Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Cum se face ca la “all inclusive” este atata mancare? Simplu: este cea mai ieftina si proasta mancare. Chiar daca in meniu se strecoara si cateva alimente sau preparate sanatoase, contributia lor benefica va fi distrusa de cantitatile covarsitoare de junk, dulciuri, zahar, fainoase, prajeli, carne tocata infecta.

In loc sa profite de vacanta pentru a-si regla apetitul si a se recupera fizic si psihic, omul buhait isi dezvaluie adevarata natura: baga in el mult borhot, ca e “gratis”. Am trecut prin asta acum niste ani cand am reusit sa pun 9-10 kile pe mine intr-o astfel de vacanta. De atunci am reusit ca in vacante sa ma tin de regim si chiar sa mananc mai bine decat acasa. Imi place sa cred ca am depasit faza in care ma refugiam in mancare multa, sub pretextul ca vroiam sa cresc in masa musculara si ma facusem de 100 de kile, parizer. Vad in jur oameni care nu au nici macar acest pretext ci pur si simplu rad cu gura pana la urechi precum niste calici primiti la masa boiereasca.

O vacanta de vara presupune soare, un program flexibil si un mediu nou, primitor si agreabil. Toate acestea ajuta la o secretie mai mare a hormonilor “buni”, cum ar fi testosteron(in special la barbati), hormonul de crestere si serotonina(un neurotransmitator implicat in starea de fericire si reglarea apetitului) . Dulciurile(inclusiv fainoasele), alcoolul, noptile nedormite scad nivelul acestor hormoni. O vacanta mi se pare cel mai bun moment sa incepi o dieta si un mod sanatos de viata, pentru ca ai toate parghiile, inclusiv mediul care te ajuta. Evident, vorbim de mediul obiectiv, nu de subiectivitatea bericilor si infulecarii pana la explozie de baclavale, de parca vine sfarsitul lumii peste cateva zile.

Problema cu mancatul mult si prost tine si de sanatate, nu doar de faptul ca te-ai ingrasat cateva kilograme in vacanta si vor face colegii misto de tine la munca atunci cand va veti bate pe burta de bere la sfarsitul verii. Ficatul si organele interne vor fi mai obosite dupa o astfel de tortura, asa cum va fi si sistemul nervos agresat cu toate chimicalele din “mancare”. Pentru organism este un efort si un stress atat ingrasarea(folosirea caloriilor in exces penrtru depozitare) cat si slabirea(mobilizarea resurselor de grasime, laolalta cu alte resurse ale organismului).

Calatoria intr-o tara straina o vad ca pe o calatorie initiatica din basme, constient fiind de bogatia culturala pe care o am de asimilat. Aceasta bogatie culturala se refera si la mancare: caut sa mananc cantitati mici din feluri de mancare traditionale, preparate din materii prime locale, curate, sanatoase.  Mi se pare absurd sa stau inchis intr-un “resort” si sa bag in mine mancare 7-10 zile pana mi se apleaca.

Din punctul meu de vedere, aceasta iluzie “all inclusive” este doar o simpla manevra pentru a oferi o satisfactia falsa a unei vacante in care in loc sa te dezvolti ca om te dezvolti ca animal scapat in troaca plina de mancare, dupa un an de munca pe plantatie.

Asta mi-a spus prietenul Lucian cand a iesit pe usa avand in punga(de hartie) 10 oua si aproximativ 1kg de capsuni provenite din productia familiei. Dupa fiecare antrenament imi spun cat de bine este sa faci sport, cum toate grijile si problemele dispar si se ordoneaza, cum tensiunea de peste zi se elibereaza. Aceeasi satisfactie o incerc si atunci cand mananc alimente naturale, primite cadou sau in urma unui schimb care nu implica bani, obligatii sau reguli.

Ani de zile am tot scris despre ce e bine sa mancam, ce nu e bine etc. De la o vreme pur si simplu mi se parea inutil sa mai scriu astfel de articole. Ce rost are sa mai critic al miilea junk food sau a milioana substanta cancerigena? Stim deja regula de baza: dieta naturala, locala si sezoniera. Ea este sanatoasa atat pentru corpul  nostru cat si pentru societate. Putem bate apa in piua cu miligrame, colesteroale, procente, calorii… degeaba. Singura dieta este aceea pe care o tii si este data de alimentele pe care esti in stare sa ti le procuri si sa le prepari. Restul sunt povesti de umplut reviste, emisuni TV si site-uri.

De vreo luna si ceva eram blocat. In urma unor evenimente neplacute am putut aloca mai putin timp scrisului pe blog sau altor activitati. Paradoxal, cu cat citeam mai mult despre pace cu atat mai mult eram supus unor violente, directe sau indirecte. Culmea, buba s-a spart tocmai dupa ce citisem despre Gandhi si Satyagraha.

Deci acest blog se va orienta spre oferirea de modele din viata reala. Atat de “diete” si moduri de viata sanatoase, dar mai ales de oameni cu intreaga lor activiatate, in care se regasesc si sport, producerea de alimente. Daca stiti astfel de persoane sau metode si credeti ca am avea cu totii de invatat, va rog sa-mi dati mail si vor fi prezentate aici. Pana sa facem un “ecovillage” in Romania, macar sa invatam sa respectam natura si modul traditional de hranire, astfel incat sa contribuim activ la producerea alimentelor pe care le consumam, ajutand in acelasi timp acei oameni care muncesc din greu pentru asta.

Reciclarea este foarte importanta, important este continutul din aceste ambalaje vechi. Poate si eticheta din imagine este o lectie si un lucru de care trebuie sa tinem cont atunci cand facem cumparaturi.  Unchiul meu de la tara da ouale la porci, la o distanta de 45 de minute pe asfalt in timp ce noi cumparam oua de la gaini crescute in baterii in Polonia?

Dieta cu mancare pentru bebelusi este o noua moda in revistele pentru femei ametite de imaginea stralucitoare a vedetelor care au aratat bine dintotdeauna, au bucatari personali si si fac nenumarate tratamente pentru a arata bine, de la botox la masaj si de la HRT(hormone replacement therapy) la sport. Dupa ultimele informatii Aniston a negat ca ar fi tinut o astfel de “dieta”.

Ce inseamna “mancare pentru bebelusi” (Baby Food)?

Daca ne referim la mancarea adevarata pentru bebelusi, inseamna cele mai bune si proaspete ingrediente, dintr-o varietate mare de alimente locale, de sezon si crescute in mod natural, pregatite prin cele mai sanatoase metode, acasa, imediat inainte ca bebe sa se bucure de ea. Daca ne referim la borcanele cu zahar, amidon, gluten, alergeni, soia, coloranti, conservanti, arome artificiale avem urmatoarele caracteristici:

• ingrediente ieftine, de proasta calitate, vandute la preturi foarte mari
• procesare- se pierd din calitatile nutritive ale alimentelor
• nu este neaparat buna pentru copii
• prea multi carbohidrati, prea dulce
• poate induce foame din cauza lipsei unor nutrienti esentiali(proteine, grasimi)
• gust neplacut pentru un adult(te face sa te intrebi de ce unii dau asa ceva copiilor?)
• efect laxativ- care se adauga la scaderea in greutate, dar pe seama deshidratarii si demineralizarii.

Bebelusii au alte nevoi nutritionale decat adultii, ei avand, pe langa tipicele “borcanele” si alte alimente in dieta(in primul rand lapte, de preferinta matern).

Dieta cu mancare pentru bebelusi poate fi mai sanatoasa decat o dieta cu junk-food, insa nu este mai buna decat o dieta variata, personalizata pentru nevoile persoanei care vrea sa slabeasca. Secretul dietei cu mancare pentru bebelusi sunt portiile mici, ceea ce o face a fi o dieta de infometare. Pe termen lung, o astfel de dieta duce la malnutritie si subnutritie pentru ca vorbim de prea putine calorii si de lipsa unor nutrienti esentiali pentru un adult.

Daca tii o astfel de “dieta” mai mult de cateva zile sunt sanse mari sa te ingrasi cateva kilograme peste greutatea initiala. In general, daca poti spune despre tine ca ” ai incercat mai multe diete” este timpul sa abordezi altfel situatia. Solutia este o dieta diversa, naturala, pe termen lung, insotita de sport si un stil de viata activ.

Cantitatile de mancare pe care le consumam sunt importante. Cantitatea totala de energie estimata(caloriile din alimente) este si ea un punct de reper de care e bine sa tinem cont, macar orientativ. Cantitatile de nutrienti si proportiile lor s-au dovedit a fi instrumente utile in atingerea unor obiective, cum ar fi slabirea, cresterea colesterolului “bun”, cresterea in masa musculara etc. Pretul alimentelor este si el foarte important. Dar ambele sunt subordonate calitatii. Calitatea alimentelor trebuie sa fie pe primul loc. Ea se reflecta direct in starea noastra de sanatate fizica si mentala, atat pe moment, cat si pe viitor.

(imagine cumparata de pe istockphoto.com)

Totusi, din ce in ce mai des vad oameni(fete in special) care folosesc diverse site-uri “de dieta”, calculand obsesiv grame, calorii si alti parametri pentru alimentele de proasta calitate sau chiar junk-food-ul pe care il mananca. Trecand peste faptul ca marja de eroare a valorilor folosite in acele tabele este prea mare si face tot calcului inutil, mai apare un fenomen pervers: in loc sa folosesti acele minute/zeci de minute pierdute cu “calculatorul de calorii” ai putea sa te documentezi despre dieta sau chiar sa iti cauti, cumperi, prepari alimente sanatoase si de calitate.

Chiar daca am crescut la tara, in adolescenta si chiar mai tarziu, am uitat si am neglijat importanta alimentelor produse natural. Cand eram mic mi se parea ca rudele mele sunt fraierii satului pentru ca legumele de la noi din curte erau mici, pipernicite si ca trebuia sa adunam cu mana gandacii de colorado in timp ce la alti sateni frunzele atarnau sub greutatea “prafurilor” iar pepenii cresteau precum vrejul fermecat ajutati fiind de “azot”.

Unii oameni rezista mai bine la junk food, chimicale, prajeli, zahar. Totusi, pentru o alta categorie, chiar si o dieta “normala”(alimente de supermarket si feluri de mancare “traditionale”) inseamna ingrasare, balonari, tulburari hormonale, insomnii, depresie, imunitate scazuta, stare generala proasta. Am pus “traditionale” in ghilimele pentru ca multe feluri de mancare considerate acum traditionale sunt doar niste pacaleli pline de furaje pentru animale, concepute in perioade cand saracia era la ea acasa in tara noastra si trebuia totusi sa mancam ceva sa ne umplem matele si sa ne ducem zilele.

Primul pas cand vrei sa treci la o dieta sanatoasa este sa faci o lista cu alimente. Cu alimentele sanatoase. Sunt pe acest blog si pe site-urile mele mai multe astfel de liste, chiar cu fiecare grupa alimentara explicata. Aceasta lista este o intersectie a stiintei nutritiei, a filosofiei personale de viata(de exemplu eliminarea produselor de origine animala la vegani) a industriei alimentare si a comertului. Bugetul ramane a fi stabilit ulterior. Deocamdata nu stii cat costa alimentele sanatoase. Unele ar putea fi mai ieftine decat crezi, altele mai scumpe.

Cantitativ, in medie, se mananca prea mult. Grasimea acumulata este un indicator al surplusului de calorii mancate de noi, ca societate. Mancam prea mult pentru ca avem la dispozitie multa mancare, de proasta calitate. Mancare ce nu te satura, ci te face sa vrei mai mult. Mai mult junk. Mai multe calorii “goale”.  Se si arunca foarte multa mancare. Tocmai pentru ca mancarea nu are nici o valoare. Portiile si cantitatile din ce in ce mai mari sunt un semn ca este foarte ieftin de produs. In pretul “de raft” sau “de meniu” al alimentelor doar o foarte mica parte sunt costuri reale, de productie. Restul sunt bani pe care ii iau intermediarii si procesatorii. Dar mancarea nu este atat de ieftina si pentru cel care o mananca. Ai costurile directe(cat platesti pentru mancare) si costurile indirecte(cat vei plati pe ingrijirea medicala si cat pierzi prin faptul ca te buhaiesti si ai o stare psihica proasta).

Teoretic, agricultura moderna, industria alimentara si comertul cu alimente ar trebui sa-ti aduca in farfurie alimente mai sanatoase, mai sigure(fara contaminanti sau boli), mai proaspete si mai ieftine. In realitate agricultura, industria alimentara si comertul iti aduc, de cele mai multe ori, alimente nesanatoase, moarte, pline de chimicale, vechi(unele au termen de garantie cativa ani), scumpe(fa un calcul cat din venitul tau se duce pe mancare).  Sa iti procuri mancare sanatoasa, curata, proaspata si ieftina pare un obstacol de netrecut. Sau cel putin asa crezi acum. Pentru ca agricultura, industria alimentara si comertul au un singur scop: PROFITUL. O parte din acest profit este apoi folosit pentru propaganda, ca tu sa stai cu degetul in fund si sa astepti sa mananci branza din lapte praf, cereale cu zahar si carne din soia. Fie ca vorbim de impiedicarea productiei pe cont propriu sau de invadarea pietei cu produse alimentare de proasta calitate, esti lasat sa crezi ca doar alimentele procesate sunt o optiune viabila.

Revenind la ce ai de facut: ai o lista. Stii cam ce ar trebui sa mananci, stii cam cum trebuie preparate pentru a le pune in valoare calitatile nutritive.  Acum trebuie sa intri in posesia lor. Poti lasa pe altii sa decida pentru tine cum le produc, cum le prepara(restaurante, procesatori de alimente) si, in final, ce mananci. Poti avea incredere oarba in altii sau te poti informa despre cum ajunge acea mancare la tine in farfurie. Poti crede in reclame frumoase sau poti citi despre ce inseamna agricultura intensiva, industria alimentara si procesarea alimentelor. Stiu, vrei “o sursa sigura de mancare de la tara”. Toti vrem. Insa nu are nimeni cum sa-ti “garanteze” nimic, pentru ca agricultura nu este o fabrica de suruburi. Poti sa mai iei un ou stricat, o rosie mucegaita… asta e, asa e natural. Vrei sa arate toate la fel si sa nu se strice daca le lasi in dulap o luna? Pai atunci ia-ti alimente chimizate, modificate genetic si iradiate. Dar nu te mai plange ca ai hormonii dati peste cap sau ca nu slabesti asa cum ai vrea.

Sunt intrebat de multe ori “ce fac daca am de ales intre junk food sau sa nu mananc nimic?”. Inainte as fi spus sa alegi cel mai sanatos junk(ce paradox murdar, nu?) sau sa decizi in functie de alti factori: date personale, dieta, obiective, buget, de cand nu ai mancat, cand estimezi ca vei manca alimente sanatoase etc. Cu cat trece timpul ajung la alta concluzie: mai bine nu mai mananc nimic decat sa mananc mancare de calitate scazuta. Iti faci bine de doua ori: in primul rand ca nu mai bagi in tine toate chimicalele, toxinele si furajele pentru animale. Oricum nu mori daca sari peste o masa, nu se intampla nimic. O sa-ti fie foame cateva ore. Chiar si un om “slab”(dar sanatos) are rezerve pentru cel putin cateva saptamani daca nu ar manca nimic. Apoi, foamea si frustrarea ca nu poti manca o transformi in motivatie de a te organiza si a-ti procura alimente de calitate. Ramane sa decizi pentru tine daca alimentele de calitate sunt cele pe care ti le  baga pe gat altii sau cele pe care le produci, cauti, alegi, prepari pe cont propriu.

Daca citesti acest blog pericolul ca sa mori de foame este probabil foarte aproape de zero. In cateva minute poti manca aproape orice iti doresti, ai niste provizii in casa, ai magazine in apropiere. Poti chiar sa mergi la un restaurant unde vei gasi mancarea gata preparata.

Senzatia de foame apasa un buton foarte mare si rosu in creierul nostru: instinctul de conservare. Doar animalele care mananca mult si repede supravietuiesc, mai ales in conditiile in care hrana este din ce in ce mai rara si exista o competitie in acest sens. Pentru foarte mult timp acest instinct a fost foarte important pentru specia umana. Totusi, in zilele noastre, daca traiesti intr-o tara avansata din punct de vedere economic si social, foamea este doar o forma fara fond. Nu ai cum sa mori de foame. Chiar si cel mai sarac om poate primi o bucata de paine de la un trecator sau chiar de la societate, per ansamblu(protectia sociala oferita de stat).

Abundenta alimentelor(vom discuta alta data despre calitatea lor) si stress-ul vietii moderne declanseaza la multi oameni o pofta de mancare de neoprit. Hormonii de stress consuma anumite resurse, facand imperativa alimentarea corpului cu energie. Totusi, energia pe care o introducem in corp sub forma de alimente nu are cand sa mai fie folosita pentru ca nu faci efort fizic. Faptul ca mergi la sala de cateva ori pe saptamana abia compenseaza sedentarismul cronic de care suferim.

De mici copii suntem indopati cu alimente care accentueaza senzatia de foame(carbohidrati rafinati) facand orice intrerupere in “furajare” foarte neplacuta. Mancarea(in special dulciurile) este folosita ca recompensa, inducand comportamente deviante si la adult(supraalimentatie pentru confortul psihic).

Foamea este o senzatie normala. La o persoana sanatoasa si bine hranita, cateva ore sau zile fara mancare nu sunt doar inofensive ci chiar benefice. Tot secretul este ca atunci cand mananci sa mananci sanatos. Ai pe tine probabil grasime pentru a supravietui cateva saptamani bune sau luni fara a manca nimic. O traire periodica si constienta a senzatiei de foame ajuta la controlul apetitului, al portiilor si chiar la o luciditate sporita in alegerea alimentelor. Este o senzatie pe care trebuie sa o cunoastem cat mai bine si un instinct care poate fi stapanit.

Deci… sa iubim foamea si sa o traim cu placere!

Snobismul si fandoseala(ca sa nu spun “fitza”) poarta azi nume ca bio, eco, natural.

Trecand peste produsele importate care depasesc orice limita a bunului simt in privinta preturilor, vinerea avem la cateva minute de sediu targul unde se presupune ca vin “taranii” sau “producatorii” sa isi vanda marfa. Carnati, carnuri, branzeturi traditionale, slaninuta, la preturi de japca.

Eu credeam ca ideea cu aceste targuri este sa mancam mancare mai sanatoasa la un pret mai bun, sa fie ajutati si “producatorii. Dar ce sa vezi… mezeluri, produse industriale, tot felul de dulciuri cu margarina , arahide si zahar, junk food, la preturi mai mari decat in supermarket. Vandute in conditii improprii.

Pun “producatori” intre ghilimele pentru ca cei mai mult sunt de fapt o mica industrie alimentara prelucratoare, nicidecum cei care cresc animalele sau fac branza in mod traditional si artizanal. Vanzatorii nici macar nu sunt in stare sa spuna doua vorbe despre modul de productie sau originea ingredientelor.

De data asta marimea portiilor. A portiilor de alimente si a felurilor de mancare de la restaurante.

Cand eram mic nu mancam. Norocul meu, pe undeva. Fusesem invatat de mamaie sa fiu hranit precum puii de vultur, direct in cioculet, doar ca nu mi se mesteca mancarea inainte. Cand am mai crescut era clar ca nu o sa intind mana dupa mancare, ca doar eram obisnuit sa vina singura la gura. Cert este ca mama se ruga de mine sa termin din farfurie. Am avut o revelatie, cand, fiind lasat cu nasa mea o zi, dupa ce am mancat cat am vrut(mancarea mea preferata, vita cu mazare), ramasese cam o treime. Eram cam fastacit… nu vroiam sa o pun in situatia sa se roage de mine sau sa ma preseze, cum facea mama. Dar… surpriza… nasica imi zice “nu mai vrei?”. Cu jumatate de gura ii raspuns: “nu mai pot”. Spre surprinderea mea, imi ia farfuria din fata si gata. Am incercat sa ma scuz, cum eram obisnuit, dar discutia s-a oprit. Aflasem ca se poate. Se putea sa mananc atat cat imi trebuia fara sa fiu nevoit sa sufar din cauza asta.

Oriunde te duci, de la rude la restaurant ti se pune in fata o portie si trebuie sa o mananci. La rude pentru ca altfel le jignesti si risti sa strici toata tarasenia, la restaurant pentru ca daca lasi in farfurie este risipa si se declanseaza concursul tacit cu ceilalti meseni. Fie ca esti baietel, fetita, aschie sau elefant primesti si mananci(probabil) aceeasi cantitate de mancare. Si pentru ca mancarea de calitate e scumpa si greu de facut, cea mai mare parte din “meniu” este constituita din…da… ai ghicit… carbohidrati. Fie ca-i vezi direct sub forma de cartofi, orez, paine, terciuri, coci, paste, paneuri… ei vor constitui, in final, “grosul” potolului cu care te umfli, din punct de vedere al volumului. Caloric vorbind(adica al cantitatii de energie din alimente) este posibil sa se strecoare si o cantitate (ne)sanatoasa de grasimi ieftine, procesate, prajite, arse, toxice(ca la un piure facut cu margarina sau ca la un blat de pizza inecat in ulei). Pentru ca, literalmente, tacamul sa fie complet… dupa ce ai in sistem grasimi si carbohidrati care incearca sa-si faca loc prin sange, ficat si pe sub sorici(in tesutul adipos subcutanat, that is) ii dai cu niste zahar, adica molecula perfecta pentru ingrasare(glucoza+fructoza).

Cum scapam totusi de aceasta pacoste numita “portie”?

La rude esti “mancat”, la figurat, de data asta. Singura sansa este sa iei un supliment care sa blocheze absorbtia nutrientilor, sa incerci sa gusti doar din fiecare fel de mancare si apoi sa arzi caloriile respective(daca exista munci istovitoare de care toata lumea se fereste acum este timpul sa te afirmi ca o persoana muncitoare si pe care toti se pot baza, urmand sa profiti de asta cu alta ocazie).

La restaurant e mai simplu. Cateva trucuri te vor ajuta sa mananci doar atat cat ai nevoie, presupunand ca ai ajuns macar la nivelul la care sa stii macar alimentele care sunt utile pentru obiectivele tale:

1. imparti din start portia in doua parti mai mult sau mai putin egale: ce consideri ca este cazul sa mananci si ce vei cere sa iti fie pus la pachet. Fara rusine, fara discutii, fara regrete. Chiar daca nu o mananci mai tarziu iti poti face pomana cu un om care poate nu isi permite sa manance mai mult decat junk.

2. daca ai parteneri flexibili poti lua cateva feluri de mancare diferite din care sa guste fiecare dupa preferinta, astfel incat cantitatea finala se regleaza si se imparte, de exemplu: ai 4 guri de hranit, dar comanzi 3 feluri de mancare.  Diversitatea te va ajuta sa mananci mai putin per total, pentru ca gusturile tale rafinate vor fi satisfacute din mai multe unghiuri. Evident, se poate gasi si un ramator care vrea sa-i sara nasturele de la pantaloni inainte sa se ridice de la masa, dar pentru el poate fi comandat, in mod special, un fel ieftin, dar “spornic”(umfla matzul bine) gen piure, cartofi prajiti, orez, lipii cu usturoi, paine prajita, paste fainoase. Poti chiar sa-i spui ca faci tu cinste cu partea lui, e mai bine sa pierzi doi lei si sa mananci sanatos decat sa te chinui apoi sa arzi niste calorii de care nu aveai nevoie si care ajung, inevitabil… pe burta.

3.  oricat de foame ti-ar fi si oricat de buna este mancarea ia cate o bucata mica si mesteca pe indelete. Asta va ajuta la aparitia senzatiei de satietate inainte ca numarul caloriilor indesate pe gat sa fie echivalentul a jumatate de zi de jogging. Evident, daca incerci sa “pui pe tine”, mesteca rapid(dar bine), baga in tine tot ce prinzi si ia niste enzime digestive, ca sa fii sigur ca mancarea ajunge in tine si nu in WC. Pentru multi adolescenti intarziati masa este un concurs de “cine termina primul”, arucand pur si simplu bucati de mancare spre stomac. Totusi, cand ei vor fi suspecti de ulcer si cu tubul pentru endoscopie pe gatlej(ca sa mentionez doar un capat al tractului digestiv care poate fi supus acestei placeri de nedescris) tu iti vei vedea de treaba.

4. de cate ori este posibil, cere garnitura separat, chiar daca smenarii ti-o includ in pret, in speranta ca te vei umfla precum o vita scapata in porumb si nu vei observa faptul ca ai dat pe 100g de friptura pretul unui kilogram de carne. In loc de materia prima pentru fabricarea alcoolului(cartofi, cereale, porumb) cere legume la abur sau o salata de cruditati/muraturi. Refuza din start painea care se pune pe masa. Daca nu reusesti sa-i convingi ca nu te intereseaza cartofii lor prajiti inclusi in pret, orienteaza-te si promite minunatia unui coleg a carui foame se citeste de la un kilometru in stralucirea ochisorilor. In situatia in care mai ai de sapat 100 de metri de sant sau de spart inca o caruta de lemne poti manca si garnitura, pentru ca vei avea nevoie de energie.

A stabili marimea portiei de care ai nevoie la o masa este o arta. Trebuie sa tii cont de predispozitia genetica, de halul in care esti acum si de unde vrei sa ajungi, de ce ai mancat sau vei manca in resutl zilei, de nivelul de efort fizic. Paradoxul restaurantelor este ca daca vrei sa primesti mai putin(ce-i drept, mai de calitate) trebuie sa platesti mai mult iar locurile unde se mananca “mult, ieftin si prost” sunt mult mai numeroase.

Secretul dietei este ca sa fii tot timpul satul atunci cand vrei sa slabesti si tot timpul cu putina foame atunci cand vrei sa cresti in greutate.

Spunea Ministrul Finantelor mai deunazi cum marii evazionisti s-ar ascunde si printre salile de fitness. Am inteles. Aici era buba. Salile de fitness faceau atatia bani negri incat economia era garbovita de aceasta povara. Pe de alta parte se pun taxe pe “fast food” pentru “sanatatea cetatenilor”… mda, nu ar fi mai bine sa se stimuleze acele activitati care produc sanatate decat sa se taxeze practic mancarea tuturor?

Imi aduc aminte cand am deschis GetFit Gym cum dupa o vreme am incercat sa intram 100% in legalitate si aproape am dat faliment, ne-am inglodat in datorii si ajunsesem sa dedicam cea mai mare parte a timpului formalitatilor si nu activitatii noastre de baza. Asa da promovare a sanatatii din partea statului.

Traim intr-o zona temperata. Sunt multe zile din an cand sportul in aer liber este practic imposibil in orase si pentru cei mai multi oameni. Evident, ar trebui sa facem sport in interior. Bine ca a venit criza imobiliara, ca mai toate salile abia se tineau pe picioare din cauza chiriilor enorme. De asta cele mai multe sali sunt niste hrube, pentru ca pur si simplu nu ai cum sa-ti recuperezi investitia daca o faci “misto”. Daca vroiai sa platesti si instructorii cu mai mult decat un salariu de mizerie deja veneai cu bani de acasa. Putina lume intelege ca un instructor de fitness este un sportiv de performanta. Sunt instructori care tin si 5-6 ore pe zi in unele zile, ei au nevoie de o alimentatie speciala, de odihna, de suplimente nutritive care sa sustina efortul si refacerea. Are nevoie de timp pentru documentare si bani pentru carti si cursuri adevarate. Pe mine m-au injurat multi cand am marit salariile instructorilor(mai mult decat dublul de pe piata in acea vreme), dar cum altfel poti avea oameni de calitate?  Cu toate taxele platite ajungeai sa iesi “pe zero” la abonamente demne de o sala de lux. Vitaminele asteapta sa fie clasificate drept “produse de lux” si taxate si ele suplimentar sau chiar interzise, de-a dreptul. Sanatatea este, intr-adevar, un lux.

Ma intreb cum in alte tari abonamentele sunt accesibile oricui, ba chiar subventionate de stat sau acoperite de asigurarile medicale? Cum? Pentru ca prin alte parti poate exista si factori de decizie care mai si fac ceva util. Poate ca in alte parti turma e formata din ciobani iar ciobanii sunt semizei. La noi turma nu e formata nici macar din oi, ci din legume flescaite.

Deci, Mens sana in corpore taxano… taxati pe toate partile, asteptam si taxa pe abdomene, genuflexiuni si chiar caloriile arse la sala, taxa pe transpiratie si pe kilogramele de fier ridicate la antrenament.

Am fost azi la Antena 2, tema discutiei “Taxa pe fast food”. Observ si acum la TV ca sunt unii pacaliti de aparenta “grija” pentru “sanatatea populatiei”, cand, de fapt, aceasta taxa va face sa creasca consumul de produse de tip junk food si chiar fast food. Explicatia e simpla: cam toata lumea consuma o combinatie de alimente de tip  fast-food sau junk-food si mancare sanatoasa. Mancarea sanatoasa este mai scumpa si mai greu de obtinut, preparat, transportat, mancat din mers sau cand ai un program incarcat. Bugetul pentru alimente fiind deja foarte rigid(ponderea cheltuielilor cu alimentele este foarte mare in Romania, in totalul cheltuielilor unei persoane/familii) si sumpindu-se alimentele de tip fast food, automat vor fi taiate alimentele sanatoase si se va consuma mai mult fast food.

Trecand peste definirea fast food-ului(in mod obsesiv se includ aici grasimile, in general, desi exista si grasimi sanatoase, esentiale vietii), ajungem la solutia de subzistenta: sa ne aducem fiecare mancare de la tara. Sa ne procuram alimente din surse proprii, la preturi mici, care nu apuca sa fie umflate de procesatori(cum ar fi laptele, de exemplu). Intrebarea este daca ne apucam toti sa cautam mancare “de la tara”, “tara” poate produce suficienta mancare. Din moment ce mor animalele de foame din lipsa de furaje si sta pamantul nelucrat, as zice ca ca se poate. Din moment ce multi dintre noi pierdem timp cu prostii si facem “cardio” pe banda in loc sa muncim putin… cred ca se poate suplimenta si forta de munca existenta acum la tara. Benevol. Vrei mancare curata? Participi atat financiar cat si direct la producerea ei. Poti vedea acest lucru ca pe o distractie sau relaxare de week-end. In loc sa pierzi bani si sanatate vei castiga bani(din economia facuta) si sanatate.

Calitatea alimentelor “de la tara” nu este standardizata si te poti trezi cu un ou mai vechi, o rosie mucegaita, niste pepeni crescuti cu “azot”, dar tot ar fi mai bine decat alimentele importate, procesate, pline de aditivi si care, prin faptul ca sufoca piata, distrug si sansa ca noi sa avem vreodata mancare curata romaneasca.

Om cu om. Nu ne putem baza pe “autoritati” sau “stat”. Justificarile acestor taxe sunt penibile. Efectele lor sunt contrarii celor pretinse. Stim bine de ce si deja politica a devenit o casnicie unde partenerii se inseala reciproc. Media traieste si din publicitatea producatorilor de junk food.  Deci nu te poti astepta la o parere obiectiva nici din partea lor.

Daca fiecare dintre noi mai convinge inca un om sau o familie, atunci incet, incet, apar si solutiile la problemele: de unde iei alimente, cum sunt crescute, care este calitatea, care este siguranta, care sunt preturile, cine le sorteaza, cine mi le aduce la usa, cine mi le transforma in feluri de mancare sanatoasa, pe care sa le pot manca si cand am un buget redus(financiar sau de timp).

Cand stai pe scaun, pe canapea sau in pat in cautarea solutiei perfecte nu faci decat sa te indepartezi de solutiile imprefecte, dar aplicabile, simple, eficiente, economice, sanatoase. Mai bine incepi gherila interioara decat sa astepti marea revolutie, eventual facuta de altii.

Om cu om se poate trece de la pierdutul timpului si aruncatul banilor pe junk food la folosirea timpului si banilor pentru sanatate, cultura, dezvoltare personala.  Taxele sunt platite de fiecare dintre noi, iar banii nu am stiut niciodata unde se duc. Insa daca renunti la a cumpara mancare si incepi sa o produci(eventual in colaborare cu rudele de la tara) acei bani stii unde raman. La tine.

Dupa doua zile de cosmar am trecut ieri pe la Palatul Sutu, la Universitate(e mai mult o casa, dar se numeste “palat”). Acolo este si astazi un targ de produse traditionale(afara), diverse cosmetice bio si obiecte de artizanat.

Se gasesc si mezeluri “naturale”, branza, carnati, diverse specialitati din carne, jumari.

Lactatele presupunem ca provin de la animale hranite cu iarba.

Carnea totusi e mai greu de produs si nu stim daca animalele au fost hranite natural. De asemenea, daca in specialitati s-au folosit si diversi aditivi chimici.

Mezelurile “naturale” sunt de preferat in fata celor “industriale” si dau varietate unei diete.