Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Ma rog, gainile. Ce noroc si pe tapi. De cand ne procuram cea mai mare parte a alimentelor “de la tara”, ne trezim ca apar si astfel de pauze. La fructe si legume era evident, iarna le putem gasi doar conservate sau de import, dar si la oua, carne, lapte? Da. Sezonalitatea dietei este un lucru de la sine inteles intr-o dieta naturala, fiecare perioada a anului vine cu alimentele sale. Dieta umana este in continua transformare si noi alimente pot fi puse pe masa in fiecare zi, unele naturale, altele doar imitatii sau chiar inventii.

Un avantaj al globalizarii este ca poti avea alimente din orice zona a lumii, in orice sezon, asta pentru ca ele sunt transportate peste mari si tari, unele mai rapid, altele mai lent. Dezavantajul este ca multe sunt produse pe pamant secatuit de nutrienti dar imbibat cu chimicale (testele la import se fac superficial si pentru foarte putini contaminanti) si sunt culese necoapte, inainte ca procesele naturale de sinteza a multor nutrienti (vitamine, enzime, antioxidanti etc.) sa fie complete.

Industria alimentara impune standardele, prin manjirea cercetatorilor si a celor pe care i-am votat (unii) sa aiba grija si de sanatatea noastra. Astfel, nu ai voie sa spui ca ouale “de tara” sau chiar cele “bio” sunt mai hranitoare decat cele facute de gainile crescute in cutii, la bec, hranite cu soia si porumb. Desi e clar ca animalele nu dau lapte in anumite perioade, totusi piata este plina, semn ca  nu e chiar “proaspat”, ci din contra, a suferit mai multe procesari inainte ca tu sa-l vezi intr-o cutie , pe un raft. La fel, nu ai voie sa spui ca unele “alimente” sunt daunatoare sanatatii, ci ca toate sunt bune, doar ca unele sunt mai putin bune.

Asa ca, pana la primavara, mai putine oua, mai putin iaurt, mai putine fructe si legume, dar mai multe muraturi, leguminoase, nuci, seminte, peste, carnuri grase si petreceri.

Junk Food. Hai sa aflam ce inseamna aceasta sintagma aflata pe buzele tuturor: mancarea-gunoi. Sau gunoiul-mancare. Oricare ar fi topica, observam o antiteza. Mancarea ar trebui sa fie lucrul care ne hraneste si ne da viata, in timp ce gunoiul ar trebui sa fie aruncat. Propriile noastre slabiciuni (umane, de altfel), combinate cu posibilitatea unora de a le exploata (prin activitati de productie si comerciale) ne aduc in situatia de a ne indeparta de celebrele vorbe ale parintelui medicinei.

Solutia este sa ne informam si sa alocam resurse (timp, bani) pentru a manca sanatos si pentru a-i ajuta pe cei din jur sa faca acelasi lucru. Masuri de tipul “taxa pe fast food” mi se pare contrare scopului declarat.

Mancare

Hrana este constituita de acele lucruri, provenite in mare parte din animale si plante care contribuie la buna functionare a corpului nostru: energie, regenerare, stare de bine, sanatate. In mod natural, alimentele vin si cu o serie de otravuri (Vezi articolul Otravuri vegetale). Totusi, traditia gastronomica (a prepararii hranei) ne aduce metode prin care se pun in valoare nutrientii si se diminueaza balastul sau toxinele, de multe ori transformandu-le in componente utile.

Gunoi

Gunoiul este un lucru inutil, ba chiar daunator, pe care il indepartam de existenta noastra. Poate fi de mai multe tipuri si este un produs al modernitatii, pentru ca natura, pana la aparitia omului “stapanitor al naturii”, putea recicla tot ce se producea, intr-un circuit al vietii (circle of life) care continua de miliarde de ani.
Omul a facut posibila si o alta caracteristica a gunoiului: omniprezenta. Gunoiul este peste tot, iar gunoiul alimentar nu doar ca este la indemana, fiind usor de procurat si mancat, ba chiar esti indemnat sa il mananci.

In definirea junk-ului suntem ajutati foarte mult de cei cinci NU (pot fi descrisi mai multi, dar avand cinci degete, pare sa fie mai usor asa pentru multi). Alimente rafinate, ajunse in dieta noastra din cauza nevoii unora de a stapani natura, lumea, semenii, comertul cu sclavi, un anumit segment de piata, teritorii, averi, industrii etc. Oameni care desi au tot ce le trebuie (si chiar foarte mult peste) sunt mancati din interior de pacatul avaritiei. Ultima capcana este junk-ul bio si produsele procesate vandute drept alimente sanatoase (fainurile arse).

“Cei cinci nu”: zahar, uleiuri, cereale procesate, mezeluri, soia. Se observa ca sunt alimentele ultra-procesate, rafinate, care pierd pe drum cam tot ce inseamna nutrienti, cu exceptia sursei de energie (grasimi oxidate sau carbohidrati simpli). Daca avem proteine, ele sunt de cea mai proasta calitate, denaturate, incomplete, contaminate. Evident, includem si alimentele care contin cantitati semnificative din aceste gunoaie.

Din pacate, consumul acestor gunoaie nu mai lasa loc alimentelor sanatoase, hranitoare, pline de grasimi esentiale, proteine de calitate, vitamine, minerale si alti nutrienti esentiali.

Sucurile dulci

Fie ca sunt cu zahar sau fara reprezinta junk-ul suprem: practic nu contin nutrienti, doar calorii “goale”, sub forma de carbohidrati cu indice glicemic mare (glucoza, fructoza) care devasteaza metabolismul si afecteaza grav funtionarea ficatului si pancreasului. Indulcitorii artificiali sunt poate si mai daunatori pe termen lung (unii fiind suspeci ca ar creste riscul de cancer). Contin diversi coloranti, arome, acizi care sa iti faca setea si pofta mai mare. Unele contin si alt drog (pe langa zahar): cofeina. Sucurile pasteurizate, indiferent ce scrie pe eticheta sunt practic moarte din punct de vedere nutritiv si nesemnificativ mai hranitoare decat “bauturile racoritoare” clasice, cu zahar.

Daca vrei sa bei “suc”, fa-ti suc: Despre sucurile de fructe si legume.

Cele mai multe sunt concepute sa creeze o senzatie de sete si mai mare, practic fiind imposibila hidratarea cu ajutorul lor.

Sunt produse cu valoare adaugata mare, in cazul carora materia prima are costuri nesemnificative. Au, in schimb, bugete de publicitate monstruoase si sunt prezente peste tot, lucruri care le fac un pericol pentru sanatatea noastra. Citeste mai mult despre bauturiile racoritoare.

Da, exista si alternative sanatoase la sucurile chimice.

Dulciurile

Au un continut asemanator, fiind bazate pe zahar, insa aici in loc de apa, celelalte ingrediente sunt din zona grasimilor denaturate (margarina, uleiuri arse) si cerealelor ultra-procesate (faina de grau). Multe contin si un alt pseudo-aliment: cacao, sub forma de unt sau pudra. Includem aici si halvaua (un mix de zahar si resturi de seminte prajite de floarea soarelui, ramase de la extragerea uleiului), prajiturile, bomboanele, ciocolata, batoanele “nutritive” ieftine (dar nu neaparat) care au invadat piata. De multe ori aceste dulciuri sunt vandute drept “produse de dieta”
inclusiv halvaua (zahar+ resturi de seminte).

Dulciurile vin cu multe calorii intr-un volum mic, facand posibil consumul unei cantitati mai mari de energie decat ai cu adevarat nevoie. Apoi, dulciurile creeaza o senzatie de foame accentuata, facand necesar consumul altor alimente (de obicei tot dulciuri), intrandu-se intrun cerc vicios.

Cateva cuvinte despre dependenta de dulciuri si cateva sfaturi despre cum sa renunti la dulciuri.

Fainoase: cereale, biscuiti, pizza, paste, chipsuri, sticksuri, gogosi, covrigi si alte pungi cu faina arsa, cu sare si ulei.

Includem aici produsele care au ca ingrediente de baza faina (de grau, porumb, cartofi), grasimile arse (citeste si despre Grasimile sanatoase), sare. Cateodata ele contin si zahar, dar de fiecare data vor contine aditivi, arome. Pe masura ce consumatorii au devenit mai constienti ca aceste “gustari” dauneaza sanatatii, producatorii incep sa adauge cantitati nesemnificative din ingrediente pretins sanatoase (tarate, omega 3) sau chiar soia si le trambiteaza fraierilor drept mancare sanatoasa, biscuiti cu asimilare lenta, pizza care slabeste etc.

Spre deosebire de dulciuri, unde combinatia de fructoza si glucoza duce la un mediu ideal ingrasarii, aici, combinatia de glucoza (provenita din digestia amidonului) si grasimi oxidate duce mai rapid la boli degenerative.

Daca ti se pare ca o sa iti moara creierul fara faina in dieta, iata surse sanatoase alternative de carbohidrati.

Prajeli si gratare

Indiferent ce prajesti si cum prajesti, prajirea in sine este un proces generator de toxine. Atat uleiul ars, cat si componentele din subiectul prajirii (fie ca vorbim de carne, cartofi sau altceva) devin toxice. Incarcarea calorica este si ea crescuta, din cauza uleiului absorbit, in special de cartofi si coca arsa de la “pane”. Ca materii prime sunt alese cele mai ieftine si de proasta calitate alimente, tocmai pentru ca prajirea va ascunde orice miros, textura sau gust dubios.

Multe alimente sanatoase pot fi stricate de metoda gresita de preparare, cum ar fi cazul legumelor la gratar. Legumele pot fi mancate crude, maxim fierte sau trase la tigaie cu apa, doar cateva secunde. Iata si cateva cuvinte despre modul sanatos de preparare al alimentelor (Cum gatim?).

Soia

Produsele din soia de pe piata au la baza un deseu ramas de la productia de ulei de soia, folosit in special in scop industrial si la fabricarea junk-urilor descrise mai sus. Chiar si ca furaj industrial, soia este folosita in cantitati mici, pentru ca afecteaza in principal fertilitatea animalelor, tulburand grav sistemul hormonal. Trecand peste gunoaiele de tip “snitele de soia”, acest ingredient (pentru ca nu mai poate fi numit aliment) este regasit in mai toate alimentele procesate, de la paine la cascaval si de la carnati la batoanele pentru slabit.

Ce putem gasi la noi in tara nu are nicio legatura cu produsele traditionale din soia, care oricum ar trebui mancate de catre cei care le-au inventat, la ei acasa. Mai pe larg, despre soia. Postul alimentar de inspiratie religioasa presupune curatarea corpului si crearea unui mediu intern propice rugaciunii si comunicarii cu Divinitatea, nu otravirea lui cu deseuri industriale. Laptele de soia nu e lapte si branza de soia nu e branza.

Atentie: a nu se pune pe aceeasi lista si lecitina de soia, care este unul dintre componentele benefice ale acestei leguminoase asiatice.

Carnea procesata: mezeluri, hamburgeri, shaorma

Mezelurile traditionale erau concepute pentru a imbunatati gustul si chiar valoarea nutritiva a produselor din carne, de multe ori completandu-se reciproc. Un exemplu clasic este parizerul, a carui reteta continea carne de vita de cea mai buna calitate si grasime de porc. Cand s-a inventat reteta, grasimea de porc putea fi considerata chiar sanatoasa, avand in vedere cum erau crescuti porcii. Acum parizerul este o pasta amorfa, cu un continut de carne extrem de redus (in cele mai multe cazuri in jur de 10%), dar cu un continut de sare, aditivi si chimicale urias.

Hamburgerii si shaorma, desi nu intra in categoria “mezeluri”, sunt tot carne procesata, cu diferenta ca prepararea termica este mult mai daunatoare, pentru ca temperaturile sunt mult mai mari, aparand denaturari ale substantelor continute (inclusiv a celor naturale), cu rezultatul bine stiut: cresterea riscului de boli degenerative si cancer.

Lactate moarte

Industria laptelui este una dintre cele mai puternice. Laptele a salvat, de-a lungul istoriei multi oameni de la pieire (drept dovada si toleranta la lactoza in cazul adultilor rasei albe). Laptele si derivatele sale constituie o sursa esentiala de nutrienti pentru multi oameni de pe glob. In acelasi timp, laptele modern, plin de hormoni, pasteurizat, aditivat, transformat in otrava este departe de iaurtul din Caucaz, care a pornit trendul probioticelor in alimentatia noastra.

Branza si iaurtul se gasesc peste tot, sunt usor de mancat, gustoase (suntem un neam de ciobani pana la urma, nu?), tin bine de foame, insa trebuie sa echilibram dieta cu cat mai multe legume care contin magneziu, atat de putin prezente in dieta noastra. De asemenea, trebuie sa ne punem problema pierderii altor alimente sanatoase daca in dieta noastra regasim in fiecare zi lactatele.

Ca si la celelalte alimente, dar cu atat mai mult in cazul laptelui conteaza specia de la care provine laptele (de preferat oaie si capra), alimentatia animalelor (de preferat iarba de pe camp), modul de preparare (de preferat iaurt crud). Lactatele industriale ultra-procesate (ex. branza topita), sunt aproape toxice, pe langa faptul ca multe contin deja prea putin lapte, fiind folosite ingrediente diverse, de la zahar la soia si de la coloranti la potentiatori de aroma (iaurturile cu fructe).

Alcoolul este otrava si nu, berea nu este un aliment. Nici vinul. Da, poti sa bei “cate un pahar, la masa”, daca asta te face sa te simti mai bine, dar fara minciuna ca ar fi sanatoase.

Totusi, ce mancam?

Parcurgand aceasta lista multi ajung sa constate ca mananca aproape exclusiv junk food. As mai putea adauga si alte alimente, insa ele apar mai rar, in cantitati mai mici si pot avea anumite beneficii. Vine intrebarea de baraj: pai daca nu mai pot manca gunoi, atunci ce sa mananc?
E o intrebare la care fiecare dintre noi raspunde pe cont propriu, pornind de la lista de alimente sanatose, modul optim de preparare, preferintele personale, posibilitatile materiale. Exemple sunt nenumarate pe acest site, precum si pe forumul getfit.ro (unde avem experienta a mii de oameni de vreo zece ani). As evita cartile scrise de persoane care una scriu si la alta fac reclama la televizor.

Bineinteles ca e greu, cere informare, timp, cheltuieli initiale mai mari… dar daca era usor si alimentele sanatoase erau pe toate drumurile, nu mai scriam acest articol, nu?

Chiar daca avem o preocupare continua catre sanatate si un mod de viata activ, toamna este un moment important, cand, prin cateva masuri simple, pregatim corpul pentru sezonul rece.

Plan de alimentatie pentru pregatirea de iarna trebuie sa contina in primul rand alimentele care ne sunt oferite de natura toamna, descrise in articolul Dieta de toamna. Vara ne-am incarcat cu vitamine, minerale si antioxidanti din legume si fructe proaspete, acum facandu-se trecerea spre alimentele “uscate” si conservate, in special sub forma de supe calde.

Alimentelor de sezon le putem adauga citrice (de import), oua (de tara, inca sunt pline de nutrienti, mai ales ca multi gospodari isi lasa acum gainile sa scurme prin toata gradina), nuci proaspete (aport de iod), spirulina (aport de triptofan pentru combaterea depresiei), usturoi (ajuta sistemele de aparare ale organismului in mai multe feluri). Suplimentele cu vitamine si minerale sunt foarte utile (dieta incepe sa fie mai saraca in micronutrienti) si stimulatoarele imunitare (Immune Renew) vin ca o manusa in sezonul rece.

Hidratarea este importanta in special pentru cei cu pielea uscata, dar ea trebuie facuta in primul rand din interior. Hidratarea este importanta in special pentru cei cu probleme de articulatii, carora li se recomanda si un aport crescut de omega 3 in dieta (peste oceanic). Citeste si despre hidratare.

Lumina solara este foarte importanta, deci in primele zile ale toamnei putem profita de faptul ca intensitatea radiatiei solare e in scadere. Ideal ar fi sa ne trezim odata cu soarele, mangaiati de primele raze ale diminetii. Ora de culcare trebuie sa fie cu 7-8 ore inainte de ora programata pentru trezire.

Corpul trebuie ajutat sa se adapteze la temperaturile din ce in ce mai scazute, dar asta se face treptat, folosind haine groase in timpul zilei dar bai si dusuri ceva mai reci decat vara (pentru a stimula termogeneza si circulatia periferica). Circulatia  periferica este stimulata si cu Ginkgo Biloba, reducand astfel senzatia de maini si picioare reci.

Fortificarea organismului se face tot timpul anului, prin alegerea de alimente sanatoase, miscare (cat mai mult in aer liber), odihna suficienta, controlul stress-ului (mai ales ca cei mai multi am revenit din vacanta in “iuresul” orasului).

Asa era un oras al tarii acum cateva saptamani… primarul nu folosea nici un utilaj si nici o solutie pentru a elimina zapada, zapada batatorita si gheata de pe strazi, tocmai cu justificarea ca va costa mai mult sa repare apoi strazile. Era un patinoar urias. In Bucuresti, in schimb, utilajele lucrau non stop la presiunea ziaristilor si cetatenilor alarmati ca vor muri inzapeziti cu masinile pe bulevarde.

Iata ca a venit si Ziua Judecatii. In special pentru cei care nu pot face un plan pe mai mult de 24 de ore. In orasul de care va vorbeam strazile sunt fix ca asta vara, cu cateva gropi, dar circulabil. Zapada s-a topit si resturile inghetate erau stranse in camioane si aruncate. In Bucuresti, in schimb, unde pentru cateva zile de zapada s-au cheltuit niste milioane de euro si s-a folosit “substanta antiderapanta” de parca venise Era Glaciara… surpriza!… drumurile sunt in ultimul hal, gropi pe toate strazile de am facut jantele “8″ si am schimbat deja elemente ale articulatiilor(inclusiv o bieleta de directie rupta).

Acum stau si eu si ma intreb… ce e mai important? Sa circuli bine in cele cateva zile cand ninge sau in tot restul anului? Si pentru PRIMARUL BUCURESTENILOR  ce e mai important… ca oamenii sa fie multumiti 3 zile sau 362 de zile? Vina principala o poarta media. Jurnalistii alarmisti, cu “viziune” nici macar pe 24 de ore ci doar pe intervalul orar in care trebuie sa faca audienta si sa tarasca “autoritatile” prin noroi(de data asta zapada). De la “edili” pretentii prea mari oricum nu aveam, era clar ca vor ceda si vor arunca banii ca sa strice drumurile(oricum aveau toti de castigat, e o mega-afacere). Cine va plati acum drumurile stricate? Tot cei care ar fi urlat ca din gura de sarpe ca au mers 3 zile pe zapada batatorita. Cica astuparea provizorie a unei gropi costa cateva mii de euro. Ar trebui sa infiem fiecare cate o groapa(a fost un proiect in anii trecuti) si sa o astupam cu mijloace proprii, primind suma cuvenita de la “municipalitate”.

E clar, “iarna nu-i ca vara!”.

“Lactobar” nu este ceva porno ci este doar statusul meu pe messenger cand sunt la birou. Acum, in zilele grele de iarna mai puneam si “la mare, la soare” dar iata ca am ajuns pana la urma la mare. Am fost si destul de prins cu alte lucruri, iata insa impresiile.

Autostrada: dezastru total. In ziua cand am plecat o portiune era inca inchisa iar in rest zapada batatorita si poduri de gheata. Loganurile zburau pe langa mine facandu-ma sa ma gandesc la accidentul de pe A1 care avusese loc in ziua precedenta. Acum, eu accept ca unul vrea sa se sinucida si sa-si ia familia cu el, dar eu poate vreau sa mai traiesc. Oare vor putea fi vreodata domoliti acesti dementi?

Constanta avea un aer preocupat. Vara sunt oamenii relaxati, turisti, piele bronzata, haine lejere… acum parca toata lumea incerca sa se miste cat mai repede spre diverse destinatii, inclusiv eu. Gropi erau destule. Plin. Practic nu am vazut strada fara santuri si gropi. O zona care ar trebui sa fie, probabil, centrul istoric al Constantei este in paragina totala.

Am bagat niste muschi de vita, labneh, hummus, un ananas, niste batoane. Am mancat putin.

Inainte de “revolutie” se spunea ca exista un sentiment de sufocare. Acum cred ca predomina unul de frustrare. Unii am fi vrut sa traim intr-o tara care sa aiba macar drumuri, daca nu si alte elemente de civilizatie. Un domn care lucreaza pentru o institutie a statului imi spune ” nu sunt bani nici pentru toner, de unde bani pentru altele”. Asa e, de unde bani pentru “altele”?

Am vazut si cateva fenomene meteo noi pentru mine, cel mai impresionant fiind un or de ceata care  plutea deasupra pamantului pana la o inaltime de un metru si care invaluia totul, de parca eram pe varful unui munte care iesea din nor.

Baie nu am facut, astept sa se mai incalzeasca.

Traim in zona temperata. Cei mai multi dintre noi apartinem rasei “caucaziene”, dezvoltata si adaptata in zona temperata. In mod logic trebuie sa mancam plantele si animalele care cresc in aceasta zona. Inclusiv condimentele, chiar daca acum suntem invadati de fructe, legume si condimente din alte zone ale lumii.

Ideal ar fi sa mancam roadele pamantului atunci cand pamantul le ofera, in sezonul lor. Fructele cand se coc in copacii nostri. Legumele traditionale. Strugurii din via bunicilor. Animalele care au pascut iarba de pe dealurile subcarpatice. Oua de la gainile care alearga libere prin curte. Usturoiul care nu se evapora dupa cateva zile(am uitat niste usturoi in frigider si practic nu a ramas nimic din el, era umflat cu apa). Pastravii salbatici din raurile de munte.

Evident, e bine sa completam si cu fructe, legume si condimente care nu apartin acestei zone, insa cu grija mare la sursa de provenienta si modul in care sunt produse, transportate si pastrate. De multe ori sunt pline de chimicale, modificate genetic, tratate cu radiatii, lipsite de valoare nutritiva reala. So… back to muraturi, poame, carne la garnita, pastrama, nuci, zarzavat de ciorba.  O exceptie notabila este, dupa parerea mea, pestele oceanic. Cu toate minusurile, pestele oceanic este o sursa buna de proteine si grasimi omega 3, vitamina D.

Globalizarea bazata pe forta de munca ieftina din zone sarace ale lumii si transportul alimentelor pe distante mari(folosind resurse neregenerabile aka petrol) devine din ce in ce mai greu de sustinut in industria alimentara. Costurile ascunse si indirecte(inclusiv falimentarea producatorilor locali si poluarea) devin vizibile si afecteaza sensibil economia mondiala.

De ce sa nu revenim la modul traditional, care ne-a slujit atatea mii de ani?

Dieta de iarna

Traim intr-o zona cu climat temperat, deci in mod natural iarna nu ne permite sa consumam legume si fructe proaspete. Exista perioade scurte in timpul anului cand aceste alimente sunt disponibile in mod natural.
Desi bogate in vitamine, minerale, fibre si enzime, aceste alimente pot fi excluse din anumite programe de dieta, asigurand corpului nostru toti nutrientii de care are nevoie din alte surse. Sa nu uitam ca industrializarea a introdus in alimentele noastre substante chimice folosite pentru grabirea cresterii, coacerii, protectia impotriva daunatorilor. Continutul de vitamine scade dramatic in timpul transportului, depozitarii si prepararii acestora.

Pe toti ne intereseaza o dieta cu ajutorul careia sa ardem grasimile, sa mentinem sau sa crestem masa musculara, sa avem energie intreaga zi, sa reducem colesterolul, riscul de boli cardiovasculare, diabet, depresie, sa imbunatatim sanatatea pielii si functionarea sistemului imunitar, mancad pe saturate. O astfel de dieta este dieta ketogenica. Este poate dieta cea mai apropiata de modul natural de hranire al omului in timpul iernii si care contine cele mai mici cantitati de substante chimice contaminante. Daca este tinuta corect nu este periculoasa pentru sanatate, studii pe termen lung venind in sprijinul acestei afirmatii.

Alimente precum cerealele, laptele, cartofii, zaharul au fost introduse in alimentatia omului de o perioada relativ scurta de timp. Nu toti indivizii au organismul adaptat pentru a folosi aceste surse de hrana si de aici apar numeroase probleme metabolice, asa-zisele boli ale omului modern: astmul, diabetul, bolile cardiovasculare, obezitatea. Dieta ketogenica exclude aceste alimente, asigurand astfel o stare de sanatate optima si reglarea metabolismului. Alimentele folosite presupun un aport mare de grasimi sanatoase, proteine de calitate, vegetale cu continut mic de carbohidrati dar bogate in vitamine, minerale si fibre.

Ai voie sa mananci carne (muschi de vita, muschiulet de porc, carne de oaie, organe), branza(de preferinta fermentata), oua, smantana fermentata, peste(sunt de preferat pestii oceanici de apa rece: somon, cod, hering, sardine), seminte, nuci, alune, uleiuri vegetale(in, samburi de struguri, seminte de dovleac, masline), legume(broccoli, spanac, salata verde, varza, fasole verde, ardei, rosii, castraveti etc.) si anumite fructe(masline, avocado, cocos). Sunt permise si alimentele traditionale(slanina, carnati etc.) dar cu masura si, bineinteles, fara paine. Va trebui sa bei cel putin trei litri de apa pe zi, acest lucru ajutand la detoxifierea organismului si la o buna functionare a tuturor organelor. Bauturile racoritoare si alcoolul sunt de evitat. Continutul mare de acizi grasi esentiali( in special omega 3) va reduce colesterolul din sange si depozitele de grasime, va asigura sanatatea pielii si chiar va inlatura depresia normala in acest anotimp.

Atentie: dieta ketogenica poate fi periculoasa pentru sanatate daca nu este urmata sub supravegherea unei persoane cu o calificare sau experienta corespunzatoare.
Inainte de inceperea oricarui program de dieta sau antrenament trebuie sa ai acordul  medicului. Nu oricine poate urma aceasta dieta. Va trebui sa colaborezi strans cu consilierul tau, astfel incat detaliile sa fie stabilite in stricta legatura cu datele personale, rezultatele analizelor medicale, obiectivele si posibilitatile tale concrete.