Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Am pus articolul pe getfit.ro
Despre cum sa previi dauna totala si sa iti revii dupa mese imbelsugate, petreceri, baute si alte evenimente mai mult sau mai putin sociale.

Sarbatori. Bautura. Mancare. Ingrasare.

Sa va aduca Mosul tot ce va doriti si inca o surpriza in plus!

Eu vad postul ca pe o detoxifiere sau purificare. Renuntarea la produsele de origine animala are printre scopuri curatarea corpului si spiritului. Produsele de post gasite prin magazine par sa fie tocmai pe dos concepute: ultraprocesate, chimizate, cu multe calorii “goale”, aditivi, ingrediente de foarte proasta calitate(zahar, margarina, faina alba, soia, sirop de glucoza/fructoza etc.). Despre ce sa mancam in post am scris in articolul Dieta vegana optimala iar despre suplimente am scris in Suplimente utile in perioada de post.

Daca ai un motiv oarecare sa renunti la carne, “pateu”, cremwursti sau branza(religios, etic, ecologic) atunci de ce ai cauta un produs care sa imite carnea?  Daca vrei sa-ti purifici corpul de ce l-ai imbuiba cu zahar, amidon si reziduuri industriale? Daca renunti la grasimile animale crezi ca margarina si uleiurile arse au vreun beneficiu pentru sanatate? Ti se pare ca slabirea din post se datoreaza cumva dulciurilor “de post” sau doar malnutritiei?

Ar mai fi de completat: daca tot tii post… de ce in restul anului iti bati joc de corpul tau? Si de ce postul se incheie cu abuzuri alimentare?

Gatirea alimentelor se refera la diverse procese fizice, chimice, biologice menite sa imbunatateasca atat calitatile gustative cat si cele nutritive. O parte din operatiunile gastronomice ajuta la conservarea alimentelor, altele grabesc alterarea. Chiar daca scopul este unul pozitiv, prin gatire se pot produce si o serie de toxine, mai ales daca pornim de la alimente procesate, care contin diversi aditivi. Pe masura ce stiinta nutritiei este ajutata de mijloace moderne se constata un fapt surprinzator: cele mai multe metode folosite pentru gatirea alimentelor sunt daunatoare calitatilor nutritive. Adica, in loc sa avem un produs finit mai sanatos si mai hranitor avem un produs finit mai gustos dar toxic.

Metodele de gatit includ taiere, tocare, presare, uscare, fierbere, frigere, prajire, coacere, afumare, fermentare, coagulare cu acizi si diverse combinatii ale acestora. Gatirea la microunde este o modalitate noua si potential periculoasa, atat prin denaturarea unor substante din alimentele propriu-zise cat si a ambalajelor folosite. Gastronomia moderna este o imbinare intre chimie, fizica, biologie, nutritie si isi propune obtinerea de preparate gustoase si sanatoase in acelasi timp.

Cum gatim carnea si organele(ficat, creier)?

Carnea si organele contin nutrienti esentiali si ofera proteine si grasimi de calitate, intr-o forma concentrata si usor asimilabila. Vorbim despre sursele curate, animale crescute in mod natural. Totusi, temperaturile inalte(frigere pe gratar sau prajire in ulei) induc in produsele animale transformari chimice cu rezultate toxice. Deci carnea si organele ar trebui mai degraba fierte(inclusiv supe in care au fiert si oasele) sau coapte(slow-cooker sau cuptor la temperatura redusa). Carnea fripta, desi a constituit un pas major in evolutia omului si se considera ca o putem consuma fara efecte secundare majore, poate fi insotita de salate de vegetale proaspete, pentru contracararea efectului nociv. Incalzirea carnii procesate(mezeluri) este un lucru complet gresit, de exemplu “bacon prajit”.

Cum gatim pestele?

Pestele poate fi mancat crud(acolo unde este posibil) sau facut la abur/fiert, fiind o carne usor de gatit. Pestele la cuptor este acceptabil atat timp cat nu este ars si il “tratam” din timp cu zeama de lamaie(antioxidant). Punand pestele pe gratar aproape ca ii anulam calitatile nutritive punand arsura in celalalt taler al balantei. Prajirea este cea mai toxica, iar daca “se nimereste” un “pane” mancam doar interiorul, eliminand zona de faina arsa in ulei de la exterior. Pestele afumat poate fi o exceptie in dieta.

Cum gatim laptele si produsele lactate?

Laptele fiert(si pasteurizat) se pare ca este una dintre cauzele principale pentru bolile cardiovasculare, in principal din cauza proteinelor denaturate si nu a grasimilor, asa cum se credea pana de curand. De asemenea, raportul dezechilibrat de calciu:magneziu are o contributie importanta. De aceeea, ideal este sa mancam produse lactate din lapte crud, insa fermentate: iaurt din lapte crud, branza maturata. Sub pretextul riscului de imbolnavire, comercializarea de produse lactate din lapte crud este practic ilegala.

Cum gatim ouale?

Ouale pot fi fierte(moi, de preferinta) sau incluse in alte feluri de mancare. Galbenusul poate fi mancat si crud, in timp ce albusul are nevoie de temperatura pentru inactivarea unor antinutrienti. Omleta este acceptabila atat timp cat mentinem o temperatura scazuta prin adaugarea de legume (ceapa, rosii, verdeata). Prajirea clasica poate fi acceptata daca se respecta regulile de baza impotriva arderii: mult ulei(da, mult, nu putin), timp scurt al vasului pe foc.

Cum gatim legumele?

Legumele sunt utile crude, cu putine exceptii. Sucul de legume trebuie sa fie facut din legume reci si consumat pe loc, fara “glume” de tip “suc de legume la sticla”, pe cat posibil. Legumele fermentate(varza, radacinoase, salate) pot fi o alternativa de aport probiotic pentru cei care nu mananca iaurt. Pentru o digestie imbunatatita legumele pot fi fierte (la abur sau in apa), dar pierd din vitamine. Prajirea sau frigerea legumelor mi se pare o crima nutritionala.

Ciupercile sunt bogate in vitamine si minerale daca au fost crescute intr-un mediu de cultura bun (sau culese din natura). Pot fi consumate crude, la abur sau fierte. Prajirea, coacerea si frigerea distrug prea mult din substantele utile.

Leguminoasele (fasole, mazare, naut, soia, linte) sunt greu de gatit din cauza cantitatilor mari de substante toxice sau greu digerabile continute. Pentru fiecare in parte exista moduri traditionale de inmuiere, incoltire, fierbere. Ca si cerealele, leguminoasele contin diverse substante care pot afecta sanatatea, in special sistemul hormonal si imunitar (pot declansa boli autoimune).

Cum gatim nucile si semintele?

Nucile, semintele, alunele de padure contin grasimi usor degradabile, deci prajirea lor este exclusa. Despre inmuierea in apa si incoltire parerile sunt impartite si fiecare tip trebuie tratat separat, in functie de caracteristicile sale. As evita si macinarea lor, pentru ca se mareste foarte mult suprafata de contact cu aerul.

Cum gatim fructele?

Fructele sunt un subiect des discutat insa eu cred doar in fructele proaspete, coapte in copaci, nu pe vapor. Ca exceptie as pune avocado, pe care il mananc tot crud. Ananasul contine enzime proteolitice  iar zeama de lamaie este nelipsita. Fructele de padure sunt pe primul loc, proaspete sau congelate. Sambruii lor contin grasimi sanatoase, deci trebuie mancate cu totul. Sucurile imbuteliate sau gemurile, oricat de “natural” ar scrie pe ambalaj sunt practic inerte si reduse la nivelul de “apa cu zahar”.

Cele mai multe condimente contin fitonutrienti sensibili la caldura, deci ar trebui adaugate cat mai tarziu in procesul de preparare (la final, cand alimentele sunt reci). Intr-adevar, incalzirea lor elibereaza nenumarate arome, dar nu sunt sigur ca este si varianta sanatoasa. Un caz aparte este usturoiul, care beneficiaza de o crestere de “forta” atunci cand este lasat 10-15 minute sa oxideze, dupa ce este curatat si maruntit.

Pentru mine cerealele sunt pe ultimul loc. Am expus motivele (de ordin personal, dar si nutritional) pentru care aceasta grupa alimentara atat de promovata ocupa in dieta mea un loc modest. Pe cat posibil incerc sa fie variante fara gluten (preusodcereale: quinoa, de exemplu). Produsele procesate din cereale, fie ele declarate “integrale” sau “cu fibre” sunt, din punctul meu de vedere, un dezastru nutritional si o excrocherie. Procesarea are dezavantaje (se pierd multi nutrienti si ne lasa cu un produs plin de calorii goale) dar si avantaje (se pot elimina toxine, antinutrienti si alergeni).

Putem combina la aceeasi masa alimente gatite in felul specific si optim pentru fiecare. Eu sunt pentru mese cat mai simple, feluri de mancare cu putine ingrediente. Astfel obtin un control nutritional bun (cantitativ si calitativ), savurez fiecare aliment in parte si fac economie de timp. Bineinteles ca mananc cu placere feluri de mancare sofisticate la restaurant sau gatite de altii

Am fost invitat la o emisiune TV acum cateva luni pentru a discuta despre “dieta de criza” sau ce este de facut in perspectiva scumpirii alimentelor. Pentru fiecare dintre noi, costul diete este compus din cantitatile cumparate (ce mancam+ ce aruncam) inmultit cu costul de achizitie (cumparare, procurare prin alte metode).

Componentele pretului alimentelor sunt diverse si trebuie sa evaluezi la fiecare cumparare cat din banii tai merg in produs (calitate, valoare nutritiva) si cat merg in alta parte.

Prima componenta este cea directa: pamantul, munca, ingrasamintele, pesticidele, utilajele si masinile agricole, combustibilul folosit. Industrializarea agriculturii genereaza si costuri suplimentare, dar are o eficienta mai mare: pe acelasi pamant se pot obtine recolte mai mari decat daca ai lasa pur si simplu plantele sa creasca fara nici o ingrijire. Ideal este sa gasim surse de alimente produse natural, cu cat mai putine chimicale sau chiar sa producem (pe cont propriu sau in colaborare) macar o parte din alimente.

Apoi urmeaza transportul si pastrarea. Cu cat alimentele sunt pastrate mai mult timp (eventual chair in conditii speciale- refrigerate) si cu cat sunt aduse de la o distanta mai mare, cu atat costul este mai umflat. De aceea e bine sa mancam alimente crescute local, de sezon. Poti face drumuri “la sursa” si cumpara cantitati mai mari, pentru toata familia sau pentru un grup de prieteni, reducand astfel costul cu tranportul, dar asigurand alimente sanatoase. Exista si metodele traditionale de conservare foarte utile si cu putin efort pot fi transformate in metode sanatoase.

Procesarea si ambalarea pot reduce calitatile nutritive (se pierd nutrienti cand graul este transformat in faina sau cand semintele sunt transformate in ulei). In procesare pot fi adaugati si aditivi periculosi pentru sanatate, deci ar trebui sa manacam alimente cat mai putin procesate si care nu au nevoie de ambalaj. Evident, procesatorii de alimente adauga si ei partea lor de costuri si profit. Procesarea in restaurante (in special fast-food) poate ridica si ea costul alimentelor, facand mult mai inteligenta si ieftina o dieta cu alimente de la “pachetel” si gatitul pentru mai multe persoane (mese intre prieteni).

Publicitatea ocupa un loc din ce in ce mai mare in costul unui aliment. Cu cat un aliment este mai prezent in media si in clipurile publicitare, cu atat mai multi bani din bugetul tau se vor duce in alta parte in calitatea si valoarea nutritiva a alimentului.

Uitandu-ne la celebra “piramida alimentara” si adaugand informatiile economice pe care le avem constatam un fapt uimitor: cu cat un aliment este mai pretabil la industrializare si procesare cu atat este mai recomandat. Evident, este efectul sumelor de bani incasate din vanzarea acelorasi produse, cu valoare adaugata mare(in cazul celealelor procesate pretul platit de consumator este chiar si de sute de ori mai mare decat cel al boabelor de cereale). Este un cerc vicios ce poate fi intrerupt doar prin alegerile fiecaruia dintre noi.

Cantitatile de alimente pe care le consumam tin de calitatea lor si de densitatea nutritiva. Cu cat consumam alimente mai naturale si dense nutritiv cu atat cantitatea totala consumata va fi mai mica. Costul pe unitatea de nutrient este mai mic atunci cand alimentele sunt naturale si neprocesate. Senzatia de “burta plina” pe care unii o cauta poate fi inlocuita de o senzatie de “usor” si “energie” intr-o dieta inteligenta. Se stie deja ca restrictia calorica este o metoda sigura pentru sanatate si prelungirea vietii. Deci mancand putin, dar bine, avem o viata lunga si sanatoasa, pe langa faptul ca economisim bani. Marimea portiilor este foarte importanta, e bine sa gandesti dinainte cat vei manca sau sa imparti cu alte persoane, fiecare mancand doar atat cat are nevoie.

Planificarea si organizarea cumparaturilor si meselor duce la reducerea risipei si economii. Pentru alimentele de sezon poti organiza cumparaturile chiar si cu cateva luni inainte (cumpararea unui vitel sau a unui miel). Pentru alimentele perisabile grija trebuie sa fie chiar mai mare. Lucrezi cu lista, cantar, calendar, ambalaje refolosibile. Grupurile organizate de consumatori pot obtine discounturi de volum de la producatori/comercianti, chiar si in Romania. Timpul pierdut cu activitati inutile (televizor, jocuri pe calculator, distractii “subtiri”) poate fi realocat pentru o activitate ce se dovedeste atat de importanta pentru sanatatea noastra, dar si pentru buget.

In final, prin alegerile pe care le facem inclinam balanta intr-o parte sau alta: profit pentru industrie sau sanatate pentru noi si planeta.

Acum cateva saptamani am putut face un mic experiment: meniu de botez (semi)dietetic, pe gustul nostru. Cu mici adaugiri, un astfel de meniu ar putea fi mancarea pentru o zi a unei persoane active.  Am mai avut la dispozitie fructe si Crunchy Clusters(migdale, caju si seminte de dovleac trase in sirop de trestie de zahar si incalzite foarte putin).

Am ales cele mai curate specialitati de carne, am adaugat putine legume, branza, ciuperci. Foarte putini carbohidrati, ar putea fi un mic-dejun pe cinste. Studiile stiintifice spun ca daca mananci carbohidrati dimineata(ex. cereale) esti mai prost pe durata zilei(teste de memorie si inteligenta). In alte zile poti manca si oua fierte(sau ochiuri dupa metoda speciala), iaurt gras, somon afumat, pasta de sardine(sardine, unt, lamaie) sau poti adauga mai multe legume, eventual sub forma de suc. Daca ai avut o masa copioasa cu o seara inainte poti ramane doar la cateva bucati de legume(morcovi), fructe sau… doar apa( sau ceai). Cred ca cea mai buna solutie e sa ai la indemana mai multe alimente sanatoase si sa lasi pofta sa-ti dicteze meniul. Fara cafea sau tutun. Doar cu niste vitamine, minerale, antioxidanti, lecitina, omega 3 si ce s-o mai gasi prin dulap.

De vis: somon la cuptor cu legume fierte, absolut delicios.  As putea manca asa ceva in fiecare zi. De fapt… mananc asa ceva aproape in fiecare zi, doar ca am o portie mai mica de peste si legumele se schimba. Peste legume poate veni si un sos de smantana fermentata(sau iaurt gras) cu usturoi(stiu, miroase urat) si patrunjel, cu putin ulei de seminte de in. Macroul pescuit este si el o varianta gustoasa, relativ ieftina si usor de preparat. Pentru ca se digera usor e o solutie pentru masa dinainte de antrenament, eventual completand cu avocado, nuci, seminte, alune(crude, bineinteles) sau fructe de sezon(daca nu am mancat de dimineata). In functie de obiective “intra” si niste carnitina, creatina, lipotropice, ginseng, CLA, antioxidanti, detoxifiant pentru ficat.

Personal evit cartofii, dar pentru cei care vor sa creasca in greutate sau vin direct de la sala ei sunt o sursa buna de carbohidrati(o alta sursa buna ar fi orezul salbatic). Salata de langa poate fi o alternativa low-carb si ii poti creste cantitatea dupa dorinta. Aici avem trei tipuri de carne din care alegem unul: vita, porc, pui. Vita e cea mai indicata pentru sportivi, porcul “curat” e greu de gasit. Puiul… doar daca avem “de la tara”, caz in care pieptul o sa ni se para minuscul. Carne rosie mananc de cateva ori pe saptamana, cateodata mai rar. Organe(ficat, creier) doar cand am o sursa sigura. Daca simt nevoia, mananc; e un sistem care se regleaza automat. Imediat dupa antrenament poti avea aminoacizi lichizi sau un weight-gainer. Inainte de culcare un ZMA si ziua e incheiata exact cum trebuie.

Aici noi am plusat, la cererea publicului: inghetata si tort. Da, mult zahar, multa grasime, multe calorii, posibil si multi aditivi. O astfel de nebunie este o exceptie acceptata. In mod normal, in loc de inghetata iti poti face un smoothie sau chiar o budinca din concentrat proteic, gelatina, indulcitori naturali, grasimi sanatoase, fructe congelate. Unii aleg sa faca asta dupa fiecare antrenament, cand “caloriile nu se depun” sau intr-o zi anume(o data pe saptamana) cand se umfla cu dulciuri si junk pentru a-si elibera frustrarile. Exista si suplimente care sa blocheze asimilarea grasimilor si carbohidratilor si altele care sa minimizeze pagubele.

Stropim din belsug cu apa plata. Vin doar la Paste si la Craciun.

Imaginile au fost realizate de Adrian Vinersan in restaurantul La Cena 2.

Acest post este dedicat celui care spunea ca invat lumea cum sa nu manance. Uite, acum te invat si cum sa mananci. Dar… esti in stare sau iti e mai bine cu furaje pentru animale?

Stim cu totii ca alimentele “industriale” au o gramada de probleme, de la continutul scazut de nutrienti, lipsa gustului, ingrasamintele, pesticidele, hormonii, conservantii, colorantii si cate si mai cate.

La alimentele cu un continut mic de nutrienti si o acumulare mai mica de chimicale (plante) putem face compromisul de a cumpara din supermarket. Totusi, alimentele de origine animala pot concentra mai multe chimicale daunatoare. De aceea este foarte important sa ai surse curate de carne, oua, lapte, peste. In afara inselatoriei numita “alimente bio, organice, ecologice” raman foarte putine alternative, cea mai la indemana fiind cumpararea alimentelor de la producatorii de la tara.

Gustul alimentelor naturale

Gustul alimentelor produse natural (sau mai aproape de modul natural) este mult mai bun. Motivul? Ele contin substante nutritive care dau acel gust bun. Alimentele fara gust sunt mult mai sarace in nutrienti. Exceptie fac acele alimente care sunt “imbunatatite” cu arome artificiale si apoi cu potentiator de aroma.

Continutul nutritional

Continut nutritiv real este foarte greu de aflat, insa stim ca daca o planta sau un animal creste pe un sol bogat si curat, li se da suficient timp sa acumuleze substantele hranitoare si sunt consumate proaspete ele aduc beneficii marite fata de alimentele cresute in vata, coapte la bec, umflate cu hormoni, coapte pe vapor, colorate cu aurolac, tratate cu soda caustica, prajite de trei ori, iradiate etc. Teoretic, daca iei direct de la “tarani” iei produse mai proaspete, insa exista si situatii cand produsele sunt vechi, degradate, alterate.

Pretul alimentelor

Pretul alimentelor industriale e format dintr-un procent foarte mic (de multe ori sub 10%) din costul de productie, restul fiind marketing, transport, depozitare, procesare etc. In cazul alimentelor adevarate, “de la tara”, o componenta principala a pretului o reprezinta ineficienta(fata de cele industriale), pentru ca metodele de cultivare/crestere sunt rudimentare. Se plateste apoi volumul foarte mare de munca fizica(timpul oamenilor). Transportul ocupa si el un loc important, pentru ca nu avem economie de scara: se transporta cantitati mici la un moment dat. In final, se plateste si boieria, faptul ca intermediarii sau cei care le vand stiu ca omul e dispus sa plateasca mai mult pentru curatenie si calitate.

Pierderile

Transportul si stocarea alimentelor “de la tara” pun probleme deosebite, pierzand mult din cantitatea totala (degradare, alterare), crescand costurile, ingreunand aprovizionarea si reducand disponibilitatea “pe piata”, cu perioade cand produsele sunt absente alternand cu o abundenta care duce la scaderi de pret si chiar la pierderi insemnate(perisabilitati). Un aliment de calitate se degradeaza daca este transportat si pastrat in conditii improprii. Sezonalitatea alimentelor a fost anulata de comertul international si metodele moderne de productie facand practic imposibila absorbtia alimentelor produse natural, sezoniere si locale, proaspete.

Calitatea

Calitatea alimentelor “de la tara” se presupune ca este mai mare, pentru ca sunt crescute natural, fara chimicale, fara hormoni si alte porcarii. Totusi, lipsa unui sistem de control al calitatii face ca, de multe ori, sa ne trezim in fata cu stricaciuni, deseuri, porcarii. Incercand sa castige cat mai mult, cei care vand aceste produse sfarsesc prin a renunta la etape cum ar fi sortarea, bagand pe gat cumparatorului si pierderile, reflectate insa in sacosa, nu in pret, cum ar fi normal.

Know how

De multe ori problemele de mai sus tin de know-how si mai putin de bani. Din moment ce specialistii in agricultura, zootehnie si alimente lucreaza pentru industrie, cei care ramans sa produca pe cale naturala sunt, de multe ori, incompetenti, ignoranti, indolenti; irosind resurse si aducand pe piata produse de calitate proasta. Lipsa de organizare si promovare duce si la dificultatile pe care le au eventualii clienti in a gasi mancare de calitate.

Riscuri

Alimentele aduse pe piata de producatorii mici sau individuali prezinta si riscuri, pe care se bazeaza firmele mari cand impun restrictii legislative, influentand puterea politica de decizie. Riscurile biologice provin din lipsa cunostintelor elementare de igiena sau din neglijarea aplicarii acestora. Contaminarile cu materii fecale, transmiterea de boli de la animale la om, mucegairea sunt frecvente.

Chiar daca sunt de la tara, e greu de aflat daca pamantul sau apa din zona respectiva sunt sau nu contaminate. Unii poluanti persista in sol si zeci de ani, deci fabrica de baterii inchisa de ceva vreme poate inca sa isi manifeste efectele. Din dorinta de a obtine o productie mai buna, cultivatorii particulari pot folosi cantitati necontrolate de ingrasaminte, pesticide, ierbicide, poate chiar mai mari decat in cazul “industriei”.

Contrafacerile – in special cele din magazinele “de producator” sau “traditionale”- au devenit o reala problema, de multe ori produsele “de la bunica” avand etichete pe care scrie nitrit, benzoat, tartrazina etc. Chiar daca nu au eticheta este foarte posibil ca produsele sa fie tot “de fabrica” dar ambalate si prezentate precar, astfel incat sa creeze impresia de aliment “de casa”. Avem si categoria de produse “preparate in mod traditional”, dar din ingrediente chimizate.

Alegeri educate

Intr-adevar, e greu sa alegi si o intrebare simplista este “dar atunci ce mai mancam?”.  E ca si cum ai intreba “daca tot murim, de ce sa mai traim?”. Mancam ce consideram ca este mai sanatos. Daca avem de ales stim ce sa alegem. Daca avem timp mergem si dupa mancare la tara. Daca avem surse, le fructificam. Bineinteles ca nu ai cum sa elimini 100% din alimentele gresite, dar poti macar imbunatati dieta spre 80-90% alimente sanatoase, cu un efort proportional cu importanta pe care o acorzi alimentatiei si sanatatii tale.

Solutii concrete

Chiar daca ne dorim ca toata lumea sa manance curat si ieftin, trebuie in primul rand oferite solutii individuale, pentru ca solutia generala sustenabila inca nu a fost gasita. Pana sa obtinem pacea mondiala si sa salvam lumea de incalzirea globala, tantari, pitipoance, foame, sete(de putere) si saracie, solutia reala pentru fiecare dintre noi e sa “get dirty”, adica sa isi produca macar o parte din mancare, eventual facand troc pentru o alta parte. Munca in aer liber e buna pentru sanatate si te face sa intelegi mai bine valoarea alimentelor de calitate.

O dieta sanatoasa presupune ca poti manca alimentele care iti fac bine in cele mai multe situatii, atunci cand esti acasa, pe drum, la scoala, la serviciu, la restaurant sau in vizita.

Ce voi manca la urmatoarea masa? Pentru ca da… in maxim cateva ore mi se va face foame( asta daca nu imi este deja foame).

Cand suntem acasa e simplu: avem stocurile de alimente din lista de alimente pentru obiectivele noastre. Ce facem in deplasare? Cand suntem plecati, pe drum, in tren, pe vapor, in masina? Ne lasam la mana buticurilor, benzinariilor, shaormeriilor, mecdraivurilor? Cheltuim mai mult pentru a manca mai prost? Ii lasam sa isi bata joc de noi sau ne pregatim din timp, ca o persoana inteligenta ce suntem? Asteptam “sa gasim ceva ok” pana ajungem hamesiti sa mancam acelasi junk?

Cred ca e mai bine sa ne pregatim, sa alegem, sa preparam si apoi sa ne bucuram de mesele noastre sanatoase si gustoase oriunde si oricand.

Calitatile unui “pachetel” sunt:

• intens nutritiv- combinam surse de proteine/grasimi sanatoase/fibre, cu maxim de energie si nutrienti pe kilogram.
• divers- vrei sa poti alege si pe moment, mai ales daca sunt mai multe mese si exista riscul sa fii talharit de fomistii din jur
• usor de preparat- faci economie de timp, in acelasi timp pastrand valoarea nutritiva a alimentelor
• preparat in avans- deci gandit si controlat, cu o selectie buna a alimentelor si ingredientelor.
• usor de transportat- fara balast inutil care sa iti rupa spatele sau sa ocupe spatiu(lichide, ambalaje, parti necomestibile)
• putin perisabil- le poti manca si daca deplasarea se prelungeste neasteptat uscat, tinut la frigider inainte de plecare, ingrediente foarte proaspete, procsare minima, cutie speciala care izoleaza termic
• portionat- pentru economie de timp si control al cantitatilor in special nucile, alunele, semintele, care sunt usor de consumat in cantitati prea mari
• fara mirosuri- respectam si dreptul altora de a trai, deci fara usturoi, ceapa, condimente puternice
• fara reziduuri- pentru ca vrem sa mentinem curatenia si caratul ambalajelor/resturilor poate deveni frustrant

Ordinea in care  mananci este de la cele mai persiabile spre cele mai rezistente(uscate, conservate). Poti avea din start anumite combinatii(garnituri, salate) dar sunt mai greu de pastrat si mancat. Cel mai bine este sa mananci simplu, un singur aliment la o masa. Asta va ajuta digestia si controlul cantitatilor, pe langa faptul ca este mai comod.

O lista cu alimente utile in deplasare:

• carnea, pestele; bine facute la cuptor, pentru a se pastra mai bine si a fi mai usoare(efectul de deshidratare)
• legumele crude(morcov, telina, sfecla) sau la abur, cat mai putin taiate(curatam doar partile necomestibile), sunt foarte gustoase si satioase
• quinoa incoltita pentru aport de proteine, carbohidrati complecsi, fibre, enzime. Sunt utili si alti germeni sau leguminoase bine fierte in masura in care le poti asigura o temperatura scazuta.
• fructele- cu grija si masura, pentru ca sunt grele si perisabile. Merele se pastreaza bine insa pe banane te poti baza doar cateva ore pe timpul verii.
• avocado intreg(se poate manca din el cu lingurita), cu grija la timpul de coacere, masline curatate de samburi
• iaurtul cu putina sare adaugata, pentru efectul probiotic si rehidratare(impreuna cu apa). Tine-l in congelator cu o seara inainte.
• banzeturi fermentate: cascaval adevarat, branza de burduf, parmezan. Daca sunt “de cumparat”, verifica pe eticheta conditiile de pastrare.
• bucati de nuca de cocos, foarte satioase, bogate in grasimi sanatoase si fibre, rezistente la temperaturi mari
• ouale fierte tari se pastreaza chiar si mai multe zile la temperatura camerei. Daca planuiesti sa le consumi in cateva ore le poti curata de acasa.
• nucile(clasice, de brazilia, macadamia), semintele(de canepa decorticate, chia si in inmuiate in apa), alunele de padure. Se pastreaza foarte bine. Mestecate lent dau o senzatie de satietate mare.
• carnati crud-uscati de oaie/porc/vanat, slanina, mezeluri naturale in vid(atentie la conditiile de pastrare)
• conserve de calitate: somon, sardine, ficat de cod(nu iti permiti sa arunci uleiul)

Poate ai chiar si un shake reteta proprie(doar ingredientele in shaker, fara apa) sau batoane, tot din ingrediente alese de tine.

Bineinteles, rezerva de apa plata. Poate fi si minerala, cu lamaie si stevia daca te lasi de “bauturile racoritoare acidulate”.

Sunt de evitat sursele concentrate de carbohidrati(cereale, dulciuri, biscuiti, zahar, fulgi) pentru ca pot genera o senzatie marita de foame, mai ales in conditiile stress-ului indus de o deplasare. Apare apoi tentatia de a manca mai mult junk.

Totusi, este utila si o cantitate oarecare de junk, biscuiti, ciocolatele, chipsuri, sticksuri, batoane ieftine, arahide prajite la punga sau alte porcarii pe care vei fi probabil nevoit sa le dai celor care se trezesc pe traseu ca nu au ce manca si incep sa chitzaie de foame. Oricum lor nu le place mancarea sanatoasa si oricum o mananca prea rar pentru ca tu sa le faci un bine rupandu-ti de la gura.

Dupa cum observam, “pachetelul” de mai sus poate fi luat la scoala, serviciu sau oriunde petreci timp departe de bucataria ta. De asemenea, observam ca el contine cam tot ce ai vrea sa mananci, cu foarte putine exceptii. Iar ranjetele celor care fac misto de tine ca vii cu sufertasul sau cu shakerul tupa tine se vor transforma in grimase de durere peste niste ani cand vor zace prin spitale.

Cum se face ca la “all inclusive” este atata mancare? Simplu: este cea mai ieftina si proasta mancare. Chiar daca in meniu se strecoara si cateva alimente sau preparate sanatoase, contributia lor benefica va fi distrusa de cantitatile covarsitoare de junk, dulciuri, zahar, fainoase, prajeli, carne tocata infecta.

In loc sa profite de vacanta pentru a-si regla apetitul si a se recupera fizic si psihic, omul buhait isi dezvaluie adevarata natura: baga in el mult borhot, ca e “gratis”. Am trecut prin asta acum niste ani cand am reusit sa pun 9-10 kile pe mine intr-o astfel de vacanta. De atunci am reusit ca in vacante sa ma tin de regim si chiar sa mananc mai bine decat acasa. Imi place sa cred ca am depasit faza in care ma refugiam in mancare multa, sub pretextul ca vroiam sa cresc in masa musculara si ma facusem de 100 de kile, parizer. Vad in jur oameni care nu au nici macar acest pretext ci pur si simplu rad cu gura pana la urechi precum niste calici primiti la masa boiereasca.

O vacanta de vara presupune soare, un program flexibil si un mediu nou, primitor si agreabil. Toate acestea ajuta la o secretie mai mare a hormonilor “buni”, cum ar fi testosteron(in special la barbati), hormonul de crestere si serotonina(un neurotransmitator implicat in starea de fericire si reglarea apetitului) . Dulciurile(inclusiv fainoasele), alcoolul, noptile nedormite scad nivelul acestor hormoni. O vacanta mi se pare cel mai bun moment sa incepi o dieta si un mod sanatos de viata, pentru ca ai toate parghiile, inclusiv mediul care te ajuta. Evident, vorbim de mediul obiectiv, nu de subiectivitatea bericilor si infulecarii pana la explozie de baclavale, de parca vine sfarsitul lumii peste cateva zile.

Problema cu mancatul mult si prost tine si de sanatate, nu doar de faptul ca te-ai ingrasat cateva kilograme in vacanta si vor face colegii misto de tine la munca atunci cand va veti bate pe burta de bere la sfarsitul verii. Ficatul si organele interne vor fi mai obosite dupa o astfel de tortura, asa cum va fi si sistemul nervos agresat cu toate chimicalele din “mancare”. Pentru organism este un efort si un stress atat ingrasarea(folosirea caloriilor in exces penrtru depozitare) cat si slabirea(mobilizarea resurselor de grasime, laolalta cu alte resurse ale organismului).

Calatoria intr-o tara straina o vad ca pe o calatorie initiatica din basme, constient fiind de bogatia culturala pe care o am de asimilat. Aceasta bogatie culturala se refera si la mancare: caut sa mananc cantitati mici din feluri de mancare traditionale, preparate din materii prime locale, curate, sanatoase.  Mi se pare absurd sa stau inchis intr-un “resort” si sa bag in mine mancare 7-10 zile pana mi se apleaca.

Din punctul meu de vedere, aceasta iluzie “all inclusive” este doar o simpla manevra pentru a oferi o satisfactia falsa a unei vacante in care in loc sa te dezvolti ca om te dezvolti ca animal scapat in troaca plina de mancare, dupa un an de munca pe plantatie.

Asta mi-a spus prietenul Lucian cand a iesit pe usa avand in punga(de hartie) 10 oua si aproximativ 1kg de capsuni provenite din productia familiei. Dupa fiecare antrenament imi spun cat de bine este sa faci sport, cum toate grijile si problemele dispar si se ordoneaza, cum tensiunea de peste zi se elibereaza. Aceeasi satisfactie o incerc si atunci cand mananc alimente naturale, primite cadou sau in urma unui schimb care nu implica bani, obligatii sau reguli.

Ani de zile am tot scris despre ce e bine sa mancam, ce nu e bine etc. De la o vreme pur si simplu mi se parea inutil sa mai scriu astfel de articole. Ce rost are sa mai critic al miilea junk food sau a milioana substanta cancerigena? Stim deja regula de baza: dieta naturala, locala si sezoniera. Ea este sanatoasa atat pentru corpul  nostru cat si pentru societate. Putem bate apa in piua cu miligrame, colesteroale, procente, calorii… degeaba. Singura dieta este aceea pe care o tii si este data de alimentele pe care esti in stare sa ti le procuri si sa le prepari. Restul sunt povesti de umplut reviste, emisuni TV si site-uri.

De vreo luna si ceva eram blocat. In urma unor evenimente neplacute am putut aloca mai putin timp scrisului pe blog sau altor activitati. Paradoxal, cu cat citeam mai mult despre pace cu atat mai mult eram supus unor violente, directe sau indirecte. Culmea, buba s-a spart tocmai dupa ce citisem despre Gandhi si Satyagraha.

Deci acest blog se va orienta spre oferirea de modele din viata reala. Atat de “diete” si moduri de viata sanatoase, dar mai ales de oameni cu intreaga lor activiatate, in care se regasesc si sport, producerea de alimente. Daca stiti astfel de persoane sau metode si credeti ca am avea cu totii de invatat, va rog sa-mi dati mail si vor fi prezentate aici. Pana sa facem un “ecovillage” in Romania, macar sa invatam sa respectam natura si modul traditional de hranire, astfel incat sa contribuim activ la producerea alimentelor pe care le consumam, ajutand in acelasi timp acei oameni care muncesc din greu pentru asta.

Reciclarea este foarte importanta, important este continutul din aceste ambalaje vechi. Poate si eticheta din imagine este o lectie si un lucru de care trebuie sa tinem cont atunci cand facem cumparaturi.  Unchiul meu de la tara da ouale la porci, la o distanta de 45 de minute pe asfalt in timp ce noi cumparam oua de la gaini crescute in baterii in Polonia?