”, constipatie, acnee, insomnii, caderi de glicemie si “calciu”? Astea nu sunt nimic: mai tarziu vei afla ca ti-ai distrus si vasele de sange, sistemul nervos, imunitatea, inima, ficatul.

Dar pot exista si alimente accesibile, sanatoase, gatite rapid si ieftine?

Se poate, dar e nevoie de know-how, utilaje speciale si economie de scara(cu cat cer/cumpara mai multi oameni un produs pretul sau scade pana la un punct). Cererea inseamna educatie. Daca vrei sa mananci mai bine pe viitor, inclusiv in oras si la fast food, educa-i pe cei din jur sa manance sanatos. Cumpara alimentele cele mai apropiate de ce stii ca iti face bine, chiar daca sunt mai scumpe.

Aud pe la radio(am facut greseala sa deschid Realitatea FM pentru cateva minute), ca se va pune o taxa pe fast food. Justificarea este “cresterea incidentei obezitatii”. Am inteles. Spre 1 miliard de euro la buget. De unde? Din banii cui? Cine defineste ce este fast food? De ce nu se merge pe campanii de educare daca tot mor politicienii de grija sanatatii noastre? De ce nu este ajutat producatorul intern de mancare sanatoasa? De ce supermarketurile sunt sprijinite de stat sa sufoce producatorii locali? De ce acesti producatori locali au fost intotdeauna sabotati?

E simplu. In loc sa se mearga pe cresterea colectarii taxelor(de la evazionistii, de exemplu, din domeniul alimentar), se jupoaie si mai rau sarmanul. Pentru ca un consumator de fast food sau de junk food este, in general, un om cu venituri reduse si nivel de educatie scazut. Deci mancarea saracilor este asemuita cu un viciu. Si producatorii interni de mancare sanatoasa trebuie adusi in sapa de lemn. De ce? Pentru ca daca aceste grupuri de oameni ar lucra impreuna si banii, chiar si asa putini, ar ajunge la producatori am deveni cu totii mai bogati, mai puternici, mai sanatosi.

Evident, bauturile cu zahar sunt periculoase. Alimentele procesate sunt si ele periculoase cand ajung sa constituie “grosul” unei diete. Totusi, nu avem cum sa ignoram faptul ca societatea merge spre un control cat mai strict al statului si corporatiilor asupra oamenilor.  Eu lupt si am luptat impotriva mancarii proaste. Dar asta nu inseamna sa ne lasam prostiti cu astfel de gogosi.

Pentru a avea succes, indiferent de obiective, alimentatia trebuie sa fie una dintre preocuparile tale de baza. Invata sa cumperi, prepari, tranporti si sa mananci. Nu iti permiti sa lasi un lucru atat de important la mana altora, al caror scop este profitul, nu sanatatea si aspectul tau fizic.

Emisiunile culinare, pelticii, umflatii de la tv si retetele de pe internet pot face ca lucrurile sa para dificile, in realitate ele fiind simple. Stii ce alimente ai nevoie,  cele mai multe necesita o preparare simpla si sumara, tocmai asta e cheia unei diete sanatoase, nu ore si ore de munca pentru a rezulta niste junk bun de dat la porci.

In final, conteaza mai putin cum arata si chiar daca nu ti-a iesit perfect gustul de cimbru amestecat cu piciorul porcului fiert 12 ore in lapte si ca vinul rosu nu avea temperatura optima cand a fost aruncat in tigaie. In timp vei putea regla si aceste lucruri, este chiar bine pentru o dieta sa pornesti cu feluri de mancare cat mai simple, daca se poate un singur aliment consumat la fiecare masa.

Cel putin doua mese pe zi trebuie sa le ai cu tine, in cutii(cele de plastic sunt foarte usor de folosit), pentru a le putea manca oriunde si oricand. Poti prepara cantitati mai mari de cateva ori pe saptamana sau poti avea pregatite de seara aceste “pachetele”. Se poate, trebuie doar sa aloci putin timp si putina energie.

Nu te intereseaza daca altii se uita cuidat la tine pentru ca ai mancare de calitate in geanta si mananci atunci cand corpul are nevoie. Daca ei sunt mancatori de laturi de la fastfood sau supermarket, e problema lor. Daca nu sunt in stare sa-ti respecte macar dreptul de a fi sanatos, atunci nu merita, nici respectul nici atentia ta.

Revista e un pericol public… numai pozele pot strica orice dieta… si un articol despre post, grasimi, conserve, alimentatia de sarbatori semnat de mine. Enojoy… Good Food, Decembrie 2008.

A fost o colaborare extraordinara(fetele foarte intelegatoare cu intarzierile mele in predarea articolelor) si sunt onorat ca articolele mele au aparut intr-o astfel de revista.
Sper ca am reusit sa transmit destule lucruri despre o dieta sanatoasa cititorilor revistei. Am pus accent pe lucrurile pozitive, care ne aduc beneficii; atacand mai putin pe cele negative.

Mi se pare foarte interesant articolul despre copiii in bucatarie… un copil are sansa sa invete sa manance curat si sa gateasca de la o varsta frageda, cred ca sunt activitati mult mai utile decat petrecerile la mec sau jocul pe calculator.

Inca un numar interesant al revistei Good Food, cu subiecte chiar si pe gustul nostru(in afara de articolul meu despre lactate, bineinteles).

Ma bucur ca am primit invitatia de la Valentina Georgescu(proaspat redactor-sef la momentul respectiv) si a fost o colaborare minunata.
In decembrie veti citi despre Dieta de Iarna, cum e si normal, nu?

De data asta despre “ceriale”… ma uitam azi in supermarket, Fitness de la Nestle… 24,3 RON 500g… incredibil cat de proasta e lumea, ca sa o zicem pe sleau.

Multe alte lucruri interesante in: