define('WP_CACHE', true); //Added by WP-Cache Manager Nuci | Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness
rss

Posts Tagged ‘nuci’

Ce mancam la serviciu sau la scoala?

September 14th, 2011

Daca vrei sa mananci sanatos trebuie sa iti cumperi ingredientele, sa iti prepari mancarea si sa o transporti acolo unde stii ca o vei manca. Am scris pe indelete despre Pachetel. Ce alimente putem selecta pentru pachetel, cum ar trebui preparate si asociate.

Astazi, la Traieste Sanatos, la Antena 2, prezentam 4 variante de “pachetel”, pe langa cateva cuvinte despre “Dieta de toamna“. Cam la acelasi pret cu o shaorma sau cu variantele de junk food care iti vor distruge sanatatea. Deci fara “batoane”, biscuiti, faina arsa, ingrediente de proasta calitate pe care sa dai de 10 ori mai mult doar pentru ca iti lipseste organizarea. Eu unul consider ca oricum avem prea multa faina in dieta (sub diferite forme), deci macar sa o mancam cand chiar nu avem altceva, nu doar din comoditate. Cand mananci alimente de calitate, gatite bine si reduci toxinele din dieta te saturi cu mult mai putin, fara a mai fi nevoie sa te umfli cu coca sau prajeli pentru a avea burta plina.

Peste si orez cu legume

In special pentru persoanele active sau care vor sa creasca in greutate este utila combinatia dintre proteinele usor asimilabile (peste) si sursele dense de carbohirati (orezul). Putem avea orice alt tip de carne fiarta sau la cuptor, cu sosul si salata separat sau chiar cu o sursa mai densa de carbohidrati cum ar fi cartofii copti, mamaliga, orezul. Daca avem ca obiectiv mentinerea sau slabirea, porportia de salata/legume va creste in detrimentul amidonului. Ca alternative avem si De ce preferam carnea fiarta sau la cuptor si evitam “gratarul”. Carnea este de preferat sa provina din surse sigure, de la animale care au pascut iarba sau din peste salbatic, de captura (oceanic).

Omleta la cuptor

Legumele adaugate au rolul de a tine o temperatura scazuta a compozitiei, evitand inactivarea si denaturarea nutrientilor. Evident, ele vin cu vitamine, minerale, antioxidanti, fibre, care completeaza oul. Timpul de preparare este relativ redus, avand posibilitatea sa “ne jucam” cu ingredientele auxiliare de la o zi la alta, pentru diversitatea gusturilor. O dieta sanatoasa poate fi, in acelasi timp, o dieta gustoasa.

Pentru alimentele preparate termic folosim temperaturi mai intalte si timpi mai mari de gatire decat in mod obisnuit, pentru a asigura sterilizarea si prevenirea alterarii.

Salata cu branza si nuci

Folosim legume care se pastreaza bine dupa ce au fost curatate si taiate: morcov, telina, sfecla rosie, varza, broccoli (da, se poate manca si crud), castraveti (volum mare si practic zero calorii). Pentru cei care vor in plus grasimile sanatoase si proteinele din nuci, putem adauga si “o mana” (aprox 50g) din acestea. Uleiurile pot oxida foarte usor in contact cu aerul, deci este de evitat a fi puse in salata acasa, insa poti face acest lucru imediat inainte de consum (presupunand ca ai frigider la serviciu, unde sa tii la rece uleiul).

Nuci, seminte, alune.

E bine sa fie inmuiate in apa in prealabil, dar daca vrei sa le transporti e bine sa le si usuci (in cuptor, la o temperatura cat mai mica, sau in desicator, daca ai un asemenea aparat). Sunt gustoase, tin bine de foame (daca le mesteci pe indelete), aduc grasimi sanatoase, proteine, fibre. Pot fi asociate unui iaurt integral, viu (cu fermenti lactici activi). Evitam mixurile prajite sau care contin fructe uscate (calorii goale).

Fructe

Sunt de preferat fructele de sezon, intregi, dar poti curata si portiona de acasa si ananas, de exemplu. Daca temperatura de afara e mai mare si exista riscul de oxidare poti stropi cu lamaie bucatile de fructe.

In perioada verii este bine sa pastrezi cutiile cu mancare intr-o geanta termoizolanta, in care sa pui si 1-2 bidoane de 0.5l tinute in congelator cu o seara inainte. Astfel, dupa-amiaza vei avea si apa rece, iar alimentele tale vor fi tinute la o temperatura propice pastrarii in conditii de siguranta.

Shake “de proteine”

In clasicele diete pentru fitness si culturism locul acestor shake-uri era foarte important. Chiar daca ele contineau in mare parte proteine (inutile corpului in asemenea cantitati), acum avem si variante mai apropiate de masa ideala, prin adaugarea de tarate de ovaz (efect antiestrogenic), tarate de orez (antioxidant, aport de fibre), lapte de cocos (aport de grasimi energizante). Avantajul acestor shake-uri este ca pot fi preparate foarte rapid, cu ingredientele dorite, in proportiile cele mai bune pentru tine.

Batoanele de calitate, sanatoase, ajung la preturi foarte mari, iar cele ieftine contin ingrediente de foarte proasta calitate, care ar trebui evitate.

O alimentatie sanatoasa “in deplasare” (scoala, serviciu etc.) iti asigura si o stare psihica pozitiva, pe langa energia si starea de bine pentru corpul tau. Da, la inceput, colegii vor “rade” de tine, dar este doar frustrarea ca ei nu sunt in stare sa aiba grija de ei, mancand sanatos. Dupa o vreme iti vor cere, iar cei mai inteligenti iti vor urma exemplul.

Dieta bazata pe fibre

September 12th, 2011

Un nonsens. O aberatie produsa de promovarea agresiva a unor produse vecine cu junk-food-ul.

Fibrele, desi necesare in dieta, nu pot constitui “baza” unei diete pentru ca ele nu sunt un nutrient. Nu aduc nici energie, nici material de constructie. O dieta sanatoasa contine si o anumita cantitate de fibre alimentare, dar nu poate fi “bazata pe fibre”. Fibrele au anumite roluri in procesul de digestie insa nu ofera nici energie si nici material de constructie. Sunt un balast necesar in dieta.

Fibrele vin automat cu alimentele intr-o dieta diversa si neprocesata, in alimentele de origine vegetala, insotind ceilalti nutrienti. Fibrele au cateva avantaje: regleaza tranzitul intestinal, blocheaza asimilarea unor toxine (inclusiv metale grele), produc prin fermentatie acizi grasi esentiali, asmilabili direct din intestin.

Avantajul major al fibrelor intr-o dieta obisnuita este incetinirea asimilarii carbohidratilor, cu reducerea indicelui glicemic al mesei respective. Pe acest fapt se bazeaza reclamele la produse “cu fibre”. Totusi, incarcarea glicemica (cantitatea totala de glucoza/carbohidrati) ramane aceeasi, deci aceste alimente pot avea chiar mai multe calorii decat cantitati mai mici din faina alba, de exemplu. Crezand ca “e bun”, omul mananca mai mult decat daca ar fi stiut ce contine cu adevarat acel aliment, adica, in mare masura “calorii goale”, cu toate eforturile zadarnice ale producatorilor de a “fortifica” produsele de panificatie cu vitamine, minerale, proteine.

Dezavantajele fibrelor din cereale (in special grau) sunt alergenii, acidul fitic (care blocheaza asimilarea mineralelor), glutenul (responsabil nu doar pentru boala celiaca ci si pentru multe alte tulburari), opioizii (de unde si proverbul “painea prosteste”). Chiar si soiurile de grau considerate “mai bune” (spelta) sunt practic identice, urmand ca prin procesare (coacerea painii) toxicitatea sa creasca substantial.

Tranzitul intestinal (toba pe care o bat vanzatorii de faina arsa) este avantajat si de aportul de grasimi sanatoase si probiotice, nu doar de fibre, existand oameni care mananca foarte putine fibre si au un tranzit intestinal normal, sanatos.

Excesul de fibre (in special cele din cereale) este la fel de nociv ca si lipsa totala a fibrelor din alimentatie. Printre dezavantajele unui consum exagerat de fibre se numara blocarea asimilarii unor minerale (in special calciul din laptele cu cereale dat copiilor), iritarea colonului (in special cu produse pretins de detoxifiere care contin tarate de grau). Fibrele pot interfera cu digestia altor alimente (in special cand se mananca mai multe alimente asociate la aceeasi masa) si pot induce fermentatia si indigestiile.

Acneea persistenta poate chiar sa dispara la cateva saptamani dupa incetarea folosirii cerealelor ca aliment. Faina arsa sustine procesele inflamatorii si genereaza procese autoimune implicate si in afectiunile tenului.

Deci, data viitoare cand cineva iti spune ca tine “o dieta bazata pe fibre” sau cand unui produs din faina i se face reclama de tip “contine fibre”, trece-l pe lista neagra. Prezenta unei cantitati semnificative de faina de cereale in dieta noastra (chiar si integrala) tine doar de motive economice (ieftin de produs si procesat), nu medicale (in realitate este daunatoare sanatatii).

PS: da, fainoasele sunt bune la gust, iti umfla burta si iti adorm creierul, imi plac si mie, dar ele reprezinta o proportie cat mai mica din alimentatia mea, pentru ca stiu sa-mi iau nutrientii din alte surse si nu ma las pacalit de reclamele vanzatorilor de junk, indiferent pe cine ar plati sau convinge sa le laude produsele.

Otrava la magazinul de alimente sanatoase

February 22nd, 2011

Exista in Bucuresti un magazin cu alimente bio si “sanatoase”. Cel de la Piata Amzei. Desi 90% din produse sunt JUNK(soia, gluten, zahar, alimente procesate, conserve, suplimente subdozate si alte porcarii) exista si cateva alimente pe care mi le iau de acolo: oua bio(cand nu am de la tara), orez rosu, laptele de cocos. Azi lapte de cocos nu aveau, dar am luat cateva tipuri de nuci, printre care si unele noi, nuci kemiri(candle nuts). Trecem peste faptul ca preturile sunt absurde, avand in vedere costul cu materia prima sau cu importul(am si eu ofertele de la marii distribuitori europeni sau mondiali).

Cum eu mananc nucile crude(desi unele alimente de origine vegetala, mai toate, contin toxine, otravuri vegetale) am desfacut o punga in masina si am inceput sa mananc. Gustul parea sa fie in regula, nimic deosebit sau care sa imi traga un semnal de alarma. Pe drum imi vine o idee: daca or fi bune doar gatite(fiind asiatice am intuit ca e posibil si asa ceva, pentru ca din cauza foametei acolo se mananca orice)?

Pe eticheta scrie cu litere aproape invizibile ca trebuie tratate termic(gatite) inainte de a fi mancate. Imi spun optimist ca poate au efect laxativ sau ca blocheaza absorbtia mineralelor(prin eventualul acid fitic continut). Cand am ajuns la birou dau cautare pe net si aflu ca sunt “mildly toxic” si chiar cancerigene.

Intrebarea mea este, cum de se poate vinde un aliment-otrava, cancerigen, in acest fel, fara a avea avertizari scrise de-o schioapa pe eticheta?

Ca masuri de prim ajutor am indus voma, am baut lapte de cocos, vitamina D, vitamina E si extract de seminte de struguri pentru a incerca sa contracarez eventualele daune.

Omega 3: EPA, DHA

August 18th, 2010

Acizii grasi omega 3 sunt de mai multe tipuri, cu efecte diferite asupra sanatatii noastre. Importanta lor creste in ochii comunitatii medicale si a oamenilor, in general, cu fiecare nou studiu si cercetare in domeniu. Sunt chiar ipoteze conform carora saltul de la primate la Homo Sapiens a fost facut datorita acizilor grasi omega 3, a DHA in special.

dha

Ce fac?

Grasimile de tip omega 3 au roluri complexe in organism, importanta lor fiind accentuata de faptul ca in dieta umana traditionala se gaseau in cantitati mari insa in dieta omului modern sunt in cantitati insignifiante. Printre beneficiile lor sunt: imbunatatirea functiei cerebrale la toate grupele de varsta dar in special la copii si batrani, reducerea proceselor inflamatorii si degenerative, protectie cardiovasculara, lupta impotriva infectiilor si tumorilor, sindromul de colon iritabil, artrita reumatoida, bolile autoimune, alergii, eczeme, efect antidepresiv, regleaza ciclul menstrual, sanatatea pielii, scad colesterolul rau, scad tensiunea arteriala, subtiaza sangele, previn ingrasarea si obezitatea, ajuta in bolile autoimune si chiar psihice, asigura sanatatea retinei etc. etc.

Unde sa gasesc?

Cele mai bune surse sunt cele marine, icrele(in special icrele negre si rosii), pestele oceanic de apa rece(somon, sardine, hering, macrou, ficat de cod), unele crustacee, alge, oua de la gaini in a caror hrana s-au folosit seminte cu omega 3, organe de animale(in special creier, maduva si testicule), unele alge.

Sursele vegetale au o calitate mai slaba, insa pot contribui la aportul total: seminte de in, seminte de canepa, nuci, seminte de chia si uleiurile extrase din ele. In tabele EPA figureaza ca 20:5  si DHA figureaza ca  22:6(referinta la numarul total de atomi de carbon si cel al dublelor legaturi- gradul de nesaturare).

Exista pe piata si diverse alimente functionale in care se adauga “omega 3″ insa acei omega 3 adaugati sunt, de cele mai multe ori, variantele ieftine si ineficiente de origine vegetala. Produsele ultra-procesate, chiar daca au omega 3 adaugat, ar trebui evitate pentru ca, per total, fac mai mult rau decat bine, iar adaosul de omega 3 are doar un scop comercial.

Acizii grasi omega 3(EPA si DHA) au un rol extrem de important in timpul sarcinii si alaptarii: copiii nascuti din mame care au avut un aport mare din acesti acizi grasi(EPA si DHA) se pare ca sunt mai inteligenti(IQ mai mare) si toate capcacitatile cognitive sunt crescute fata de copii nascuti si alaptati de mame cu un aport scazut de omega 3 in dieta. Acest aport poate proveni atat din 3-4 portii de peste oceanic de apa rece pe saptamana, dar si din suplimentarea cu omega 3, in special pentru a reduce riscul contaminarii cu metale grele(detectate in cantitati mari in unii pesti oceanici).

omega3

Deci, cand cumperi un supliment de “omega 3″, verifica intai continutul de EPA si DHA. Exista pe piata si suplimente, chiar “de firma” care nici macar nu listeaza aceste detalii pe eticheta, inducand in eroare consimatorul prin cantiatea totala de ulei de peste sau prin greutatea capsulei.

Acizii grasi “omega 3″ de origine vegetala( acidul alfa linolenic- gasit si in semintele de in) au nevoie de mai multe  transformari si necesita un efort din partea organismului pentru a fi folositi in mod optim. De asemenea, exista si intermediari intre ALNA si EPA, DHA insa ei se gasesc in foarte putine alimente. Paradoxal, aceasta conversie este mai eficienta pe o dieta bogata in grasimi saturate(grasimi animale, cocos) decat nesaturate(uleiuri vegetale, seminte etc.). Teoretic, exista omega 3 de calitate si in surse vegetale, insa greu de obtinut si relativ scumpe.

Dozele reale, utile, de omega 3 pur pe zi(nu ulei de peste sau greutatea pastilei ci DHA) sunt de 2-3 grame(asta ar insemna 10-20 de gelule pe zi), asimilarea fiind mai buna cand sunt insotite de uleiul de peste sau cand se foloseste ca sursa pestele oceanic.  A obtine aceeasi cantiatate din peste ar inseamna sa mananci 200-500g de somon pe zi, in functie de specie, modul de crestere si de preparare. Conservele de sardine sunt o sursa buna insa au cel putin doua probleme: temperatura inalta la care sunt sterilizate si continutul de ulei vegetal bogat in omega 6.

Alte variante ar fi 100g de icre negre sau 600g de creier de miel. Aceasta ar fi o doza maxima, dar avand in vedere deficitul cronic de omega 3, nu mi-ar fi frica sa stau la aceasta doza maxima chiar si mai multe luni sau ani de zile.

O gama foarte larga de suplimente cu Omega 3, inclusiv distilate moleculare si concentratii mari de DHA se gasesc pe suplimente.ro.

Pe forum exista o discutie foarte interesanta despre aportul de omega 3.

Dieta mediteraneeana reala este bogata in omega 3, pentru ca se consuma mult peste, spre deosebire de dieta mediteraneeana americanizata, unde se recomanda uleiuri vegetale(efect contrar), cereale si alte porcarii. De aemenea, la populatiile care consuma mult omega 3(zona arctica), chiar daca dieta contine si foarte multe grasimi saturate(despre care se credea ca induc boli cardiovasculare) sanatatea inimii si vaselor de sange este buna.

Exista si cazuri cand un aport marit de omega 3 poate agrava anumite probleme de sanatate, deci verifica impreuna cu medicul tau(… ce gluma buna, nu?) daca esti intr-o astfel de situatie.

Tags: , , , , , , ,

Posted in Sanatate | 10 Comments »

Mancare buna

September 28th, 2009

Saptamana care tocmai a trecut am avut ceva mai putine feluri noi de mancare in meniu, dincolo de “clasicele” pe care deja le-ai vazut in acest jurnal culinar.

Am fost intrebat in legatura cu retetele dupa care sunt preparate dar surpriza: “gatim” la inspiratie de fiecare data, fara sa urmam o anumita reteta.

Incercam sa avem in frigider o diversitate cat mai mare de alimente, incercam sa aducem de la tara cat mai multe si sa cumparam “bio” cat mai multe. Evident, mancare bio adevarata, nu faina bio sau zahar bio. Pentru ca, din pacate, magazinele “bio” de pe la noi aduc doar junk bio la suprapret: faina, paste, soia etc.

fruitsalad

Desi fructele de import sunt cam ultimele pe lista mea de fructe, aceasta salata de fructe a fost delicioasa. Capsunile erau din gradina, deci “ne-am scos” cumva pentru bananele incluse acolo pentru gustul lor minunat.  Avem grija sa adaugam putina zeama de lamaie, pentru ca fructele deja taiate sa nu oxideze rapid in contact cu aerul, stricand astfel gustul, aspectul si calitatile nutritive.

ciafadipuorc

Celebra “ceafa de porc”, condamndata de multi ca fiind vinovata pentru burti, ingrasare, incalzirea globala si centrifugele din Iran este totusi o parte a porcului interesanta din punct de vedere nutritiv: proteine, grasimi, colagen. Deci, “everything a growing boy needs”. Evident, daca o pui langa paine, cartofi si/sau bere, situatia se schimba si dintr-o masa buna se transforma intr-o catastrofa.  De asemenea, porcul, maria sa porcul ar trebui sa fi crescut fara antibiotice si “concentrate”. Din pacate porcii crescuti cu mai putine cereale si mai multa iarba, zer si oua(da, la mine la tara se dau oua la porci, pentru ca nepotii nu prea se omoara sa le ia gratis ci le cumpara de la supermarket). Nu imi place “ceafa de porc” dar pentru amorul artei am mancat-o.

gamespecialities

Carnea de vanat e una din preferatele mele, cand ajung la munte incerc sa gasesc astfel de restaurante si sa aleg carnea cea mai speciala. Am reusit sa mananc medalion de caprioara, un gulas de cerb si ceva mezeluri facute din vanat: urs, mistret, caprioara. Evident, gustul este mai puternic decat la suratele domestice insa imi place sa cred ca au o carne mai hranitoare. Incerc sa limitez cantitatea de carne, ma rezum la 100-200g pe zi.  Faptul ca apar atat de des in blogul meu produsele din carne este dat de faptul ca mi se pare neinteresant sa pun poze cu muraturi, salate si zacusca, iaurt, branza si rosii.

nutsandseeds

Nuci, seminte, alune. Completeaza foarte bine dieta, aduc fibre, grasimi sanatoase, proteine. Daca sunt mestecate bine tin si de foame. In mijloc avem niste biscuiti “bio”… pentru musafirii care prefera faina si zaharul in locul grasimilor care, dupa parerea lor, “ingrasa”.

Revenind la salate si vegetale…  incerc sa le mananc dupa ce am terminat sursele de proteine si grasimi, fara sa le amestec. E un principiu larg dezbatut, dar pe care eu l-am adoptat. Am observat o digestie mult mai buna si o burta mai mica daca mananc disociat pe parcursul aceleiasi mese sau zile. Disocierea pe zile mi se pare prea dura si inutila. De asemenea, prefer sa consum sursele intense de nutrienti decat sa bag in mine kilograme de materie vegetala predispusa la fermentat si alte probleme. Tranzitul  meu intestinal este foarte bun, chiar daca nu am fibre din cereale. Unde mai pui ca daca ar fi sa mananc in sezonul rece legume si fructe ar fi cel mai probabil crescute la bec, coapte pe vapor si tratate cu tot felul de chimicale care sa le mentina “proaspete”… mai bine ma lipsesc.

Tags: , , , ,

Posted in Dieta | No Comments »

Marimea conteaza, partea I

August 31st, 2009

E vorba despre fructe, legume, seminte, nuci, alune, cereale. Marimea lor conteaza, dar in directia opusa bunului simt. Marketingul a descoperit ca instinctul natural al cumparatorului este sa le aleaga pe cele mari. Pana la un punct a fost chiar si util.

Legumele, fructele, semintele, nucile, alunele, cerealele inmagazineaza energie. Energia necesara cresterii unei noi plante. Aceasta energie este folosita si de om(printre alte animale) pentru a-si duce zilele. Punctul de pornire au fost plantele salbatice, care inmagazinau energia necesara in mod natural incoltirii si cresterii, pana aceasta isi putea lua nutrientii din mediu. Omul a intrat pe fir si a inceput sa cultive acele plante care ii aduceau mai multa energie. Astfel aceste seminte, fructe, legume, cereale au produs roade tot mai mari. Din pacate, in aceste roade ale pamantului tot mai mari, raportul de micronutrienti/energie totala a fost din ce in ce mai prost. Asta pentru ca depozitele de energie(in general amidon) au fost din ce in ce mai mari fata de cele de proteine, grasimi, minerale, vitamine, enzime, oligoelemente, fitonutrienti si chiar fibre(desi utilitatea fibrelor e discutabila). Daca mai punem la socoteala faptul ca acesti nutrienti ar fi trebuit produsi dintr-un sol din ce in ce mai sarac… avem tabloul complet al malnutritiei generalizate de care suferim ca specie.

Agricultura moderna este dedicata productiei de furaje. Pentru ca omul este vazut de catre conducatorii lumii ca un animal care trebuie hranit cu costuri minime. Sanatatea nu este altceva decat o afacere, ca si alimentatia. Eu, tu, noi… nu suntem decat statistici… avem nevoie de x calorii si y proteine pentru a munci pana crapam. Daca piramidele au fost construite pe grau si China pe soia… noi de ce sa mancam mai bine? De ce sa traiesti 100 de ani si sa consumi resursele corporatiilor cand poti sa-ti dai obstescul sfarsit pe la 60-70, dupa ce iti cheltui toata agoniseala pe medicamente?

Am mai mancat niste mure zilele astea.

blackberries

Totusi, aceste mure par sa fie de cateva ori mai mari decat murele pe care le adunam cand eram copil, de pe marginea canalelor de irigatii(evident, secate). Gustul este si el doar o palida amintire a ceea ce insemna concentratia de elemente nutritive din acele mici boabe negre pline de praf pe care mi le aduceam aminte.

Eu m-am lasat de cereale, dar curand voi incerca aceasta varianta fara gluten, cu bobul mic, ceea ce se traduce in mai multe proteine, fibre si grasimi raportate la calorii/carbohidrati: Quinoa.

quinoa

Deci, da… marimea conteaza, mai ales cand duci o viata sedentara si mananci de la hyper/super/mini market, alege mai mic, nu mai mare.

Nuci, seminte, alune… crude

June 5th, 2008

Am repetat asta atat de mult incat mi se pare ca sunt o moara stricata.
In cele mai multe regimuri de slabire(dar si de crestere in masa musculara) clasice este neglijata flagrant importanta grasimilor.
Sa revenim la alta idee pe care o tot repet de cativa ani: corpul nu poate functiona fara grasimi. Chiar daca o anumita perioada de timp el compenseaza lipsa lor din alimentatie, asta duce pe termen lung la tulburari grave de metabolism, unele ireversibile. Care te pot condamna la o moarte prematura si medicamente(cu efecte secundare asociate) pentru tot restul vietii.
In orice curs sau carte de medicina sunt cuprinse aceste lucruri, dar se pare ca senzationalul si goana dupa rezultate rapide au dus la astfel de regimuri “low fat”.
Chiar si grasimile saturate si colesterolul sunt indispensabile vietii. Este nevoie si de ele in dieta.
Exista cercetari moderne care sustin chiar necesitatea unui consum crescut, fata de standardele traditionale. Articole interesante pe aceste teme puteti gasi la Andrei Laslau, aveti link-ul la “blogroll”.

Iata articolul meu din Good Food, Mai 2008, pe aceasta tema:

Prima intrebare pe care o primesc atunci cand recomand aceste alimente este “dar alunele nu ingrasa?”. Nu. O cantitate mare de alimente si combinarea lor nepotrivita ingrasa. Dulciurile ingrasa. Cartofii prajiti ingrasa. Painea ingrasa. Sucurile cu zahar ingrasa.
Nucile, alunele, semintele contin nutrienti esentiali(grasimi sanatoase, proteine), fibre, vitamine, minerale, fitonutrienti, antioxidanti.

Beneficiile nucilor si semintelor

Sunt utile in multe tipuri de dieta, de la dietele ketogenice, low-carb, pana la dieta mediteraneeana si South-Beach.
Din ce in ce mai multe asociatii internationale, universitati si institute de cercetare publica recomandari si studii prin care nucile, alunele, semintele sunt recunoscute drept alimente extraordinar de benefice pentru sanatate: reduc riscul de boli cardiovasculare, reduc colesterolul, regleaza tranzitul intestinal, previn marirea prostatei(in special semintele de dovleac), promoveaza sanatatea pielii si articulatiilor si se citeaza chiar si efecte antidepresive(datorita continutului mare de acizi grasi omega 3- semintele de in, de exemplu).
Cantitatea mare de grasimi si fibre face ca senzatia de satietate sa fie mai mare decat in cazul altor “gustari”. Nu te speria de numarul mare de calorii la 100 de grame. Consumul lor are mult mai multe avantaje in special pentru vegani si vegetarieni, al caror aport caloric provine in mod clasic din alimente cu continut mare de carbohidrati si scazut de proteine sau grasimi esentiale.

Ce nuci si seminte sa mancam?

Toate sunt bune, cu conditia sa fie crude. Varietatea este mare: nuci, migdale, alune de padure, caju, nuci braziliene, seminte de in, seminte de dovleac, seminte de floarea soarelui, seminte de mac. Arahidele(alunele de pamant) contin o toxina si este bine sa le evitam.
Cumpara o data pe luna din toate si fa-ti mix-uri. Le poti tine acasa in cantitati mici la indemana, in pungulite de plastic(pentru drum). Cantitatile mari pastreaza-le in frigider.
Cele prajite au cateva dezavantaje: multe enzime si vitamine sunt distruse. Grasimile sunt oxidate(creste cantitatea de substante cancerigene). Adaosul de sare pune un stres inutil pe rinichi si poate duce la retentia de apa si hipertensiune. Prin prajire, carbohidratii capata un indice glicemic mai mare, crescand riscul de a fi depusi sub forma de grasime.

Cat sa mancam?

Un pumn contine 50-70g, suficient pentru o gustare, daca sunt mestecate bine. Este esential sa le mestecam bine. Pe de o parte procesul de digestie(chiar si al grasimilor) incepe in gura sub actiunea enzimelor din saliva. Asta va face ca stress-ul asupra ficatului si sistemului digestiv, in general, sa fie mai mic. Pe de alta parte, mancand lent, starea de satietate va fi perceputa de creier dupa ce ai mancat mai putine calorii, fata de situatia cand mananci repede.
Mai ales la inceput, daca ai urmat in trecut regimuri fara grasimi, cantitatea trebuie sa fie minima, crescand usor, in timp, dupa cum le tolerezi.

Cand sa mancam nuci si seminte?

Avand in vedere ca sunt usor de transportat, depozitat, mancat… sunt excelente atunci cand nu poti avea parte de o masa normala: la serviciu, cand esti in trafic. Se conserva bine, chiar si la temperatura camerei, cu conditia sa fie tinute departe de umiditate si lumina.

Cu ce le asociem?

Dupa cum spuneam, sunt de preferat crude si mancate separat de alte alimente, insa pot fi asociate cu diverse branzaturi sau incluse si in diverse feluri de mancare.

Seleniul

June 2nd, 2008

Un mineral considerat otrava cand a fost descoperit, esential o suta de ani mai tarziu si o speranta in zilele noastre.
Doza zilnica recomandata este de numai 55mcg(micrograme). Evident, medicina ne spune in acest moment ca o astfel de cantiate este suficienta pentru functionarea optima a organismului. Doza maxima considerata sigura este de 400mcg pe zi.
Totusi, noi nu traim chiar in conditiile ideale, propice unei astfel de situatii.
In cazul multor minerale/vitamine/micronutrienti s-a mers intai pe o recomandare minima apoi s-a descoperit ca in doze mai mari apar si efecte benefice suplimentare.

Beneficii ale seleniului(confirmate si presupuse): cresterea imunitatii(inclusiv in cazuri de infectie cu HIV), activarea glandei tiroide, protectie impotriva cancerului(in special cel de prostata), antioxidant, cresterea fertilitatii, protectie cardiovasculara, tratamentul artritelor si bolilor inflamatorii, eliminarea metalelor grele si a altor toxine din organism(mercur).

Mecanismele sunt complexe si putin intelese. S-au propus diverse teorii: eliminarea mercurului, efectul antioxidant, inhibarea vascularizarii tumorilor, toxicitate asupra celulelor canceroase, cresterea conversiei T4 in T3.  

Tratamentul cu cortizon, aplicat fara discernamant in multe boli inflamatorii pentru a trata efectele si nu cauzele bolii duce la un nivel scazut de seleniu in organism, reducand astfel capacitatea acestuia de a se lupta cu boala respectiva.

Alimente bogate in seleniu: nucile de brazilia(2000 mcg la 100g- aprox 20 buc), pestele oceanic(tonul, in special), ficatul, cerealele(si drojdia de bere) din zone cu continut mare de seleniu in sol(America de Nord). Evident, cantitatea din alimentul final depinde de solul in care au crescut plantele si cu ce au fost hranite animalele respective.

Tin minte ca la un moment dat am mancat 1kg de nuci braziliene in 2 zile… deci de vreo 25 de ori doza maxima de seleniu… s-a lasat cu voma si stare de rau. Macar sa fi fost atata seleniu, sa se fi absorbit si sa imi fi scos tot mercurul de prin sistem…

Nuci macadamia

March 9th, 2008

Alaturi de nucile braziliene, nucile de macadamia sunt o alegere buna pe o dieta ketogenica.
Cele care ajung la noi sunt prajite fara ulei si sarate doar atat cat sa fie delicioase..
Gustul este absolut fantastic. M-am indragostit de ele de la prima nuca mancata.

macadamia

Grasimi: 76%
Proteine: 8%
Carbohidrati digerabili: 5%
Sunt si o sursa buna de fier, fosfor, potasiu, seleniu, fitosteroli(stigmasterol, beta-sitosterol). Nucile macadamia sunt disponibile pe sectiunea de alimente sanatoase, pe suplimente.ro

Tags: ,

Posted in Dieta | 7 Comments »

I have NUTS!

November 15th, 2007

Este un blog despre nutritie, deci asupra altor “nuci” deocamdata vom lasa sa planeze deocamdata incertitudinea.
nuts.jpg
Cand eram mic, tata a pus la tara un nuc. Era mic si firav si eu frustrat ca nu pot sa ma urc in el.
Acum nucul este mare si produce…. nuci. Mai mult…

Tags: , , ,

Posted in Dieta | 2 Comments »