Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Daca vrei sa mananci sanatos trebuie sa iti cumperi ingredientele, sa iti prepari mancarea si sa o transporti acolo unde stii ca o vei manca. Am scris pe indelete despre Pachetel. Ce alimente putem selecta pentru pachetel, cum ar trebui preparate si asociate.

Astazi, la Traieste Sanatos, la Antena 2, prezentam 4 variante de “pachetel”, pe langa cateva cuvinte despre “Dieta de toamna“. Cam la acelasi pret cu o shaorma sau cu variantele de junk food care iti vor distruge sanatatea. Deci fara “batoane”, biscuiti, faina arsa, ingrediente de proasta calitate pe care sa dai de 10 ori mai mult doar pentru ca iti lipseste organizarea. Eu unul consider ca oricum avem prea multa faina in dieta (sub diferite forme), deci macar sa o mancam cand chiar nu avem altceva, nu doar din comoditate. Cand mananci alimente de calitate, gatite bine si reduci toxinele din dieta te saturi cu mult mai putin, fara a mai fi nevoie sa te umfli cu coca sau prajeli pentru a avea burta plina.

Peste si orez cu legume

In special pentru persoanele active sau care vor sa creasca in greutate este utila combinatia dintre proteinele usor asimilabile (peste) si sursele dense de carbohirati (orezul). Putem avea orice alt tip de carne fiarta sau la cuptor, cu sosul si salata separat sau chiar cu o sursa mai densa de carbohidrati cum ar fi cartofii copti, mamaliga, orezul. Daca avem ca obiectiv mentinerea sau slabirea, porportia de salata/legume va creste in detrimentul amidonului. Ca alternative avem si De ce preferam carnea fiarta sau la cuptor si evitam “gratarul”. Carnea este de preferat sa provina din surse sigure, de la animale care au pascut iarba sau din peste salbatic, de captura (oceanic).

Omleta la cuptor

Legumele adaugate au rolul de a tine o temperatura scazuta a compozitiei, evitand inactivarea si denaturarea nutrientilor. Evident, ele vin cu vitamine, minerale, antioxidanti, fibre, care completeaza oul. Timpul de preparare este relativ redus, avand posibilitatea sa “ne jucam” cu ingredientele auxiliare de la o zi la alta, pentru diversitatea gusturilor. O dieta sanatoasa poate fi, in acelasi timp, o dieta gustoasa.

Pentru alimentele preparate termic folosim temperaturi mai intalte si timpi mai mari de gatire decat in mod obisnuit, pentru a asigura sterilizarea si prevenirea alterarii.

Salata cu branza si nuci

Folosim legume care se pastreaza bine dupa ce au fost curatate si taiate: morcov, telina, sfecla rosie, varza, broccoli (da, se poate manca si crud), castraveti (volum mare si practic zero calorii). Pentru cei care vor in plus grasimile sanatoase si proteinele din nuci, putem adauga si “o mana” (aprox 50g) din acestea. Uleiurile pot oxida foarte usor in contact cu aerul, deci este de evitat a fi puse in salata acasa, insa poti face acest lucru imediat inainte de consum (presupunand ca ai frigider la serviciu, unde sa tii la rece uleiul).

Nuci, seminte, alune.

E bine sa fie inmuiate in apa in prealabil, dar daca vrei sa le transporti e bine sa le si usuci (in cuptor, la o temperatura cat mai mica, sau in desicator, daca ai un asemenea aparat). Sunt gustoase, tin bine de foame (daca le mesteci pe indelete), aduc grasimi sanatoase, proteine, fibre. Pot fi asociate unui iaurt integral, viu (cu fermenti lactici activi). Evitam mixurile prajite sau care contin fructe uscate (calorii goale).

Fructe

Sunt de preferat fructele de sezon, intregi, dar poti curata si portiona de acasa si ananas, de exemplu. Daca temperatura de afara e mai mare si exista riscul de oxidare poti stropi cu lamaie bucatile de fructe.

In perioada verii este bine sa pastrezi cutiile cu mancare intr-o geanta termoizolanta, in care sa pui si 1-2 bidoane de 0.5l tinute in congelator cu o seara inainte. Astfel, dupa-amiaza vei avea si apa rece, iar alimentele tale vor fi tinute la o temperatura propice pastrarii in conditii de siguranta.

Shake “de proteine”

In clasicele diete pentru fitness si culturism locul acestor shake-uri era foarte important. Chiar daca ele contineau in mare parte proteine (inutile corpului in asemenea cantitati), acum avem si variante mai apropiate de masa ideala, prin adaugarea de tarate de ovaz (efect antiestrogenic), tarate de orez (antioxidant, aport de fibre), lapte de cocos (aport de grasimi energizante). Avantajul acestor shake-uri este ca pot fi preparate foarte rapid, cu ingredientele dorite, in proportiile cele mai bune pentru tine.

Batoanele de calitate, sanatoase, ajung la preturi foarte mari, iar cele ieftine contin ingrediente de foarte proasta calitate, care ar trebui evitate.

O alimentatie sanatoasa “in deplasare” (scoala, serviciu etc.) iti asigura si o stare psihica pozitiva, pe langa energia si starea de bine pentru corpul tau. Da, la inceput, colegii vor “rade” de tine, dar este doar frustrarea ca ei nu sunt in stare sa aiba grija de ei, mancand sanatos. Dupa o vreme iti vor cere, iar cei mai inteligenti iti vor urma exemplul.

Piftia e buna; si nu doar la gust. Pentru ca este intalnita in special in sezonul rece si este facuta din carne si oase de porc multi o asociaza cu celelalte mancaruri grele, excesele alimentare si indigestia.  Totusi, piftia este o forma foarte usor asimilabila de nutrienti esentiali: aminoacizii prezenti in tesutul conjunctiv (fibrele de colagen). Ei participa la refacerea pielii, a tendoanelor, a articulatiilor. Pentru ca dieta cu carne “curata” contine prea putin din acesti aminoacizi, corpul poate ajunge in situatia de a nu putea produce suficient material de constructie pentru refacere.

Continutul de grasime sau carbohidrati este redus, piftia fiind foarte bogata in proteine.  In trecut se considera ca aceste proteine sunt de proasta calitate, din cauza profilului dezechilibrat de aminoacizi (cantitati prea mari de prolina, hidroxiprolina si glicina). Totusi, tocmai aceasta abundenta a unor aminoacizi face ca valorea terapeutica a gelatinei sa fie mare. In industria cosmetica existenta acestor aminoacizi este speculata la maxim, fiind inclusi in diverse produse cu pretinse efecte regeneratoare, de crestere a fermitatii, reducere a vergeturilor si celulitei. O idee mult mai buna mi se pare totusi sa lucram din interior.

Piftia mai contine lizina (ajuta cresterea musculara si lupta impotriva infectiilor virale) si arginina (ajuta la pomparea muschilor). Asociem  vitamina C, in acest caz din patrunjel. Cat mai mult patrunjel. Vitamina C este implicata in sinteza de colagen si refacerea tesuturilor conjunctive si chiar in sanatatea parului si unghiilor.

Se poate face piftie din peste, vita, porc, pui, curcan, prin fierberea indelunga a oaselor si tendoanelor. Poate fi mancata si calda, drept supa. In imagine este o piftie de pui de tara, pe care am mancat-o ieri, a fost delicioasa, i-a placut si lui Tudor (copilul nostru de 1 an si 4 luni).

Daca la prepararea termica a alimentelor au fost atatea lucruri de spus, iata ca la congelare este ceva mai simplu. Folosita ca metoda de conservare, congelarea este cea mai sigura si sanatoasa dintre ele, pastrand(daca este facuta bine) proprietatile nutritive si chiar gustul/aspectul.

Congelarea industriala(la temperaturi foarte scazute, in instalatii speciale de congelare rapida) este cea mai buna, pentru ca apa formeaza cristale de gheata foarte fine, care nu sparg peretii celulari. Daca inghetarea se face la temperaturile din congelatoarele de acasa, exista o sansa mult mai mare ca la decongelare, acele celule sparte(fie ca sunt din tesut animal sau vegetal) sa elibereze substantele continute si acestea sa se altereze rapid. Daca avem un congelator care pastreaza -18 grade celsius, pentru multi dintre noi este ieftin si comod sa congelam acasa carne, legume, fructe in timpul verii. Un mic truc ne ajuta sa pastram calitatea si sa ne fie comod atunci cand vrem sa le folosim: portionam alimentele inainte de congelare si le punem in pungi alaturi de fulgi de gheata pregatiti in prealabil. Pentru legume, oparirea inainte de congelare poate fi un alt pas care sa ajute la mentinerea proprietatilor nutritive.

Pregatirea dupa decongelare tine de specificul fiecarui aliment, dar este important sa nu lasam prea mult timp sa se scurga de la decongelare pana la preparare.  Evitarea recongelarii este si ea o conditie de baza. Ideal este sa avem alimentele deja portionate inainte de congelare, dupa cum am descris mai sus. Carnea trebuie decongelata lent, in frigider, nu afara, expusa germenilor. Fructele congelate pot fi puse direct in blender cu iaurt/pudre proteice rezultand un smoothie sanatos si gustos.

Sunt de evitat semipreparatele congelate(pizza, paste, pateuri, snitele, hamburgeri) pentru ca nu avem un control al ingredientelor si este posibil sa mancam fara sa vrem faina, zahar, aditivi, arome artificiale. In special produsele congelate concepute pentru cuptorul cu microunde mi se pare foarte periculoase, un fel de junk food deghizat. Eu unul evit si decongelarea la microunde, chiar daca exista unele “studii” care spun ca ar fi benefica.

Pentru sezonul rece, cand vegetalele proaspete nu sunt disponibile cat si pentru produse animale mai greu de obtinut(carne curata, vanat, peste oceanic) aceasta metoda este, in opinia mea, cea mai utila si benefica pentru dieta noastra.

Am lansat aceasta expresie cu niste ani in urma, cand peste tot grasimile erau considerate dusmanul dietei, al sanatatii, al vietii. Ce inteleg eu prin grasimi sanatoase difera putin de intelesul  general, tradus de necunoscatori din sursele americane.

In primul rand trebuie sa stim ca grasimea este esentiala pentru viata. Corpul uman are nevoie de grasimi pentru a functiona, grasimile fiind parte a fiecarei celule (colesterolul, de exemplu). De asemenea, grasimile intra in componenta unor hormoni foarte importanti. Creierul este, in mare parte, grasime. Desi omul are capacitatea de a produce grasime, un aport alimentar suficient ajuta la o stare de sanatate buna pe termen lung.

In dieta, grasimile au fost condamnate pentru doua aspecte: aportul caloric mare si riscul de boli cardiovasculare. Ambele idei au fost infirmate de realitate si timp. Chiar daca grasimea vine cu 9kcalorii pe gram, ea ofera si o senzatie de satietate mare. Deci mancand mai multa grasime esti mai satul(a), reglajul aportului energetic depinzand si de alti factori. Cat despre bolile cardiovasculare, concluzia dupa cateva zeci de ani este ca doar anumite tipuri de grasimi, ca parte a unui anumit mod de alimentatie, pot afecta vasele de sange. Nicidecum orice grasime si din orice sursa, in orice dieta. Si, bineinteles, colesterolul din alimente influenteaza prea putin cantitatea din sange. Corpul produce colesterol in exces ca raspuns la agresiuni externe sau interne, deci colesterolul nu este “cauza” unor boli, ci un efect.

Prin grasimi sanatoase eu inteleg grasimi din surse naturale, curate si cat mai putin procesate (oxidate, incalzite, rafinate, izolate, amestecate). Abia apoi putem discuta despre tipurile de grasimi, cantitatea totala din dieta, raportul dintre ele, asocierea cu carbohidratii, efectele asupra metabolismului si satietatii.

Curate

Grasimea este pentru plante si animale un depozit de energie. Acest depozit poate contine si diverse toxine, provenite din sol sau din furaje. In special in grasimile animale putem intalni o cantitate mare de contaminanti (pesticide, metale grele, hormoni). De aceea, pe primul loc se afla selectarea unei surse curate de grasimi, de la animale crescute natural: ierbivore care au pascut iarba (nu hranite cu porumb sau soia), pesti salbatici, oua de la gaini crescute pe pamant, la lumina soarelui.  Alimentele “bio” ar fi urmatoarea optiune pe lista. Apoi, evitarea aditivilor alimentari mentine sursele de grasimi naturale si sanatoase.

Integrate

In sursele naturale, grasimile vin insotite de proteine, vitamine liposolubile, minerale, lecitine (in galbenusul de ou), fibre (in seminte, nuci), enzime si alti factori nutritivi. Acest lucru este foarte important pentru ca tot complexul de nutrienti este cel necesar, nu doar cate o componenta, izolata.  Folosirea alimentelor “intregi” influenteaza si ritmul in care se asimileaza grasimile (fibrele il incetinesc, de exemplu) si ofera un gust mai bun, o senzatie de satietate si satisfactie culinara mai mari decat grasimea pura, extrasa prin diverse metode (ulei, unt). In schimb, amestecarea grasimilor cu alte alimente, in special surse bogate de carbohidrati (cereale, fainoase, zahar) este daunatoare sanatatii.

Naturale, neprocesate

Oxidarea si incalzirea sunt dusmanii cei mai mari ai grasimilor. Oxidarea apare ca urmare a expunerii la aer/oxigen: tocarea carnii, transformarea smantanii in frisca si a galbenusului in maioneza, macinarea semintelor, extragerea uleiurilor. Expunerea la lumina grabeste aceste procese si chiar declanseaza altele, mai daunatoare. Incalzirea denatureaza grasimile instabile, mai ales cand este facuta in prezenta proteinelor sau carbohidratilor(ca atunci cand frigi sau prajesti).  Rezulta substante foarte toxice. Cu cat grasimile sunt mai putin procesate, rafinate sau incalzite cu atat isi mentin mai bine proprietatile benefice. Deci modul de preparare (gatire) este la fel de important ca sursa, cantitatea si tipul grasimilor.

Cantitatea totala

Genetic, se pare ca optimul ar fi pe la 40% din totalul caloriilor. Unii dintre noi sunt sanatosi si functioneaza bine si la o cantitate mai mica, pentru anumite perioade de timp.  Desi multi considera grasimile ca fiind “grele”, grasimea solicita cel mai putin sistemul digestiv, hormonal si enzimatic. Mult mai putin decat proteinele sau carbohidratii. Pentru a produce energie din grasime, corpul nostru consuma mai putine resurse (inclusiv genetice, metabolice, enzimatice, detoxifiante, oxigen) decat pentru a produce aceeasi energie din carbohidrati. Un minim de 20% din totalul caloriilor este necesar pentru functionarea sistemului hormonal. Pentru a arde grasime trebuie sa mananci grasime, nicidecum sa o reduci la zero. Dietele “fara grasimi” functioneaza o perioada oarecare de timp, apoi isi arata limitele.

Tipurile de grasimi

Pentru ca multi ani stiinta nutritiei a fost facuta de chimisti, grasimile erau impartite dupa gradul de saturare: saturate, mononesaturate, polinesaturate. Dupa anii ’50 s-a crezut ca “saturatele sunt rele”, dar acum avem din ce in ce mai multe informatii ca excesul de nesaturate este foarte daunator. Indiferent de aceste ipoteze, realitatea este ca sursele naturale de grasime contin un amestec de grasimi, in proportii variabile. Devine deci inutil sa mai clasificam grasimile din moment ce oricum ar fi dificil si neproductiv sa obtinem alimente cu 100% dintr-un anumit tip de grasime. In functie de specia de animal sau planta si de modul de crestere/hranire, in alimente putem avea diverse tipuri de grasimi in diverse proportii. De exemplu, un porc crescut cu porumb are grasimi mai rele decat un porc salbatic, cu hrana naturala. De asemenea, chiar si la uleiul de masline, exista diferente foarte mari de la an la an sau de la o zona la alta.

Ce grasimi sa mancam?

De preferat peste gras (sardine, hering, somon, macrou), ficat (de ierbivore, de cod, de pasari crescute pe pamant, fara chimicale), creier si maduva de ierbivore hranite cu iarba proaspata, oua de la gaini de tara (galbenusul e partea valoroasa), seminte(in, canepa, dovleac, chia), nuci, alune de padure, avocado (greu de gasit bio dar merita), carne grasa (oaie, porc), lactate grase fermentate din lapte crud (iaurt, branza), icre, nuca de cocos. Paradoxal, una dintre cele mai sanatoase surse de grasimi sunt fructele de padure, prin samburii lor.

Pentru ca e foarte greu sa asiguri grasimile sanatoase doar din dieta exista si suplimente nutritive care o pot completa, in functie de obiectivele tale: Omega 3, Omega 3-6-9, CLA, Lecitina, MCT Oil, Ulei de germeni de grau, Ulei de nuca macadamia, Ulei de seminte de in organic. Pot fi comandate pe suplimente.ro, in categoria Grasimi Sanatoase.

Ce grasimi sa mancam cu masura(ocazional)?

De mancat cu masura: slanina, carnati, unt, omleta, masline, uleiuri vegetale sanatoase, lapte de cocos si orice alte grasimi altminteri sanatose, dar care vin procesate, la borcan, la cutie sau in forme diferite de cele naturale.

De ce grasimi sa ne ferim?

De evitat tot ce inseamna grasimi procesate, rafinate, denaturate, arse: prajeli (inclusiv nuci, alune, seminte prajite fara ulei), margarine, mezeluri, “gratare”, dulciuri, produse de patiserie, inghetata, pizza, sosuri (contin si multi aditivi cu potential toxic),  O serie de uleiuri vegetale sunt promovate drept “grasimi sanatoase”, dar as recomanda ca uleiurile sa fie cea mai mica parte din dieta, selectate atent si pastrate la rece si la intuneric. Includ aici si grasimile/uleiurile ascunse prin alte alimente, cititi cu atentie etichetele!

Un aport crescut de grasimi (si proteinele care vin cu ele) se contrabalanseaza cu un aport crescut de vegetale crude, alcalinizante, bogate in vitamine, minerale, antioxidanti. Hidratarea este esentiala, masticatia de asemenea (chiar si digestia grasimilor incepe in gura). La nevoie te poti ajuta cu lecitina, enzime digestive, taurina (ajuta eliminarea toxinelor).

De acum, cand te gandesti la “grasimi sanatoase” iei in calcul toti factorii: sursa, modul de preparare, asocierea cu alte alimente, integrarea lor in modul tau de viata(dieta, sport). Aportul de grasimi din dieta se creste progresiv, cu cantitati mici din cate un aliment, doar asa vei invata sa le mananci pe cele bune, in cantitatile de care ai nevoie.

Scurta vacanta in “insorita Elada” mi-a confirmat parerea despre dieta mediteraneeana: faptul ca e o inventie americana, pentru comert. Am batut insula Creta inclusiv prin zone unde drumul permitea doar “gipul”, am discutat cu cativa localnici(care mancau “traditional”) si am observat ce se manca in rest.

Ce este “dieta mediteraneeana”?
Presupusa longevitate a unor populatii din zona mediteraneeana(in special insulari: Creta, Sicilia) si existenta unor alimente specifice a determinat aglomerarea unor principii de nutritie sub titulatura de “dieta mediteraneeana”. Evident, comertul a inclus in aceasta “dieta” cerealele(practic inexistente in dieta naturala din zona pentru ca pur si simplu nu creste grau pe stanci), uleiul de masline(prea scump pentru localnici, el fiind produs pentru export), salate(nici astea nu prea cresc printre pietre si fara apa carata cu cisterna prin munti), peste(e foarte scump si disponibil doar in anumite perioade, acum multe specii fiind chiar pe cale de disparitie din cauza pescuitului excesiv), fructe(nici astea nu prea abunda, din cauza climei secetoase), vin(asta se bea peste tot).
Se presupune ca acesti oameni mancau doar cantitati medii de carne si mici de grasimi saturate(am observat contrariul, supa de maduva fiind chiar un fel traditional de mancare), lactate(de fapt sunt grosul dietei- branza feta din aceasta zona provine).

Anii au trecut si toate miturile dietei mediteraneene au ramas sa hraneasca papagalii care stiu doar sa repete articole expirate de pe net.

Evident, s-a ajuns la concluzia cunoscuta: multe grasimi saturate, putini carbohidrati, mancare naturala(saraca in alimente procesate, pentru ca pur si simplu erau prea saraci sa le mai si proceseze sau cumpere), peste proaspat, multa munca fizica, expunere la soare si, mai presus de toate: restrictia calorica(adica putina mancare, pentru simplul motiv ca nu era destula, terenul fiind arid). Iarasi evident, in ultimii ani incidenta bolilor “civilizatiei” a crescut enorm din cauza consumului de produse de panificatie(paine) si alimente procesate.

Dieta mediteraneeana(cel putin a cretanilor de rand) nu continea nici pe departe atat ulei de masline si grau(numit in mod gresit “cereale integrale”) precum au pretins cei doritori sa impuna fraierilor consumul de uleiuri vegetale(iar cel de masline original e putin si scump) si cereale ieftin de produs dar vandute la preturi de peste 10 ori mai mari. De asemenea, celebrele legume cu care mediteraneenii ar fi facut salate uriase(stropite cu ulei de masline din belsug) pur si simplu nu cresc in aceasta zona in cantitati si la dimensiuni rezonabile pentru a fi folosite ca sursa importanta de hrana, cu exceptia unui tip de fasole galbena. Foloseau insa diverse ierburi locale, ale caror calitati deriva in primul rand din conditiile de mediu: sol, apa, soare, imposibil de reprodus in alte zone.

Lactatele si carnea rumegatoarelor erau foarte bine valorizate, cresterea caprelor fiind adusa la rang de religie(a se vedea ruinele de la Knossos).

In cautarile mele am reusit sa mananc doar niste portocale, sardine de Mediterana, un peste, smochine, rosii uscate la soare si feta. Doar cativa stropi de ulei de masline, ceva mai multe masline kalamata. In afara de meniul(generos) de la hotel am reusit sa raman “in program” apeland si la supermarket. Speram la alimente locale si de sezon, dar nu prea existau. Am vazut prin gradini rodii(cam de 3 ori mai mici decat cele din magazine) insa erau atacate de pasari si interiorul fructelor fusese deja consumat de catre acestea.

Dieta mediteraneeana din carti nu exista, ci este doar o minciuna menita sa-ti vanda alimente ultra-procesate. Observatiile initiale privind longevitatea si sanatatea(inexistente in ziua de azi, cu foarte putine exceptii) se refereau la grupuri restranse de oameni, cu un mod de viata foarte specific, cu alimente locale(putine) obtinute prin multa munca fizica, in natura(aer, soare). Robotul corporatist stresat, biciuit cu cofeina, incercanat, palid, sedentar, hranit cu cereale, uleiuri si alcool de proasta calitate nu are nici o legatura cu acel cretan longeviv.

Pentru ca acel cretan facea totul pentru conservare(a sanatatii, a resurselor, a vietii) iar omul modern face totul la uzura, risipa si (auto)distrugere.

Si nu, nu poti avea o dieta mediteraneeana intr-un oras, pentru ca nu iti va aduce nimeni acele alimente proaspete la nas si nici nu le va cultiva pentru tine.

E mult spus “retete”. Noi mancam simplu. A manca simplu inseamna a economisi timp si a avea un control bun asupra portiilor si ingredientelor. Pentru ca incercam sa tinem prepararea termica la minim si mancam rar surse de carbohidrati, practic “gatirea” si “retetele” reprezinta doar o mica parte din viata noastra. Mancam realist, nu ca acele “culinarese” care prepara feluri de mancare la concurenta cu Jamie Oliver sau Martha Stewart pentru care ti-ar lua juma’ de zi doar sa speli vasele. Sunt totusi niste pusti tari pe Prima care gatesc binisor, repede si destul de sanatos.

Da. Curcanii taiati duminica(vezi toporul insangerat de mai jos) aveau si ficati. Nu au absolut nici o legatura cu ce se gaseste prin magazine. Au fost inabusiti cu ceapa. Ouale fierte si legumele inabusite si ele, doar inmuiate putin, aproape crude. Exista si legume care devin mai hranitoare dupa ce sunt gatite.  Ficatul e unul dintre cele mai hranitoare alimente, presupunand ca vine de la un animal crescut cat de cat natural, macar fara chimicale si antibiotice daca nu chiar si fara cereale.

Obisnuitul platou de dimineata, de data asta niste peste afumat. Afumarea este considerata o metoda destul de toxica de preparare a alimentelor, dar este folosita inca din timpuri stravechi si nu i-a oprit pe unii dintre bunicii nostri sa ajunga la suta de ani “pe picioare”. Exista si trei secrete: asocierea antioxidantilor din legume si fructe, aerul curat si munca fizica moderata. Cu aerul curat sunt ceva mai in urma, dar pentru putin timp.  Stiu ca unii sunt suparati pe “night-shades” si ca sunt pro-inflamatoare insa vara asta le-am cam mancat. Se pare ca am facut totusi ceva bine pentru ca articulatiile ma dor mult mai putin deact in alti ani.

Incerc sa am in farfurie cel putin doua surse de proteine(peste si branza in acest caz) si doua surse de energie(branza si avocado aici). Avand libertatea de alegere las sistemul natural sa intre in actiune, adica apetitul sanatos: atunci cand corpul iti “cere” acei nutrienti de care are nevoie.

Bomba calorica de mai sus a fost necesara pentru ca o cantitate oarecare de lecitina sa ajunga la copilul meu. Mie imi place lecitina granule si suspectez ca a fost doar un pretext pentru ca ea sa-si satisfaca pofta de banane. Si miere. Si nuci. Deodata. M-am sacrificat si am mancat eu resturile, era pacat sa le aruncam, nu?

Solutia care ma salveaza la birou: conservele de peste. Mi-am facut analizele pentru mercur si era de 10 ori sub cantitatea minima admisa ca normala. Deci mitul cu “pestele contine mercur” nu s-a aplicat in cazul meu. Poate si pentru ca bag destule “detoxifiante”. Incerc sa evit tonul si aleg sardinele(fara solzi dar cu os), macroul(in imagine, descoperit de curand, cu o cantitate de grasime mai mare decat alti pesti- lucru bun) si clasicul somon, de data asta pescuit si de dimensiuni mici(conservele au mai fost prezentate pe blog).

Sarmalele pot fi “de dieta” indiferent de ce dieta adopti. Daca este o dieta cu mai multi carbohidrati atunci reduci cantitatea de grasimi din ele(folosind carne slaba si mai putin ulei), dar daca tii o dieta low-carb, in care energia provine din grasimi, le faci fara orez dar poti adauga smantana fermentata pe ele. Evident, painea este exclusa iar mamaliga o delicatesa.

Si sa nu uitam de omlete:

In special pentru cei la curent cu “paleo” sau “primal”, ouale sunt un element important al dietei. Omul s-a dezvoltat intr-un mediu unde acest aliment putea fi gasit si consumat relativ usor. Este tolerat foarte bine si galbenusul contine cei mai importanti n utrienti, albusul fiind practic lipsit de valoare nutritiva, cu exceptia unei cantitati mici de proteina, ba chiar contine si o toxina(care se distruge prin incalzire). Avand in vedere ca atunci nu erau medici care sa ne minta spunand ca mai mult de x oua pe zi ar fi rele, acei oameni probabil faceau o mare burta cu toate ouale pe care le gaseau. Deci da, putem manca si mai multe deodata, ele scad, de fapt, colesterolul si ajuta ficatul. Da, exact pe dos decat ai auzit toata viata. Cea de mai sus a fost mancata in oras, la o intalnire a “clanului”(deocamdata format din 3 persoane). Oua “de magazin”, dar trebuie sa ne asumam si astfel de momente. Antrenamentul care a urmat a fost excelent, chiar daca am mancat cu putin timp inainte de el si chiar daca nu am mancat surse semnificative de carbohidrati.

La toate mesele incerc sa mananc intai carnea, pestele, abia apoi branza sau legumele, eu fiind adeptul separarii alimentelor in timpul unei mese(spre deosebire de solutia extrema asepararii pe zile aka “regimul disociat”). Cateodata insa, amestecul de gusturi este suficient sa ma determine sa incalc aceasta regula.

Aproape zilnci mananc si nuci, seminte, alune. Evident, fara arahide sau seminte de floarea soarelui si, evident, crude sau chiar inmuiate in apa.  Am “dat cep” si unei cutii de Syntha 6 de “moccacino”, este absolut delicioasa si aroma asta(are gust de cafea). Sta pe birou si merge la fix daca trece prea mult timp intre mese, avand in vedere ca jumatate din calorii provin din carbohidrati si grasimi, nu doar din proteine.

Azi “m-am stricat” cu o banana in timpul zilei si doua felii de Finn-Crisp cu unt(bio) si branza(de capra). Am baut si juma’ de kil de suc de portocale, chiar simteam nevoia de ceva acrisor, mai ales ca rezultatul acestui suc este alcalin, foarte util in compensarea aciditatii din celelalte alimente sau produsa de stress si efortul fizic. Avem si carne de vitel de la tara, a intrat la fix de dimineata(facuta la cuptor), dar fiindu-mi foame, partea “cu poza” a fost neglijata.

Beau prea putina apa.

Cateodata se cere o seara cu baietii, chiar si in timpul saptamanii. Ani de zile vara a insemnat pentru mine calatorii nocturne cu masina prin oras, terase, plimbari prelungite prin parc. Anul asta insa m-am trezit cam de dimineata si am profitat de a doua zi de toamna pentru a-mi aduce aminte de vremurile bune.

Din fericire avem printre noi un bucatar iscusit…
si chiar dispus sa gateasca la orele tarzii din noapte.

In aceasta seara: somon in unt la tigaie, creveti, orez cu legume si ananas la sfarsit. Din pacate retetele sunt secrete si rezervate doar celor initiati in serile lungi la studio.

Deci la drum de seara pana la Supermarket si apoi…

cina(pentru mine doar niste peste si creveti, pentru restul s-a facut si orez cu legume):

In cosul de cumparaturi este si micul dejun pentru a doua zi…
avem pe langa
somon, creveti, usturoi, rosii, unt, condimente proaspete, salata, orez cu legume si
fructe(ananasul a intrat la fix dupa masa), cereale(se pare ca lui ii merg foarte bine) si iaurt usurel.

Are 39 de ani, este sportiv, 1.92 inaltime, detine o limuzina de lux(Bimmer), telefon Vertu, casa(+curte) in zona semi-centrala, este singur si in cautarea unei partenere(rugam CV insotit de poza recenta in costum de baie pe adresa redactiei):

Sunt foarte gustosi iar carnea lor slaba a fost recomandata de multi ani ca o alternativa la carnea grasa de porc.
Lucrurile nu stau insa foarte bine si la capitolul contaminanti. Pestii rapitori, fiind in varful lantului trofic, risca sa acumuleze mai multe toxine decat alte vietuitoare ale acestei planete.
Un motiv de ingrijorare maxima sunt metalele grele. Si daca bolile ficatului, rinichilor, oaselor nu va preocupa… metalele grele(in special mercurul) se pare ca sunt responsabile pentru declansarea timpurie a bolii Alzheimer. Una dintre putinele metode prin care putem scapa de mercurul din sistem este prin suplimentarea cu seleniu. Nucile de brazilia contin cantitati importante din acest mineral.

Atunci cand alegeti pestele pe care sa il mancati, studiati raportul cost/beneficiu. Adica, in medie, cam ce cantitate de chimicale bagi in tine raportat, sa spunem, la cantitatea de acizi grasi omega 3.

Aici, un medalion de rechin, cu legume sote si sos de smantana, usturoi si capere; delicios de altfel.