Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Am primit de la un prieten un cadou ceva mai deosebit: un ou de strut. Oul de strut este echivalentul a 24 de oua de gaina, fiind nevoie de ajutoare pentru a-l da gata intr-o seara, la cina.

Procedura e putin mai complicata pentru ca vrem sa pastram coaja cat se poate de intreaga, drept obiect decorativ.

Am facut trei variante, la cuptor, la temperatura mica, in vase speciale de ceramica. Nu se foloseste ulei. In mod fandosit se mai numeste si “frittata”.

Omleta la cuptor cu broccoli, verdeata si somon

Varianta dietetica, pentru oricine vrea sa manance usor, gustos si hranitor. Marind cantitatea de legume se poate obtine o masa cu putine calorii dar bogat ain vitamine, minerale, grasimi sanatoase, proteine de calitate.

Omleta cu cartofi, sunca si cascaval

Varianta “heavy”, cu carbohidrati, grasime animala si multe calorii. Tocmai buna pentru cei care vor sa creasca in greutate sau se pregatesc pentru un antrenament intens. Atentie la carnea folosita: prezenta nitritilor poate fi riscanta pentru sanatate, mai ales daca temperatura creste peste 150 de grade.

Omleta la cuptor cu branza si ciuperci

Ciupercile pot fi o varianta buna cand te saturi de legume, dar vrei sa ramai in zona “sanatoasa”. Varianta este potrivita si pentru o dieta lacto-ovo-vegetariana si ofera un grad de satietate mare.

Am avut pregatite 3 sosuri delicioase. Sosurile si condimentele pot fi folosite si ca surse concentrate de minerale, vitamine, fitonutrienti, enzime, arome naturale. Ele pot face un deliciu din orice aliment banal si insipid(carne fiarta, ou fiert, branza etc.).

Avand invitati la cina, Andreea a facut si o painica. La masina, cu ingrediente atent alese. Exista pe piata acum chiar si premixuri fara gluten. Atentie totusi la continutul de soia.

Si daca tot ramasese faina cu seminte, un delicios cozonac dietetic. Da, a fost bun, mai ales ca glazura a fost imbunatatita cu sirop de agave.

Acum, vine intrebarea: dar cum, tu care spui ca painea e otrava mananci paine si cozonac? Da, pentru ca mananc suficient de rar si de putin incat sa reprezinte o diversificare placuta a dietei, o placere culinara in compania prietenilor, nu o supradoza cronica de amidon si zahar.  Asta inseamna o dieta sanatoasa si practica, sa poti alege si sa poti manca orice, nu obsesia unor alimente interzise.

Si ca sa parafrazez un film celebru: “Si apa minerala Borsec, fara restrictii”(Toma Caragiu in Operatiunea “Monstru”).

+ ou. Traditional, usor de preparat, delicios. Plin de calorii.
Mamaliga: 150kcal/100g(depinde evident de cantitatea de apa folosita)
Branza de burduf: 370kcal/100g
Smantana: 300kcal/100g
Oul: vreo 70

Se propun si variante “light” cu branza degresata si iaurt in loc de smantana, dar este posibil ca per total indicele glicemic sa creasca(pana la urma porumbul e o sursa majora de carbohidrati), generand o senzatie de foame mai puternica si poti sfarsi mancand in ziua respectiva chiar mai multe calorii decat daca ai manca branza grasa si smantana, dar cu o cantitate mai mica de mamaliga.

In total o portie medie poate sa treaca lejer de 1000kcalorii, ceea ce echivaleaza cu 3-4 ore de munca la sala pentru cei mai multi dintre noi. Pentru cei care vor sa creasca in greutate este un fel de mancare potrivit.

Per total, porumbul este mai bun decat graul, pentru ca nu contine gluten si malaiul/mamaliga se digera ceva mai lent. Totusi, in consumul cu adevarat traditional de porumb(in America), deficitul de niacina(vitamina B3) era contracarat de un mod special de preparare. Acel mod de preparare a fost considerat inutil de catre europeni si chiar de catre colonistii americani, ducand astfel la boala numita pelagra.
Lactatele si ouale compenseaza deficitul de niacina.

Iata articolul din numarul anterior al revistei Good Food.

Oul este in alimentatia omului dintotdeauna. Desi in general se consuma interiorul, coaja este comestibila de asemenea. Cele mai intalnite sunt ouale de gaina, dar putem gasi in magazine oua de prepelita si chiar strut.

Cat de bune sunt ouale?

Printre beneficiile consumului de oua(in special galbenus crud) se numara: prevenirea degenerarii maculare si a cataractei, buna functionare a sistemului nervos, cresterea imunitatii(prin continutul natural de vitamina D), reducerea inflamatiilor si alergiilor, prevenirea cancerului de san la femei, cresterea sanatatii parului si unghiilor, imbunatatirea memoriei, buna functionare a ficatului(prin continutul de colina), prevenirea stress-ului oxidativ, detoxifierea metalelor grele(mercur).
Toti acesti factori nutritivi se afla in galbenus. Albusul, considerat pana acum “partea buna” a oului se dovedeste de fapt a fi doar proteina insotita chiar de o toxina, antivitamina H(avidina). Deficitul de vitamina H(biotina) este asociat consumului de alcool, caderii parului, dermatitei seboreice, diabetului de tip 2. Avidina este inactivata prin prepararea termica, deci evitati albusurile crude.
Consumate dimineata(in special fierte) ajuta la controlul apetitului si la mentinerea/scaderea greutatii corporale.
Este important ca ouale sa fie fecundate. Astfel ne asiguram ca toate principiile nutritive au fost activate. Extractul de embrion(provenit din oul fecundat) are efecte miraculoase pentru sanatate.
Un alt element in ecuatie este hrana gainilor: cautati oua de tara, de la gaini crescute in semi-libertate, cu hrana naturala(in special seminte).Riscul de imbolnavire cu salmonella este in zilele noastre minim, datorita reglementarilor stricte din industria alimentara.
Exista si riscul de alergie la oua, situatie in care va trebui sa va asigurati necesarul de nutrienti combinand alte surse. Colina este gasita de asemenea in spanac, seminte de in, unt, alune, linte.

Cate oua putem manca?

Principala ingrijorare a fost adusa in anii ’80 de continutul de colesterol. Intre timp aceasta teorie a fost depasita si se considera sigur(chiar benefic pentru nivelul de colesterol) consumul a 6 oua pe saptamana. Avand in vedere continutul mare de grasimi trebuie tinut la minim consumul de carbohidrati cu indice glicemic mare(zahar, cartofi, paine etc.), cel putin la aceeasi masa. Pentru persoanele care fac sport consumul de oua poate fi mai mare. Bineinteles, trebuie tinut cont de contraindicatii si de sfatul medicului, ca in orice dieta/program de alimentatie.

Cum le preparam?

Ouale sunt incluse in diverse feluri de mancare, dar cel mai comod pentru noi este sa le fierbem(galbenusul e de preferat sa ramana moale) sau sa le prajim in grasime(unt, ulei). Secretul este ca prajirea sa se realizeze la o temperatura scazuta, fara a arde albusul, care trebuie sa isi pastreze culoarea alba. Este simplu: folosim o cantitate mare de ulei(atinge mai greu temperaturi inalte), tinem focul la minim si mutam vasul de pe foc atunci cand temperatura creste prea mult(albusul incepe sa se arda). La inceput poti folosi un termometru de bucatarie. Prajirea in contact direct cu metalul(fie si protejat de un strat de teflon) duce inevitabil la arderea oului si la producerea de substante toxice.