Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

De fiecare data cand sunt plecat prin alte tari si revin in Romania ma izbeste un gand… cel ca oamenii de pe meleagurile mioritice isi merita soarta. Pentru ca asa au vrut ca lucrurile sa se intample. Cei “de sus”, clasa conducatoare sau “elita”(la noi nu putem spune ca exista o elita intelectuala in sine, deci ii putem asimila clasei conducatoare) isi vad bine de interesele lor si prin minciuna, manipulare, abuz, mentinerea coruptiei, delapidare, deturnare de fonduri, licitatii aranjate, privatizari dubioase dupa falimentarea intentionata a economiei, taxe abuzive si tot restul. 
Clasa “de jos” e multumita ca are bere, carnati, meciuri, manele, telenovele si libertate de expresie.

Ce ne facem insa cu oamenii care vor sa munceasca, sa se dezvolte, oamenii care vor sa traiasca intr-o societate corecta,  tinerii care au deschis ochii in lumea moderna? Ei sunt intre ciocan si nicovala. Prea putini pentru a face diferenta prin vot, prea naivi si corecti pentru a putea intra “in sistem” si sa-si vanda sufletul diavolului… ma intrebam cum a putut fi votat din nou un primar care a ridicat masini dintr-un oras unde nu exista parcari… ma intrebam cum o cunoscuta doamna poate sa candideze(si probabil sa castige) cand sursa ei de venit a fost japca parcarilor “construite” din vopsea alba… 

Cum spunea Ombladon cu cativa ani in urma… “singura noastra vina e ca ne-am nascut [...] aici”, dar nici nu facem nimic pentru a schimba lucrurile.   

Vin alegerile… ai ce alege? 

Il ascultam ieri pe Patriciu la Realitatea FM(TV) vorbind despre criza si comunism vb capitalism… ma gandeam ca acum vreo 8 ani vizitam un targ…
la standul Turciei am vazut cativa turci rotofei, cateva gagici cu picioare lungi, cafele, inghesuiala, atmosfera de bazar, vindeau diverse nimicuri. La standul Italiei erau cativa barbati inalti, bronzati, gelati, in costume impecabile, cu ochelarii de soare pe cap, nu stiu ce vindeau dar aveau cateva pliante si isi ocupau timpul uitandu-se dupa femei. Din acel loc se auzea un zgomot infernal si se putea vedea un puhoi de gura-casca in jurul unei masinarii de dimensiunile standurilor Turciei si Italiei la un loc. Pe o parte intrau foi de tabla iar pe cealalta ieseau diverse piese/unelte dupa un sistem computerizat, controlat de doi domni in camasi cu manecile suflecate. Ne uimea pe toti precizia, forta, capacitatea de lucru. Era standul Germaniei.
Ce credeti ca se intampla in tot acest timp la standul Romaniei? Da, ati ghicit, nu se intampla nimic. Standul era gol. Fara oameni, fara roboti industriali, fara cafele, fara ochelari de soare si chiar fara gagici(te-ai fi gandit ca avem destul din aceasta resursa naturala…).

Astazi, in plina criza si in timp ce cheltuim muuult mai mult decat ne permitem(cu toate ca se fura probabil mai mult de jumatate) Romania contraataca: facem mititei in Piata Unirii si colaci in Piata Revolutiei. Asa cum in urma cu ceva ani Occidentul raspundea cu teoria celor 5% in fata dezvoltarii accelerate Tigrilor Asiatici asa si noi acum aruncam in joc armele secrete: furculitele de lemn, oalele de lut(tratate cu plumb), ouale incondeiate, fularele de lana si muzica de proasta calitate.

Noroc cu niste baieti din Oradea care ne ajuta cu goarne, macar sa avem cu ce striga dupa ajutor. Sa vedem daca o mai fi cineva sa ne dea acest ajutor.

S-a cam asternut praful pe blog… deh… vara e cea mai proasta perioada pentru mine.

Am cumparat biletele inca din martie… concertul a fost frumos, destul de multa lume, zeci de cunoscuti, prieteni…
In zilele premergatoare tot auzeam reclame la radio cum sa il cunosti pe L.K. daca raspunzi la nu stiu ce intrebare. Iata ca dupa jumatatea concertului imi spune o cunostinta ca de fapt biletele noastre erau in zona A… si cum stateam eu rezemat de gard sa imi odinesc batranetzile… vine Lenny si imi strange mana…

A prins bine Campionatul European… sala de forta era aproape goala pentru o zi de luni( si in principal femei) si strazile se elibereaza cu cateva ore mai devreme.
As vrea sa fie tot timpul cate un campionat de fotbal, summit, 1 mai, paste si celelalte ocazii cand orasul este practicabil.

Se consuma bere si junk food la greu… se fumeaza pe rupte. Sunt lucruri bune si utile. Vom avea mai multi clienti la programele de slabire.

In aceste zile stau si ma intreb… oare toti oamenii astia care circula de nebuni prin Bucuresti au vreun scop real, fac ei ceva util sau pur si simplu se invart in cerc?

Cu participantele la Miss World Romania 2006, una dintre ele a castigat locul 2 la concursul international. Am tinut cu ele cateva seminarii pe nutritie sanatoasa si cateva antrenamente in sala.
Am adaptat informatiile obiectivelor si nivelului de cunostinte pe care le aveau.