Vitaminele scurteaza viata?
Sa lamurim intai un lucru: vitaminele sunt esentiale pentru viata. Ele fac parte din toate procesele care se petrec in organism. Descoperirea vitaminelor a insemnat si vindecarea si prevenirea bolilor care au drept cauza deficientele de vitamine, din care avem cateva exemple notabile: pelagra (niacina), beri-beri (tiamina), scorbut (vitamina C), rahitism (vitamina D). La fel si mineralele. Zi de zi se descopera noi fitonutrienti si antioxidanti care pot preveni diverse boli sau pot ameliora situatii medicale deja existente. Din pacate, studiile pentru a demonstra ca ceva e bun sunt mult mai complicate decat aruncarea unei pietre in balta.
Deci vitaminele, mineralele si ceilalti nutrienti sunt absolut necesare vietii, nicidecum “facultative” asa cum vor sa crezi producatorii de mancare moarta si furaje pentru animale, transformate in “produse alimentare” pentru oameni. Ba chiar unele vitamine si minerale sunt adaugate diverselor alimente procesate, in incercarea de a le reduce nocivitatea. Oricum mancam cu totii aceste suplimente, pentru ca ele sunt incluse in hrana animalelor.
Un asa-zis “studiu” (bazat pe un chestionar, deci mai degraba un sondaj) facut in cazul femeilor in varsta a ajuns sa fie folosit drept “argument” impotriva utilizarii suplimentelor nutritive, chiar daca suplimentele nutritive sunt de mii de tipuri, intre care vitaminele si mineralele ocupa un loc foarte mic. Hiba cea mai importanta a acestor cercetari este ca sunt facute cu intentia de a confirma o premisa, alegand subiectii si metodele de culecere a informatiilor in consecinta. Apoi, in cazul de fata, este normal ca persoanele cu diverse boli (deci si risc mai mare de mortalitate) sa aiba o inclinatie mai mare spre a folosi si suplimente nutritive, pe langa medicamentele obisnuite, care vin cu o serie de efecte nocive. Aceste corelatii si chiar cauzalitati sunt, in general, excluse din “studii”, pentru ca ar infirma ipotezele rau-intentionate.
Excesul de fier este cunoscut de mai multa vreme ca fiind nociv, drept urmare multe suplimente de tip “multi” nu contin fier (in special cele pentru barbati). Deci articolul se refera la “minerale” (de fapt un singur mineral), deci nu la “vitamine”. Din contra, se specifica faptul ca anumite vitamine sunt chiar necesare in cantitati suplimentare la anumite grupe demografice. Asta dovedeste atat nivelul celor care scriu articolele, cat si al celor care se grabesc sa le interpreteze, traducand aproximativ si pierzand pe parcurs diverse cuvinte, cum ar fi “may”, “suggest”, “might”, “potential”, “some cases” cu care lansatorii de informatii false isi acopera spatele.
Unde se termina deficienta si incepe excesul?
Doza zilnica recomandata de vitamine si minerale
Organismele medicale (aceiasi oameni care au acceptat ca noi sa mancam margarina, desi cunosteau faptul ca este toxica) definest dozele zilnice recomandate din diversi nutrienti (inclusiv vitamine si minerale), doze care “in medie” asigura necesarul pentru evitarea simptomelor de deficienta. Evident, asta nu inseamna doze optime pentru functionarea organismului uman. Nici pe departe.
Doza maxima tolerabila
Apoi, din fericire, pentru acesti nutrienti se definesc si doze maxime tolerabile, adica dozele maxime care pot fi folosite fara sa apara efecte negative. Ciudat este ca intre aceste doua doze (cantitati) sunt diferente uriase, chiar si de cateva ordine de marime, adica doza maxima tolerabila pote fi si de mii de ori mai mare decat doza zilnica recomandata. Adica organismul nostru are capacitatea sa “lucreze” cu cantitati mult mai mari decat cele strict necesare. Pentru multe vitamine (in special cele din grupul B), exista chiar si situatii in care nu avem o doza maxima, adica sunt sigure la orice doza.
Doza optima
Doza optima de vitamine (sau alti nutrienti) este individuala, in functie de genetic, alimentatie, efort fizic, varsta, stil de viata, stress. Deci nu poti spune ca daca un mineral intr-o anumita cantitate face rau unei femei la menopauza el va face rau si unui copil in crestere sau unui adult care face sport si are o eliminare crescuta din acel mineral.
Suplimentele alimentare sunt de sute/mii de tipuri, a le pune pe toate la gramada mi se pare o dovada de prostie crasa, asta ca sa nu spunem ca e rea-intentie. Evident, unele sunt extrase din produse de origine vegetala/animala, altele obtinute prin procese naturale (in special fermentatie), altele sunt sintetizate pe cale chimica (prin procese mai mult sau mai putin similare cu cele care se petrec in celulele noastre). Unele sunt identice cu cele existente in natura, altele diferite. Unele se asimileaza si lucreaza singure, altele au nevoie de co-factori sau alti nutrienti care sa le ajute sau sa le potenteze activitatea. Dar trebuie discutat fiecare caz in parte, cantarite beneficiile si costurile.
In conditiile in care cei mai multi oameni sunt malnutriti si nu isi ating necesaru zilnic de nutrienti esentiali (real, nu RDA/DZR), a discuta despre “doze prea mari de vitamine” mi se pare un alt act de rea vointa, ca sa nu spun prostie. Sau poate prostie combinata cu rea-vointa. Iar mie mi-e greu sa cred cum un om cu o bruma de cultura poate crede ca “fructele si legumele” crescute in vata si coapte in cutie pot avea acelasi continut nutritiv cu cele naturale, crescute si coapte pe pamant, la soare. Ca sa nu mai vorbim de alimentele procesate, care pierd cea mai mare parte a micronutrientilor.
Iar aceste articole sunt publicate si propagate de aceiasi oameni care ne povestesc despre cat de bune sunt cafeaua si bauturile alcoolice.
