Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Faptul ca stim despre anumite lucruri ca ne fac rau nu este suficient pentru a le exclude complet din viata noastra. Exista si momente cand faci alegerea constient, avand insa grija ca aceste “rele” sa aiba o contributie minima in totalul dietei tale sanatoase. Corpul nostru are si capacitatea de a lupta cu toxinele si radicalii liberi, insa aceasta capacitate este limitata. Pe langa asta, eu unul folosesc o gama larga de vitamine, minerale, antioxidanti, care consider ca ma protejeaza atat de ce stiu ca imi face rau cat si de lucrurile despre care nu stiu sau pe care nu le pot evita.

Deci putem sa ne expunem constient la riscuri, daca acest lucru se intampla doar ocazional, chiar si cu acrilamida din aceasta paine prajita. Scopul? Placerile vietii. A manca “perfect” este o utopie, dar este bine sa stii intotdeauna cat mai multe despre alimente, astfel incat sa poti lua o decizie in cunostinta de cauza.

Asta vara am mancat “buillabaisse“, o supa de peste originara din Marsilia. Am avut placerea sa o mananca “la ea acasa” si pot sa spun ca mi-a ramas puternic intiparita in memoria gustativa.
Supa de peste retine foarte bine beneficiile pestelui: proteine usor asimilabile, grasimi sanatoase, minerale, lipsa unor toxine prezente deseori in carnea rosie. Reteta pentru “rouille” e foarte simpla si poate inlocui maioneza in cazul celor care tin post sau se feresc de galbenusul de ou.

Painea prajita are avantajul ca nu mai fermenteaza in tubul nostru digestiv, insa indicele glicemic este mai mare si “ingrasa” mai mult decat painea neprajita, in mod paradoxal, ea fiind recomandata in “regimuri de slabire”. Iar daca o arzi atat de tare incat sa “contina mai putine calorii”, atunci ea devine toxica si contravine unui principiu esential in orice dieta (fie ea de slabire sau nu): sanatatea pe primul plan.

Se stie ca acrilamida (acrylamide) este o substanta care poate induce cancer. Se mai stie ca ea apare in diverse produse alimentare, in special prin prepararea termica (reactia Maillard). Temperaturile mari sunt responsabile de cele mai multe ori de formarea acrilamidei, in cartofii prajiti, ca exemplu des intalnit. Alte produse alimentare in care gasim aceasta otrava sunt nucile, migdalele si semintele prajite, floricele de porumb, pizza, unt de arahide. Acrilamida se gaseste in cantitati semnificative si in fumul de tigara.

Totusi, acrilamida se poate forma si la temperaturi mult mai mici in produse cum ar fi fructele uscate, gemul de prune (celebrul magiun de care nu mai avem loc in magazinele de “alimente sanatoase”), masline negre, fulgii de porumb, cafeaua. Painea si produsele de panificatie (in special “cerealele” si biscuitii) pot contine cantitati mai mari de zeci de ori decat cartofii prajiti. Evident, asta nu face din cartofii prajiti o mancare sanatoasa ci doar atrage atentia asupra faptului ca multe alimente vandute drept sanatoase contin in cantitati mari o substanta dovedit cancerigena.

Vestea buna este ca folosirea de plante aromatice (rozmarin) poate reduce formarea acestui compus toxic, la fel cum flavonoizii sau alti fitonutrienti pot combate nocivitatea otravurilor din alte alimente (salata de cruditati asociata fripturii).

Surpriza: in unele alimente trecerea timpului duce la scaderea continutului de acrilamida (se descompune), deci un produs “vechi”, nu este neaparat un produs mai daunator, in acest caz fiind chiar invers.

Intrebarea pe care mi-o pun este: de ce “somitatile” din domeniul nutritiei din Romania, desi au acces la aceste informatii de 10 ani, fac totusi reclama la produse de panificatie ultraprocesate, “cereale” si chiar acest magiun? Sau ei nu cunosc acest pericol si atunci putem presupune ca nici despre alte aspecte legate de nutritie nu stiu mare lucru?

Completari in urma jignirilor aduse de reprezentantii unui producator de magiun de prune si de acolitii lor:

1. Acrilamida este cel putin neurotoxica (exista o mare probabilitate sa fie si mutagena/cancerigena la oameni). De asemenea, toxicitatea are efect cumulativ: expunerea indelungata la doze mici fiind si ea periculoasa.

2. Acrilamida se formeaza si la temperaturi mai mici de 100 de grade in alimentele care contin asparagina

3. Acrlamida, prezenta in cateva alimente binecunoscute, este prezenta in cantitati semnificative si in prunele procesate.

Este painea prajita buna pentru slabire? Sau “de regim”?

Painea prajita este un produs ultra-procesat provenit din grau (si, mai rar, alte cereale): grau-faina-aluat-paine-paine prajita.

Cerealele

Au intrat in alimentatia omului de foarte putin timp, aducand un mare avantaj: sunt usor de produs si stocat. In afara de asta ele vin cu multe calorii goale, alergeni si chiar substante psihotrope menite sa te faca mai docil. Mai multe despre asta in Ce am cu cerealele. Cerealele integrale sunt, in general, o minciuna, acest aliment ajungand sa ocupe in dieta noastra un loc mult prea important doar din considerente economice, chiar daca reprezinta un pericol pentru sanatate. Exista multe alte alimente sanatoase din care sa-ti iei si amidonul (daca asta vrei sa mananci), fibrele, vitaminele, mineralele.

Faina

Macinarea cerealelor are ca scop eliberarea nutrientilor, altfel blocati in coaja foarte greu de digerat. Pentru conservare, de multe ori se elimina si embrionul, faina ramanand, alba. Faina alba are si avantaje fata de faina integrala, nu doar dezavantaje. Poti citi mai multe despre faina. In ultima vreme a aparut si fortificarea fainii cu diverse vitamine, minerale, substante, in incercarea de a mai reduce din dezechilibrele nutritionale cauzate de acest aliment mult prea prezent in dieta noastra de saraci, ignoranti si, in final, bolnavi.

Dospirea cu drojdie

Face faina mai usor digerabila, creste aroma si da produsului finit acea textura specifica, moale, aerisita, usor de mestecat. Dospirea poate fi mai sanatoasa daca se folosesc si culturi lactice (care produc acid lactic in loc de alcool etilic). Acum se dezvolta aromele care vor si puse in valoare prin coacere. La dospire se mai pot adauga diverse ingrediente (aditivi), unele naturale, altele chimice, toxice, daunatoare sanatatii.

Coacerea

Pentru a intrerupe procesul de fermentatie si a putea face aluatul comestibil urmeaza incalzirea pana cand coaja capata culoarea specifica, data de reactia Maillard, cu beneficiul binecunoscut: cresterea riscului de cancer. Da, in coaja de paine se afla substante cancerigene. Da, si la  biscuiti. Da, la orice aliment rumenit. Ca efecte pozitive, coacerea evapora alcoolul si o parte din apa.

Chiar daca cea mai mare parte din drijdie (o ciuperca) este inactivata, de multe ori procesul de fermentatie continua in tubul nostru digestiv, lucru vizibil si la exterior: burtile umflate si steatoza hepatica a mancatorilor de paine. Bineinteles, coacerea face ca acest produs sa poata fi pastrat cateva zile, lucru util in trecut, cand nu existau alte metode pentru pastrarea alimentelor.

Prajirea

Ca si cum nu era de ajuns prima arsura, procedura este continuata ulterior, generand mai multe substante toxice, mai multi radicali liberi, scazand si mai mult valoarea nutritiva dar crescand indicele glicemic (masura in care corpul receptioneaza glucoza din paine) si, deci, facand painea prajita mai toxica si mai periculoasa pentru cei care vor sa slabeasca. Colac peste pupaza, exista si produse care, odata cu prajirea adauga si ulei (iarasi radicali liberi), sare, alte chimicale. Citeste si despre frigere, prajire, coacere.

Deci, data viitoare cand cineva iti spune sa mananci paine prajita, spune-i ca painea prajita irita tubul digestiv, este cancerigena si ingrasa.

Antropologii cred ca omul a facut saltul spre civilizatie dupa ce a descoperit folosirea focului, in special pentru prepararea termica a hranei. Prin foc, multe alimente devin mult mai usor asimilabile, rezultand economie de timp si energie. Focul a inceput sa fie folosit in urma cu aproxiamtiv 500.000 de ani (dupa unele estimari), iar genomul nostru (tiparul dupa care suntem construiti) s-ar fi definitivat in urma cu aproximativ 200.000 de ani. Deci putem presupune ca ne-am nascut si prin folosirea focului pentru prepararea alimentelor (pe langa incalzire, protectie fata de animale etc.), din punct de vedere genetic existand la anumite populatii o adaptare/protectie la riscurile pe care le aduce gatirea alimentelor. Exista si multe animale salbatice care profita de focul spontan pentru a consuma alimente astfel “preparate termic” in mod intamplator.

De mai putin timp a aparut si preocuparea privind substantele toxice care apar in alimentele expuse la temperaturi inalte. Diverse studii au aratat cum consumul crescut de carne procesata este corelat cu riscul unor boli grave. Unii au mers chiar la extrema cealalta si isi propun sa manance doar alimente crude, chiar daca astfel le lipsesc anumiti nutrienti sau includ si toxine in dieta. Peste 47 de grade incep sa moara enzimele, dar prepararea termica la temperaturi inalte (peste 120 de grade) duce la sinteza acestor substante, printre care avem benzopyreni, acrilamida, amine heterociclice, nitrosamine, produsi de glicare avansata (AGE), hidrocarburi aromatice policiclice (PAH).

Prajirea

De departe cel mai nociv mod de a prepara alimentele, prajirea in ulei prezinta mai multe probleme: uleiul, incarcatura calorica si temperatura inalta. Uleiurile, fie ele considerate sanatoase cateodata, in urma incalzirii se deterioreaza, rezultand substante toxice. Apoi, acest ulei ars este preluat odata cu alimentul prajit si mancat, aducand in corp calorii care nu sunt doar goale, ci si daunatoare. Ca un fapt bizar, celebra acrilamida prezenta in cartofii prajiti este la fel de prezenta si in maslinele negre. Painea prajita (chiar daca fara ulei) este complet contraindicata.

Frigerea (prepararea la gratar)

Iese din ecuatie grasimea (uleiul de la prajire) dar intra fumul si denaturarea proteinelor si grasimilor din carnea pusa pe gratar. Rezulta substante extrem de nocive, cancerigene, care pot afecta in mod direct ADN-ul nostru (tiparul informational dupa care suntem construiti). Legumele la gratar devin toxice, nu doar isi pierd calitatile nutritive.

Coacerea

Coacerea presupune expunerea la temperatura prin intermediul aerului cald si mai putin a contactului alimentelor cu suprafata incinsa. In functie de temperatura de coacere si timpul petrecut in cuptor, alimentele pot contine cantitati variabile de toxine create chiar de noi. Painea, legumele, carnea, fructele, nucile si orice aliment isi schimba culoarea in cuptor (in special prin caramelizare)  pot fi considerate nocive daca li s-a intamplat acest lucru. Chiar si cafeaua sau ciocolata intra in aceasta categorie. Daca se mai adauga si folie pentru copt (fie ea de plastic sau de aluminiu), adaugam inca o gama de otravuri.  Vasele pentru copt ar trebui sa fie din materiale fara metale grele si fara chimicale nocive, lucru greu de obtinut, pentru ca interesele comerciale primeaza.

Alternative la coacere, frigere, prajire

Prima optiune este sa mancam alimentele cat mai crude, cele care pot fi mancate fara preparare termica sau cu o preparare termica minimala. Exista diverse aparate (slow cooker, steamer) care ne ajuta sa facem asta.

Apoi, e bine sa reducem cantitatile din alimentele prajite, fripte sau coapte. In special cei care mananca “fripturi” pot reduce fara probleme cantitatile, pentru ca, de cele mai multe ori, cantitatile de carne sunt excesive.

Odata aparute, aceste toxine pot fi contracarate inca din farfurie, prin asocierea de legume proaspete, pline de fibre si antioxidanti. Chiar si cele ajunse in corp au “antidoturi”: suplimente pentru detoxifiere si protectie a ficatului, antioxidanti, protectori ai ADN-ului, activatori ai mecanismelor de protectie: resveratrol, ALA, silimarina, vitamine cu efect antioxidant (vitamina E, vitamina C).

Ce fac eu?

Departe de mine gandul ca o alimentatie complet cruda ar fi optima sau ca produsele de origine animala sunt nesanatoase in bloc, insa eu am redus la minim procesarea termica, mentinand temperaturi cat mai scazute, punand pe primul loc sanatatea in detrimentul gustului si felului traditional de a prepara alimentele. Am exclus prajeala, mananc “gratar” poate doar de 2-3 ori pe luna, carnea este fiarta sau la slow-cooker/cuptor, pestele la abur, cele mai multe legume crude sau fierte. Am scris aici despre prepararea termica optima a diverselor alimente: Cum gatim?

De asemenea, consum legume crude dense nutritiv si iau suplimente nutritive cu efect antioxidant, protector, antiinflamator si regenerator. Este nevoie de toate aceste masuri pentru a contracara, intr-o oarecare masura ce s-a intamplat cu corpul meu in toti anii in care am mancat (fara sa stiu ca sunt nocive) diverse alimente pentru ca li se facea reclama la tv, erau la indemana in supermarket sau acela era modul traditional de preparare.

Pe langa sanatate, avantajul prepararii termice minime este si timpul redus pentru pregatirea mesei, mai ales ca multe alimente (legume, fructe) raman crude. Arderea alimentelor si transformarea lor in otravuri a fost ridicata la rang de arta (culinara), insa acum avem si metode de gatit mai sanatoase, accesibile tuturor.

Am mai scris si despre “cat de integrale sunt cerealele integrale“, adica faptul ca intr-o reclama ti se spune ca produsul contine “cereale integrale” nu inseamna ca asta are vreun impact pozitiv, mai ales pentru ca pot fi prezente intr-o cantitate insignifianta, dar dublate de zahar, amelioratori, margarina, uleiuri arse.

Paradoxal, cerealele integrale sunt mai putin bune decat faina alba si cerealele procesate. Exista un motiv pentru care atata timp painea alba a fost preferata painii negre: glutenul si alte proteine cu efect toxic asupra organismului uman. Painea neagra era considerata de calitate inferioara din acest motiv: antinutrientii continuti in tarate, efectul iritant al acestor fibre si toxic al glutenului. Aceste cereale integrale si painea neagra erau pana de curand chiar contraindicate de catre pediatri in hrana bebelusilor si copiilor mici, din cauza blocarii asimilarii mineralelor. Pentru a contracara o parte din aceste efecte se pot folosi suplimente complexe cu enzime digestive(inclusiv fitaza): Platinum Digest.

Avantajele mult trambitate ale cerealelor integrale sunt doar in domeniul indicelui glicemic si al vitezei mai scazute cu care se asimileaza carbohidratii din ele. Exista multe alte alimente bogate in fibre si nutrienti esentiali, care nu au efectele nocive ale cerealelor consumate in cantitati mari.

Evident, consumate in cantitati mici, ocazional, cerealele si derivatele pot fi incluse intr-o dieta sanatoasa. Din pacate cei mai multi oameni nu mananca doar o felie de paine pe zi sau cateva sute de grame de cereale pe saptamana ci isi acopera cu ele o parte mult prea mare din necesarul de energie, fara a mai ramane loc pentru alimente de calitate, dense micronutritiv.

Deci e greu de ales intre caloriile goale din painea alba/paste si toxinele din cerealele integrale(preexistente sau create prin procesare). Raspunsul: cat mai putine cereale si cat mai mult din diversitatea de alimente care ne ramane la dispozitie.

Am redescoperit pasta de sardine. Sardine din conserva scurse bine de ulei+ masline kalamata+ ceapa rosie+ pulpa de lamaie+ ingredientul secret= o pasta delicioasa, mai ales peste un strat generos de unt pe feliile de paine de secara. Untul este bio, iar painea de secara este acceptabila pe un regim low-carb, la prima masa a zilei, chiar daca avem carbohidrati si grasimi la aceeasi masa.

Sardinele sunt pesti mici, care nu acumuleaza foarte multe toxine, dar care vin cu proteine de calitate, omega 3, vitamina D, vitamina B12, minerale(in special calciu din oasele continute, seleniu, fosfor). Este de evitat combinatia dintre alimente din care vrem sa asimilam calciul si fibrele vegetale(inclusiv painea integrala) din cauza acidului fitic, acid ce impiedica asimilarea calciului si a altor minerale. In general evitam conservele dar pentru pestele oceanic sunt un compromis decent, pentru ca peste oceanic proaspat e greu de gasit. E de preferat sa avem conservele deja la rece si sa mancam pasta imediat dupa preparare, pentru ca este foarte perisabila(se strica usor).

Untul este bio, pentru ca multe toxine sunt liposolubile(se acumuleaza in stratul de grasime al animalelor sau apar in grasimea din lapte). Faptul ca e bio nu garanteaza ca acest unt nu mai contine chimicale ci doar ca este posibil sa fie ceva mai curat decat untul obisnuit. Exista pe piata romaneasca si unt bio obtinut din lapte fermentat, ceea ce este un plus.

Painea de secara o mananc probabil o data pe luna, sau chiar mai rar, fiind cea mai putin rea dintre “painile” de pe piata. Avem la dispozitie si varianta uscata, insa cand cumparati asa ceva cititi cu mare atentie eticheta, pentru ca multe produse au pe ele scris “secara”, in ingrediente insa aceasta cereala cu mai putin gluten se afla intr-o cantitate mica. Dezavantajul este ca trebuie tinuta in frigider si mancata cat mai repede dupa desfacerea pachetului(care ar trebui sa fie inchis ermetic). Fiind umeda este perisabila si exista riscul de mucegai foarte rapid, mai ales ca in frigider sunt multe microorganisme(aduse cu alte alimente).

In imagine apare si o bucata de pate de ficat de cod, bogat si el in omega 3 si vitamina D. Nu l-am mai mancat, pentru ca pasta de sardine a fost prea buna si nu am vrut sa mai stricam gustul. Din ele a mancat si Bebster(mai putin paine), deci consideram aceste alimente suficient de sigure incat sa le putem da unui copil de un an si cateva luni.

Am avut ieri ocazia sa particip la o lansare mai deosebita: lansarea unui aliment functional modern, painea care scade colesterolul, numita si Dobrogea Benecol, paine de secara . Le multumesc celor de la Sanatatea TV pentru aceasta invitatie.

Initial mi se parea doar o alta sarlatanie… dar dupa ce am ascultat discursurile catorva somitati in domeniul sanatatii mi-am dat seama ca painea care scade colesterolul este foarte utila. In primul rand pentru ca la noi in tara se mananca multa paine. Foarte multa paine. Prea multa paine. In Europa, doar albanezii si bulgarii mananca mai multa. Apoi, pentru ca aproape orice masa este insotita de paine. Unt cu paine(sau margarina, daca vrei sa-ti omori copilul mai devreme), carnati cu paine, branza cu paine, friptura cu paine, cartofi cu paine, orez  cu paine, mamaliga cu paine, paine cu paine. Este ieftina, umfla burta si are mult amidon(glucoza). In acelasi timp, se consuma foarte multa paine alba, de proasta calitate.

Deci, daca tot se mananca multa paine, daca tot este asociata cu grasimile saturate si colesterolul din alimente… macar sa fie o paine mai breaza, care, pe langa faptul ca e din secara si are tarate adaugate(nu scrie pe eticheta ce fel de tarate…) mai contine si Benecol, un tip de grasime(esteri de stanoli din plante) care blocheaza absorbtia colesterolului din alimente si, dupa cum pretind niste studii clinice, induce un efect de reducere a colesteroului total cu pana la 10% si al LDL(colesterolul “rau”) cu 15%. Deci scade si colesterolul bun. Am putea pune scaderea de colesterol si pe seama continutului mai mare de fibre si proteine din aceasta paine.

Dobrogea Benecol e o paine de secara, cu un continut relativ mare de proteine(19.6%) si ceva mai scazut de carbohidrati(26,8%). Nu scrie pe eticheta daca cele 6,63% fibre sunt incluse in carbohidrati sau nu.  Din pacate, are si gluten adaugat.

Este buna la gust(suficient de dulce) iar textura mai buna decat ma asteptam(nu scartaie in dinti). Pentru cei care nu pot renunta la paine sau nu pot manca sursele de grasimi seaparat de cele de carbohidrati mi se pare un compromis decent si chiar am recomandat-o unui coleg mai gurmand, care inca are paine in dieta sa(e dependent). De retinut: ingredientele active(benecol) blocheaza absorbtia colesterolului din alimente si reabsorbtia colesterolului din bila, actionand si daca ai o dieta saraca in colesterol.

Totusi, acest produs nu rezolva cauzele problemei(cum nu o rezolva nici statinele- medicamente care scad colesterolul prin inhibarea sintezei lui in organism). De asemenea, ipoteza lipidelor (google “lipid hypothesis”) este negata de un numar crescand de studii, specialisti si de experienta ultimelor decenii.  Nivelul crescut de colesterol in sange, considerat o vreme a fi cauza bolii coronariene(CHD) si a aterosclerozei este, dupa ultimele cercetari, doar un efect al unei tulburari mai complexe(cu cauze genetice, alimentare, inflamatorii, hormonale etc.).

Ramane de vazut cat de bine va fi pusa pe piata si cat de accesibila cumparatorilor.

Disclaimer: din punctul meu de vedere cerealele procesate (cum este si painea) ar trebui evitate in orice dieta, glutenul exclus si carbohidratii tinuti la strictul necesar pentru a aduce aportul de fitonutrienti. De asemenea, amestecul de surse puternice de carbohidrati si grasimi la aceeasi masa il consider daunator.

Acest articol poate fi discutat pe forumul getfit.ro

Cum ar zice un cunoscut realizator TV: trebuie sa fii trepanat sa crezi ca painea slabeste. Si totusi… exista pe piata “paine care slabeste”. Spun pe “piata” pentru ca doar acolo exista. In imaginatia unora. In realitate painea ingrasa. Evident, depinde si de cantitate, de momentul cand o mananci, de metabolism, de ce activitate fizica ai. Dar, in medie, painea ingrasa.

“Painea care slabeste”, cea comerciala, e facuta cu soia si gluten. Adica, peste amidonul aducator de calorii si belele, mai pun soia si gluten. Sa mancati voi soia si gluten adaugat! Eu nu. Culmea ca au tupeul sa prezinte produsele ca pe unele dietetice si sa sustina asta cu numele unui medic si al unei vedete TV. Evident, se folosesc si cateva justificari “stiintifice” pentru a lua ochii omului de buna credinta.

Ce vedeti in imagine e “bio”, cu ulei de masline, seminte, mirodenii si fibre. Fara soia, fara gluten adaugat, ba din contra, mai folosim si o varianta de faina fara gluten. Uleiurile si semintele sunt de evitat in paine pentru ca grasimile sanatoase sunt foarte sensibile la caldura. Asocierea dintre grasimi si carbohidrati nu este chiar cea mai stralucita, dar sunt momente cand am chef sa mananc niste paine(de obicei imediat dupa ce are chef iubita mea). Si cand facem niste paine dupa ce reteta avem in minte sau consideram optim pentru acel moment, nu dupa ce considera unii optim pentru a-si umfla buzunarele profitand de naivitatea oamenilor. Mai importante decat indicele glicemic sunt cantitatile si momentele cand mananci paine, precum si modul de viata.

Pentru cine vrea sa slabeasca sau sa-si mentina greutatea: da, painea ingrasa. Chiar si in cantitati mici daca mananci zilnic. Painea are prea putini nutrienti esentiali raportat la caloriile pe care le aduce pentru a putea fi integrata in dieta unui om (semi)sedentar.

Pe langa tipurile de paine “de secara” facute de fapt din faina alba de grau cu un strop de faina integrala de secara, exista si cateva sortimente pe piata care sunt acceptabile chiar si pe o dieta low-carb.

Painea de secara are cateva avantaje fata de cea din grau sau din mixuri de faina si diverse alte ingrediente: continut mai mare de nutrienti raportat la calorii, mai putin gluten(care este cancerigen), gust mai puternic si mai aromat, o cantitate mai mare de fibre(de ajutor in constipatie, diabet, boli cardiovasculare, litiaza biliara).

Variantele “umede” le-am mai prezentat, sunt acele felii de paine neagra de secara impachetate ermetic in plastic pentru a nu se usca. Unele contin si seminte, iar boabele de secara sunt doar strivite, ceea ce incetineste absorbtia si impactul acelor carbohidrati asupra nivelului de insulina si al arderii grasimilor.

Pentru anumite momente cand alimentele sunt greu de mancat “ca atare”(icre, pasta de peste, pate de ficat, oua etc) mai avem o solutie: Finn Crisp Hi-Fibre. Facuta din faina integrala de secara si tarate de secara. Merge si dupa antrenament.

O felie are aprox. 7g de carbo si 3g de fibre.

Later edit: e luata de la Mega Image:

Sunt intrebat din ce in ce mai des daca nu cumva este o problema sa mancam prea multe oua.
Desi ouale contin colesterol, s-a demonstrat prin studii stiintifice ca 2 oua pe zi iti pot imbunatati profilul colesterolului. Adica sunt bune!
Ouale contin proteine de calitate, grasimi sanatoase, vitamine(vitamina D, foarte importanta), minerale si micronutrienti foarte utili(sanatatea ochilor, a sistemului cardiovascular si nervos).

Este important ca ouale sa fie organice si fecundate. Adica sa provita de la gaini care mananca rame, dar beneficiaza si de “cocos”.
Modul de preparare l-am descris pe larg intr-un mesaj mai vechi… dati un search daca aveti impresia ca “foarte putin ulei” si “teflon” ar fi o alegere sanatoasa.

Am completat pentru exemplificare cu niste “paine” de secara.
Continut nutritiv: 57g carbo, 21g fibre, 10g proteine, 1,8g grasimi.
Ingrediente: faina integrala de secara(86%), tarate de secara(6%), apa, drojdie, sare.
In acest caz fibrele sunt separat, deci nu se scad din cantitatea totala de carbohidrati. Indicele glicemic este mai mic decat pentru painea alba. Deci ingrasa mai putin.
La 100g acest produs are aprox. 290 kcalorii. Painea alba are ceva mai putine calorii, datorita procentului mare de apa(peste o treime).
Ceva mai satioasa, datorita fibrelor si cu un potential alergenic mai mic decat graul.

Eu o mananc din cand in cand insa pentru cei care vor sa renunte la painea alba poate fi un pas intermediar bun.