Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

0,1% grasime. Lactatele degresate au fost promovate in vremea cand se credea ca dietele fara grasimi sunt sanatoase. Dupa niste ani, specialistii in nutritie, lumea medicala dar si oamenii obisnuiti si-au dat seama ca o dieta fara grasimi este o mare prostie. Evident, industria laptelui isi freca mainile de bucurie: vindea un produs inferior(din care erau scoase grasimile valoroase) la acelasi pret cu produsul initial, dar avea si untul sau grasimea ramase pe care le vindea separat.

De ce au fost privite rau grasimile din lapte?  Ca urmare a ipotezei lipidelor, colesterolul si grasimile saturate au fost considerate responsabile pentru  bolile cardiovasculare. Intre timp impoteza s-a dovedit eronata, dar deja raul fusese facut: o intreaga industrie a produselor “fara grasimi” facea ravagii printre oamenii care incercau sa aiba grija de propria sanatate sau isi propuneau sa slabeasca. De asemenea, o judecata simplista(perpetuata chiar pana in zilele noastre de cel putin o nutritionista celebra de la noi) spunea ca grasimile au 9kcalorii pe gram, deci daca scapam de ele vom scapa de multe calorii si dieta  va duce la slabire.

Abia dupa ce multi oameni au renuntat la grasimi si s-au ferit de ele pentru perioade mai lungi de timp, aceste filosofii ieftine si-au aratat coltii: tulburari hormonale,  depresie, obezitate. Deci exact inversul a ceea ce se dorise. Cercetatorii s-au prins ca pentru degenerarea vaselor de sange nu erau vinovate grasimile saturate si colesterolul in sine ci grasimile oxidate si doar un anumit tip de colesterol… culmea, grasimile care oxideaza cel mai usor sunt chiar cele care s-a crezut ca sunt benefice: uleiurile din plante, in special cele polinesaturate(PUFA), cum ar fi cele din uleiul de masline.  Pentru cei zapaciti  de dieta mediteraneeana din carti e bine de mentionat faptul ca o dieta mediteraneeana adevarata contine multi omega 3, cu efect protector asupra vaselor de sange, omega 3(din peste) care contracareaza efectele nocive ale omega 6 din uleiul mentionat si atat de bine marketat.

Grasimile din lapte sunt foarte valoroase, mai ales ca au in ele si vitamine extrem de importante: A, D, K. Evident, vacile ar fi trebuit sa pasca iarba pentru asta. Grasimea din lapte poate avea si un continut rezonabil de vitamina E, foarte importanta pentru rolul antioxidant, atunci cand este in forma naturala.

Un alt aspect important este ca grasimile sunt foarte satioase, deci iti vor taia pofta de mancare, ele actionand atat la nivelul stomacului cat si la nivelul creierului si sistemului hormonal, reducand apetitul si dand o stare de bine. Pentru barbati, un aport suficient de grasimi saturate si colesterol din almentatie asigura un nivel de testosteron ridicat, mai ales pentru cei care vor sa aiba putina grasime pe burta, un apetit sexual crescut, energie fizica si mentala ridicata.

Din pacate, lactatele grase pot fi asociate doar cu alimente cu un continut scazut de carbohidrati, cum ar fi legumele, in nici un ca cu paine, zahar, orez, paste, cartofi sau alte surse de amidon/glucoza/fructoza.

Evident, cantitatea de energie din lactatele grase(in special cele fermentate: smantana, branzeturi speciale) este mare, deci ele trebuie consumate cu masura. Avand in vedere ca intr-o zi, pentru un om “mediu”, pot fi 100-150g de branza fermentata, grasa, poti face efortul de a manca una obtinuta de la animale care au pascut iarba si la care s-a folosit cheag natural. Daca este facuta si din lapte crud, atunci este si mai sanatoasa. Trebuie mentionat ca laptele crud poate ascunde si diversi agenti patogeni(boli), de aceea produsele din lapte crud trebuie evitate de cei cu probleme ale sistemului imunitar, femei insarcinate sau care alapteaza etc.

Fiind cunoscute avantajele lactatelor fermentate fata de cele “dulci”, unii dintre noi au constatat ca iaurtul din magazine nu prea e iaurt ci doar o pasta acrisoara, inerta din punct de vedere biologic(lasata afara nu fermenteaza in continuare ci mucegaieste), ba chiar plina de aditivi, conservanti, amidon, zahar si alte porcarii.  Valoareasa poate fi observata cand este lasat la temperatura camerei: in loc sa continue fermentarea, cum ar fi normal, mucegaieste pur si simpu, sau mai rau, ramane la fel cu saptamanile(semn ca e atat de toxic incat omoara toate bacteriile).

De mii de ani, pastorii au conservat laptele prin fermentare si/sau tratarea cu diverse enzime(cunoscute sub numele de “cheag”). Evident ca “lapte proaspat”, pasteurizat sau iradiat nu prea se gasea, asa ca erau “nevoiti” sa manance variantele fermentate. Traind mai mult si fiind mai sanatosi decat  oile hipnotizate(umane de data asta) care baga in ele “lapte proaspat” si diverse produse cu  faina, zahar, margarina si coloranti, care contin “lapte”. Evident, pot contine diverse forme de lapte praf.

O mare parte din populatia globului are alergii sau intolerante la produsele lactate proaspete, dulci, nefermentate. Din cauza unei minoritati din populatia “alba”, sufera o lume intreaga pentru ca modul de alimentatie “european” a fost impus prin metode comerciale intregii lumi “civilizate”. Nici un animal, in afara de o mica parte din oameni nu este capabil sa digere laptele la varsta adulta.

Medicina occidentala a descoperit beneficiile iaurtului in jurul anului 1900, deci acum vreo 100 de ani. De la produsele fermentate din lapte din Caucaz si Balcani s-a ajuns in zilele noastre la o industrie care pune pe ultimul plan sanatatea noastra.

Pentru un produs cu adevarat valoros din punct de vedere nutritiv se porneste cu lapte natural(animal care a pascut iarba), de preferinta din alt animal decat vaca si daca se poate nefiert.
Chiar si cu lapte “chimizat”, de vaca, pasteurizat, daca reusesti sa-l cultivi cu fermenti lactici la alegerea ta(pui pur si simplu continutul catorva capsule in lapte) e mai bun decat cel gata cumparat sub forma de iaurt/kefir/sana.

Reteta mea e dupa cum urmeaza: pornesti cu lapte proaspat muls, se adauga pudra din 2-4 capsule de Acidophillus si Bifidus, iar a doua zi ai laptele fermentat(spune-i iaurt daca vrei), sanatate curata. Cand e facut, e mai bine sa-l bei, dar poate fi pastrat si la frigider cateva zile.

Acest aliment iti va repopula intestinele cu “bacteriile prietenoase” adica flora intestinala benefica. Fiind legat cu sistemul imunitar, tubul nostru digestiv poate fi cauza multor boli si sindroame greu de diagnosticat si tratat de medicina: acnee, sindromul de colon iritabil, inflamatii cronice, dureri articulare, dureri de cap, tulburari digestive, boli autoimune. Alimentele fermentate ajuta la refacerea si mentinerea sanatatii digestiei si imunitatii.

In unele zone ale lumii se fermenteaza(cu fermenti lactici) si soia(forma adevarata de a consuma soia), legume si chiar peste. Ce noi poate consideram “stricat” sau “acrit”, este considerat de altii izvor de sanatate.

Dieta fitness- lactatele
Articol aparut in Good Food, noiembrie 2008.

Laptelele a fost introdus in alimentatia omului de cel mult 10.000 de ani, iar pe scara larga de si mai putin timp (aparitia omului este estimata intre 200.000 si 5.000.000 de ani). Pasteurizarea laptelui reduce cantitatile de germeni patogeni din lapte dar omoara in acelasi timp enzimele, vitaminele si alti factori bioactivi din lapte.
In mod traditional a fost folosit in special prelucrat, sub forma de iaurt( si diverse variante de fermentare: kefir, sana, labneh), branzeturi(cu cheag natural) sau urda(obtinuta din zer). Urda(zerul) contine proteine mai usor de digerat si cu valoare biologica mai buna decat cele din branza.
Iaurtul este considerat un aliment probiotic(sustine flora intestinala benefica) si este, in general, bine tolerat, aducand numeroase beneficii. Este important ca iaurtul sa aiba fermenti activi si un continut cat mai mic(de preferinta nul) de elemente straine(zahar, fructe, amidon, gelatina, conservanti, arome etc.).
Laptele si produsele lactate sunt in ultimii ani surse importante de proteine, grasimi, calciu in dieta noastra. Totusi, din cauza industrializarii si metodelor moderne de crestere a plantelor si animalelor in produsele finite putem gasi diverse toxine, metale grele, antibiotice, hormoni al caror efect asupra sanatatii se poate arata daunator in timp. De asemenea, industira laptelui are un impact negativ asupra mediului.

Proteinele din lapte
Laptele de vaca are un profil al proteinelor diferit de laptele uman. Acest lucru face ca pentru o mare parte din populatia globului sa fie mai potrivite produse cum ar fi iaurtul si urda(obtinuta din zer) si mai putin branza. Aportul de proteine animale(fie ele din carne, peste, lactate sau oua) trebuie echilibrat de un aport de proteine vegetale(mazare, fasole, linte, naut, nuci, alune, seminte). Totusi, laptele de soia este foarte diferit din punct de vedere nutritional de laptele de bovine sau ovine si deci nu pot fi substituite.

Zaharul din lapte
Lactoza, zaharul din lapte, este foarte asemanatoare cu zaharul “de masa”. Diferenta este ca lactoza are nevoie de o enzima diferita pentru a fi digerata(lactaza), enzima care ne lipseste multora dupa ce se incheie perioada de alaptare sau crestere. Efectele sunt balonari, indigestii, crampe, diaree. Produsele fermentate(iaurt, branzeturi maturate) elimina partial aceasta problema, deci sunt mai indicate decat produsele “dulci” sau “proaspete”.

Grasimea din lapte
Smantana, branzeturile grase si untul contin cantitati mari de grasime din lapte si au un continut caloric ridicat. Consumul lor trebuie urmarit atent pentru a evita ingrasarea. Totusi, este de preferat unul atat pentru prepararea alimentelor cat si pentru prajit(mai ales cand se foloseste o cantitate mica de grasime), el fiind rezistent la temperaturi mai mari decat uleiurile obisnuite.

Calciul
In alimentatia omului raportul ideal de calciu/magneziu este de 3:1(1:1 dupa unele studii). In laptele de vaca acest raport este de cel putin 12:1(fata de 3:1 cat este in laptele uman), ceea ce inseamna o cantitate mult prea mare de calciu. Echilibrarea dietei se poate face si prin cresterea consumului de alimente bogate in magneziu: spanac, dovleac(si semintele de dovleac), broccoli, telina, seminte de in, somon.

Cand e cazul sa incerci o dieta fara lactate?
Urmatoarele afectiuni au fost legate de-a lungul timpului de consumul excesiv de produse lactate: astmn, acnee, artrita, boli degenerative, boli inflamatorii, boli autoimune, retentie de apa, celulita(cosmetica), ADHD, hiperglicemie, hipercolesterolemie, dislipidemii, sinuzita, balonari, obezitate, infertilitate, ciclu menstrual neregulat, depresie, iritabilitate, nivel energetic scazut, migrene, alergii diverse, eczeme, osteoporoza, cancer(ovar, prostata). Daca ai astfel de simptome sau afectiuni incearca cel putin 8 saptamani o dieta fara lactate. Este foarte posibil sa ai o surpriza placuta.

Totusi, daca laptele si produsele care contin lapte(cum ar fi si ciocolata, inghetata, prajiturile) nu pot lipsi din meniul tau, te poti ajuta de enzime digestive pentru digestia completa a laptelui.

Iaurt cu bucati mari de capsuni. Ingrediente: lapte de vaca pasteurizat la temperatura inalta, preparat din fructe 19%(capsuni 7.6% in produs finit, zahar, sirop de glucoza, arome naturale: capsuni, coloranti: suc de sfecla rosie, stabilizatori: amidon modificat de porumb, carragenan, guma xantan, acidifianti: acid citric, citrat de sodiu), lapte praf degresat, zahar, amidon modificat de porumb, proteine din lapt, culturi lactice selectionate probiotice. Vorba proverbului, ca la mama acasa. Natural, nu? Ma scuzati, nu are conservanti. Un iaurt de 350g are aproximativ 70g de carbohidrati. Ceva mai mult decat o prajitura de marime medie.

Care este diferenta dintre laptele dulce si iaurt?

In iaurt, anumite microorganisme se dezvolta hranindu-se in primul rand cu lactoza. 
Lactoza este responsabila de balonari, diaree, disconfort gastric si se pare chiar diabet de gradul doi, la persoanele predispuse. 
Spre deosebire de laptele pasteurizat, care este “mort” din punct de vedere biologic, iaurtul este “viu”, avand numeroase avantaje in dieta.
Alegeti un iaurt natural, nu iaurturi cu fructe sau creme de iaurt, care contin o cantiate mare de carbohidrati(se adauga zahar, amidon etc.) si predispun la ingrasare.