Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Junk Food. Hai sa aflam ce inseamna aceasta sintagma aflata pe buzele tuturor: mancarea-gunoi. Sau gunoiul-mancare. Oricare ar fi topica, observam o antiteza. Mancarea ar trebui sa fie lucrul care ne hraneste si ne da viata, in timp ce gunoiul ar trebui sa fie aruncat. Propriile noastre slabiciuni (umane, de altfel), combinate cu posibilitatea unora de a le exploata (prin activitati de productie si comerciale) ne aduc in situatia de a ne indeparta de celebrele vorbe ale parintelui medicinei.

Solutia este sa ne informam si sa alocam resurse (timp, bani) pentru a manca sanatos si pentru a-i ajuta pe cei din jur sa faca acelasi lucru. Masuri de tipul “taxa pe fast food” mi se pare contrare scopului declarat.

Mancare

Hrana este constituita de acele lucruri, provenite in mare parte din animale si plante care contribuie la buna functionare a corpului nostru: energie, regenerare, stare de bine, sanatate. In mod natural, alimentele vin si cu o serie de otravuri (Vezi articolul Otravuri vegetale). Totusi, traditia gastronomica (a prepararii hranei) ne aduce metode prin care se pun in valoare nutrientii si se diminueaza balastul sau toxinele, de multe ori transformandu-le in componente utile.

Gunoi

Gunoiul este un lucru inutil, ba chiar daunator, pe care il indepartam de existenta noastra. Poate fi de mai multe tipuri si este un produs al modernitatii, pentru ca natura, pana la aparitia omului “stapanitor al naturii”, putea recicla tot ce se producea, intr-un circuit al vietii (circle of life) care continua de miliarde de ani.
Omul a facut posibila si o alta caracteristica a gunoiului: omniprezenta. Gunoiul este peste tot, iar gunoiul alimentar nu doar ca este la indemana, fiind usor de procurat si mancat, ba chiar esti indemnat sa il mananci.

In definirea junk-ului suntem ajutati foarte mult de cei cinci NU (pot fi descrisi mai multi, dar avand cinci degete, pare sa fie mai usor asa pentru multi). Alimente rafinate, ajunse in dieta noastra din cauza nevoii unora de a stapani natura, lumea, semenii, comertul cu sclavi, un anumit segment de piata, teritorii, averi, industrii etc. Oameni care desi au tot ce le trebuie (si chiar foarte mult peste) sunt mancati din interior de pacatul avaritiei. Ultima capcana este junk-ul bio si produsele procesate vandute drept alimente sanatoase (fainurile arse).

“Cei cinci nu”: zahar, uleiuri, cereale procesate, mezeluri, soia. Se observa ca sunt alimentele ultra-procesate, rafinate, care pierd pe drum cam tot ce inseamna nutrienti, cu exceptia sursei de energie (grasimi oxidate sau carbohidrati simpli). Daca avem proteine, ele sunt de cea mai proasta calitate, denaturate, incomplete, contaminate. Evident, includem si alimentele care contin cantitati semnificative din aceste gunoaie.

Din pacate, consumul acestor gunoaie nu mai lasa loc alimentelor sanatoase, hranitoare, pline de grasimi esentiale, proteine de calitate, vitamine, minerale si alti nutrienti esentiali.

Sucurile dulci

Fie ca sunt cu zahar sau fara reprezinta junk-ul suprem: practic nu contin nutrienti, doar calorii “goale”, sub forma de carbohidrati cu indice glicemic mare (glucoza, fructoza) care devasteaza metabolismul si afecteaza grav funtionarea ficatului si pancreasului. Indulcitorii artificiali sunt poate si mai daunatori pe termen lung (unii fiind suspeci ca ar creste riscul de cancer). Contin diversi coloranti, arome, acizi care sa iti faca setea si pofta mai mare. Unele contin si alt drog (pe langa zahar): cofeina. Sucurile pasteurizate, indiferent ce scrie pe eticheta sunt practic moarte din punct de vedere nutritiv si nesemnificativ mai hranitoare decat “bauturile racoritoare” clasice, cu zahar.

Daca vrei sa bei “suc”, fa-ti suc: Despre sucurile de fructe si legume.

Cele mai multe sunt concepute sa creeze o senzatie de sete si mai mare, practic fiind imposibila hidratarea cu ajutorul lor.

Sunt produse cu valoare adaugata mare, in cazul carora materia prima are costuri nesemnificative. Au, in schimb, bugete de publicitate monstruoase si sunt prezente peste tot, lucruri care le fac un pericol pentru sanatatea noastra. Citeste mai mult despre bauturiile racoritoare.

Da, exista si alternative sanatoase la sucurile chimice.

Dulciurile

Au un continut asemanator, fiind bazate pe zahar, insa aici in loc de apa, celelalte ingrediente sunt din zona grasimilor denaturate (margarina, uleiuri arse) si cerealelor ultra-procesate (faina de grau). Multe contin si un alt pseudo-aliment: cacao, sub forma de unt sau pudra. Includem aici si halvaua (un mix de zahar si resturi de seminte prajite de floarea soarelui, ramase de la extragerea uleiului), prajiturile, bomboanele, ciocolata, batoanele “nutritive” ieftine (dar nu neaparat) care au invadat piata. De multe ori aceste dulciuri sunt vandute drept “produse de dieta”
inclusiv halvaua (zahar+ resturi de seminte).

Dulciurile vin cu multe calorii intr-un volum mic, facand posibil consumul unei cantitati mai mari de energie decat ai cu adevarat nevoie. Apoi, dulciurile creeaza o senzatie de foame accentuata, facand necesar consumul altor alimente (de obicei tot dulciuri), intrandu-se intrun cerc vicios.

Cateva cuvinte despre dependenta de dulciuri si cateva sfaturi despre cum sa renunti la dulciuri.

Fainoase: cereale, biscuiti, pizza, paste, chipsuri, sticksuri, gogosi, covrigi si alte pungi cu faina arsa, cu sare si ulei.

Includem aici produsele care au ca ingrediente de baza faina (de grau, porumb, cartofi), grasimile arse (citeste si despre Grasimile sanatoase), sare. Cateodata ele contin si zahar, dar de fiecare data vor contine aditivi, arome. Pe masura ce consumatorii au devenit mai constienti ca aceste “gustari” dauneaza sanatatii, producatorii incep sa adauge cantitati nesemnificative din ingrediente pretins sanatoase (tarate, omega 3) sau chiar soia si le trambiteaza fraierilor drept mancare sanatoasa, biscuiti cu asimilare lenta, pizza care slabeste etc.

Spre deosebire de dulciuri, unde combinatia de fructoza si glucoza duce la un mediu ideal ingrasarii, aici, combinatia de glucoza (provenita din digestia amidonului) si grasimi oxidate duce mai rapid la boli degenerative.

Daca ti se pare ca o sa iti moara creierul fara faina in dieta, iata surse sanatoase alternative de carbohidrati.

Prajeli si gratare

Indiferent ce prajesti si cum prajesti, prajirea in sine este un proces generator de toxine. Atat uleiul ars, cat si componentele din subiectul prajirii (fie ca vorbim de carne, cartofi sau altceva) devin toxice. Incarcarea calorica este si ea crescuta, din cauza uleiului absorbit, in special de cartofi si coca arsa de la “pane”. Ca materii prime sunt alese cele mai ieftine si de proasta calitate alimente, tocmai pentru ca prajirea va ascunde orice miros, textura sau gust dubios.

Multe alimente sanatoase pot fi stricate de metoda gresita de preparare, cum ar fi cazul legumelor la gratar. Legumele pot fi mancate crude, maxim fierte sau trase la tigaie cu apa, doar cateva secunde. Iata si cateva cuvinte despre modul sanatos de preparare al alimentelor (Cum gatim?).

Soia

Produsele din soia de pe piata au la baza un deseu ramas de la productia de ulei de soia, folosit in special in scop industrial si la fabricarea junk-urilor descrise mai sus. Chiar si ca furaj industrial, soia este folosita in cantitati mici, pentru ca afecteaza in principal fertilitatea animalelor, tulburand grav sistemul hormonal. Trecand peste gunoaiele de tip “snitele de soia”, acest ingredient (pentru ca nu mai poate fi numit aliment) este regasit in mai toate alimentele procesate, de la paine la cascaval si de la carnati la batoanele pentru slabit.

Ce putem gasi la noi in tara nu are nicio legatura cu produsele traditionale din soia, care oricum ar trebui mancate de catre cei care le-au inventat, la ei acasa. Mai pe larg, despre soia. Postul alimentar de inspiratie religioasa presupune curatarea corpului si crearea unui mediu intern propice rugaciunii si comunicarii cu Divinitatea, nu otravirea lui cu deseuri industriale. Laptele de soia nu e lapte si branza de soia nu e branza.

Atentie: a nu se pune pe aceeasi lista si lecitina de soia, care este unul dintre componentele benefice ale acestei leguminoase asiatice.

Carnea procesata: mezeluri, hamburgeri, shaorma

Mezelurile traditionale erau concepute pentru a imbunatati gustul si chiar valoarea nutritiva a produselor din carne, de multe ori completandu-se reciproc. Un exemplu clasic este parizerul, a carui reteta continea carne de vita de cea mai buna calitate si grasime de porc. Cand s-a inventat reteta, grasimea de porc putea fi considerata chiar sanatoasa, avand in vedere cum erau crescuti porcii. Acum parizerul este o pasta amorfa, cu un continut de carne extrem de redus (in cele mai multe cazuri in jur de 10%), dar cu un continut de sare, aditivi si chimicale urias.

Hamburgerii si shaorma, desi nu intra in categoria “mezeluri”, sunt tot carne procesata, cu diferenta ca prepararea termica este mult mai daunatoare, pentru ca temperaturile sunt mult mai mari, aparand denaturari ale substantelor continute (inclusiv a celor naturale), cu rezultatul bine stiut: cresterea riscului de boli degenerative si cancer.

Lactate moarte

Industria laptelui este una dintre cele mai puternice. Laptele a salvat, de-a lungul istoriei multi oameni de la pieire (drept dovada si toleranta la lactoza in cazul adultilor rasei albe). Laptele si derivatele sale constituie o sursa esentiala de nutrienti pentru multi oameni de pe glob. In acelasi timp, laptele modern, plin de hormoni, pasteurizat, aditivat, transformat in otrava este departe de iaurtul din Caucaz, care a pornit trendul probioticelor in alimentatia noastra.

Branza si iaurtul se gasesc peste tot, sunt usor de mancat, gustoase (suntem un neam de ciobani pana la urma, nu?), tin bine de foame, insa trebuie sa echilibram dieta cu cat mai multe legume care contin magneziu, atat de putin prezente in dieta noastra. De asemenea, trebuie sa ne punem problema pierderii altor alimente sanatoase daca in dieta noastra regasim in fiecare zi lactatele.

Ca si la celelalte alimente, dar cu atat mai mult in cazul laptelui conteaza specia de la care provine laptele (de preferat oaie si capra), alimentatia animalelor (de preferat iarba de pe camp), modul de preparare (de preferat iaurt crud). Lactatele industriale ultra-procesate (ex. branza topita), sunt aproape toxice, pe langa faptul ca multe contin deja prea putin lapte, fiind folosite ingrediente diverse, de la zahar la soia si de la coloranti la potentiatori de aroma (iaurturile cu fructe).

Alcoolul este otrava si nu, berea nu este un aliment. Nici vinul. Da, poti sa bei “cate un pahar, la masa”, daca asta te face sa te simti mai bine, dar fara minciuna ca ar fi sanatoase.

Totusi, ce mancam?

Parcurgand aceasta lista multi ajung sa constate ca mananca aproape exclusiv junk food. As mai putea adauga si alte alimente, insa ele apar mai rar, in cantitati mai mici si pot avea anumite beneficii. Vine intrebarea de baraj: pai daca nu mai pot manca gunoi, atunci ce sa mananc?
E o intrebare la care fiecare dintre noi raspunde pe cont propriu, pornind de la lista de alimente sanatose, modul optim de preparare, preferintele personale, posibilitatile materiale. Exemple sunt nenumarate pe acest site, precum si pe forumul getfit.ro (unde avem experienta a mii de oameni de vreo zece ani). As evita cartile scrise de persoane care una scriu si la alta fac reclama la televizor.

Bineinteles ca e greu, cere informare, timp, cheltuieli initiale mai mari… dar daca era usor si alimentele sanatoase erau pe toate drumurile, nu mai scriam acest articol, nu?

Laptele, aceasta minune a naturii, permite puilor de mamifere sa se hraneasca in mod optim in prima parte a vietii. Despre laptele de vaca am tot scris. Ba chiar si despre laptele de capra. Omul este singurul animal care se poate hrani cu lapte (chiar si cu laptele altor specii), inclusiv la varsta adulta, ca rezultat al unei mutatii genetice care ne permite sa producem lactaza, enzima folosita in digestia lactozei (zaharul din lapte).

Exista ingrijorari cu privire atat la efectul alergenic, inducerea aterosclerozei, unor boli autoimune, tulburarilor hormonale, obezitatii, diabetului si chiar cancerului prin consumul de lapte dulce de vaca, in special pasteurizat. De aceea sunt de preferat produsele fermentate, din lapte crud. De asemenea, chiar daca laptele de oaie, capra sau bivolita poate avea calitati usor imbunatatite, ele sunt foarte apropiate din punct de vedere al continutului si efectelor.

Continutul real al laptelui depinde foarte mult de modul in care animalele au fost crescute si hranite, de furajele folosite, antibiotice administrate si hormonii folositi pentru inducerea si sustinerea lactatiei.

Laptele are si calitati nutritionale esentiale pentru dezvoltarea puiului insa este un aliment incomplet: are prea putin magneziu in raport cu calciul, prea putin fier, balanta grasimilor este dezechilibrata, o serie de vitamine sunt in cantitati prea mici.

Ca alternative gastronomice avem lichide albe, de consistenta asemanatoare laptelui, produse din materii prime de origine vegetala: migdale, soia, orez, canepa, cocos. Ele au un continut nutritional divers, insa diferit de cel al laptelui adevarat, fiind improprie atat denumirea de “lapte” cat si pretinsa calitate de “inlocuitor”.

Lapte de migdale

Laptele de migdale aduce fibre, proteine si minerale (magneziu, seleniu), vitamina E, fitonutrienti; insa aportul de grasimi de tip omega 6 (cu efect inflamator) este foarte mare. Ar trebui consumat cu masura si doar ocazional.

Lapte de soia

Laptele de soia este folosit de catre vegetarieni sau persoanele care tin post, in special datorita presupuselor beneficii pentru sanatate. Din pacate, aceste beneficii inca nu sunt acceptate de toata comunitatea stiintifica, ba mai mult, laptele de soia poate veni si cu radicali liberi, probleme pentru echilibrul hormonal si digestie (prin blocarea asimilarii mineralelor si proteinelor). Fortificarea laptelui de soia cu cantitati infime de vitamine si minerale nu face decat sa-i accentueze caracteristica de aliment ultra-procesat, recomandat a fi consumat cat mai rar.

Lapte de orez

Laptele de orez este o sursa importanta de carbohidrati usor asimilabili, care pot induce apetit exagerat si ingrasare. Este util dupa efortul fizic sau atunci cand vrei sa bei o bautura dulce. Aportul proteic, de vitamine si minerale este neglijabil, putand intra in categoria caloriilor “goale”.

Lapte de canepa

Laptele de canepa (din seminte de canepa) are cel mai echilibrat continut, si un profil de aminoacizi relativ bun (pentru o sursa vegetala), grasimi de tip omega 3 de origine vegetala, fibre, minerale. Are toate calitatile pretinse de laptele de soia, dar fara partile negative ale acestuia.

Lapte de cocos

Laptele de cocos este obtinut din nuca de cocos si contine o cantitate mare de grasimi saturate de origine vegetala, foarte sanatoase atunci cand sunt obtinute prin presare la rece. In cantiati mici aceste grasimi declanseaza arderea grasimilor, imbunatatesc functia tiroidei si previn bolile cardiovasculare.

Daca sunt preparate acasa, aceste bauturi pot fi incluse intr-o dieta sanatoasa (cu exceptia laptelui de soia). Variantele comerciale contin, de obicei, diversi aditivi si sunt pasteurizate (proces care poate reduce cantitatea si calitatea unor nutrienti dar poate induce foarmarea de toxine).

Datorita faptului ca nu contin lactoza si nici proteine animale, aceste tipuri de lapte pot fi consumate si de catre persoanele care au probleme atunci cand consuma lapte de vaca.  Totusi, ele nu inlocuiesc laptele matern sau alte tipuri de lapte de origine animala, profilul nutritional fiind diferit in mod semnificativ.

Priveam siderat duminica dimineata la tv cum o realizatoare de emisiuni de fitness si dieta intoxica audienta cu paste si soia. Nu numai ca sustinea ca “pastele nu ingrasa” ci chiar le recomanda la cina.

Pentru cei care au deschis mai tarziu televizoarele istoriei, cerealele si soia sunt mai degraba furaje decat hrana pentru oameni. Sunt alimente care au facut posibila evolutia societatii, in sensul ca s-au putut dezvolta imperii, purta razboaie si, in final, distruge planeta.

Despre soia am mai scris destul si deja e o lupta cu morile de vant impotriva vanzatorilor de soia. Ca orice produs ieftin(cu valoare adaugata mare) soia beneficiaza de foarte multa reclama. Beneficiaza, de asemenea, de tehnologii avansate care permit ascunderea ei in mai toate alimentele procesate, de la paine la “lapte” si de la mezeluri la dulciuri. Transformarea ei din furaj pentru animale in “aliment” a reprezentat un pas important pentru industria alimentara. Evident, pentru oricine a mai citit cate ceva, e bine stiut ca asiaticii consumau soia fermentata(pana la un an de zile) sau preparata dupa metode speciale, cu care prelucrarile din zilele noastre au o prea mica legatura. Am incercat o perioada un supliment cu soia fermentata, cu calciu adaugat, beta glucani, enzime si probiotice. Se pare ca e ceva mai buna, deci daca nu te poti desparti de scumpa ta soia sau crezi ca iti ajuta sanatatea, macar incearca o varianta mai sanatoasa.

E o pudra foarte fina, usor de amestecat cu apa, eu o amestecam cu o varianta de cacao solubila, organica.

Acum ceva vreme am mai scris cate ceva despre soia: Soia. Otrava sau aliment si Soia.

Hai sa vedem cum sta treaba cu pastele. Mananc si eu poate de 1-2 ori pe an, cand situatia o impune(nu am altceva si deja nu pot sta nemancat cu zilele). Am inceput sa am o repulsie fata de paste pe la 14 ani, cand spunea cineva pe la TV ca pastele sunt doar amidon si gluten, fara alti nutrienti care sa merite mentionati. Am aflat atunci si despre lapte dar dupa ce ti se baga atatia ani in cap ca “laptele contine calciu si e bun”, e foarte greu sa vezi realitatea(ca nu ai de ce sa consumi laptele unui alt animal).

Pastele sunt calorii goale. Energie ieftina si atat.

Pentru o persoana cu un genetic bun si efort fizic intens, pastele pot fi o sursa de energie, chiar daca nu cea mai buna. Pentru oamenii sedentari sau semisedentari(sa nu iti imaginezi ca daca mergi de 2-3 ori pe saptamana la sala te incadrezi la “efort fizic intens”) pastele au o mare problema: aduc foarte multa energie, dar fara alti nutrienti esentiali. Energie care ori este arsa ori este stocata. De asemenea, aportul de carbohidrati cu IG mare va determina mutarea metabolismului din modul de ardere a grasimilor spre modul de stocare a grasimilor.

Pastele “integrale” sau “de orez” sunt practic identice cu cele albe. Diferentele sunt infime din punct de vedere energetic si nu merita mentionate.

Daca totusi vrei sa mananci paste, fa-o dupa un antrenament intens. Este poate singurul moment cand raul facut de ele este minimizat. Incearca sa gasesti unele cat mai putin procesate, daca este posibil din alte cereale decat graul.

O sa raspund intrebarilor despre soia cu un articol, publicat cu ceva vreme in urma in revista Fit and Form.

Soia. Bună sau rea?

După ultimele cercetări înclin să cred că este mai bine să o evităm. Sunt o mulţime de studii care arata beneficii, dar din ce în ce mai multe autorităţi aduc argumente care înclina balanţa în direcţia opusă. Are rost să riscăm atunci când există alternative mai sigure? Nu trebuie să ne ferim oricum de alimentele procesate şi să avem o alimentaţie cât mai naturală, în concordanţă cu produsele oferite de zona în care trăim?

Scurta istorie despre soia

Asiaticii consumă soia, sunt mai sănătoşi şi trăiesc mai mult. Sau nu e chiar aşa?
Iniţial, culturile de soia erau folosite ca îngrăşământ natural. În timp, din cauza nevoii crescute de alimente(Imperiul Chinez se extindea) s-au dezvoltat metode care au facut posibil consumul de către oameni. Să nu ne imaginăm ca Împaratul a renunţat la alimentaţia echilibrată în favoarea acestui nou aliment, destinat hrănirii păturii sărace.
Metodele tradiţionale de preparare includ: înmuiere, fermentare, încolţire. Unele durează chiar şi peste şase luni, asigurând astfel distrugerea toxinelor.
Consumul tradiţional se rezumă azi la cantităţi mici, din când în când, al acestor preparate. În nici un caz în acea vreme proteina extrasă pe cale industrială din boabele de soia nu era inclusă în alimente, de la hamburgeri la îngheţată.
Asia este un continent cu câteva miliarde de oameni, care trăiesc în moduri foarte diferite. Factorii care le tedermină durata de viaţă şi starea de sănătate sunt numeroşi, soia fiind doar o picatură într-un ocean.

Care este situatia in zilele noastre?

Populaţia globului, în număr din ce în ce mai mare trebuie să fie hrănită. Firmele producătoare de alimente caută soluţii cât mai ieftine, dar care sa respecte şi normele nutriţionale general acceptate.
Soia este o cultură cu o productivitate mare, iar boabele sale conţin cea mai bună proteină de origine vegetală. Reuşind sa obţină la un moment dat aprobarea FDA(Food and Drugs Administration- Administraţia pentru Alimente şi Medicamente), aceste firme au dreptul să pretindă în activităţile de marketing faptul că soia este benefică pentru sănătate. Această aprobare a fost obţinută greu, cu opoziţia vehementă a multor medici nutriţionişti de talie mondială, care au continuat lupta împotriva acestei practici.
Iniţial s-a încercat, fară succes, folosirea soia drept furaj pentru animale. Problemele de sănătate apărute(incluzând numar mare de pui născuţi morţi) au determinat o reorientare a pieţei spre consumul uman. Deci o proteină ieftină, uşor de ascuns în alte alimente şi care a beneficiat de un lobby puternic din partea producătorilor. Din păcate, parţile întunecate ale problemei au fost ascunse în mod deliberat.

Productie si procesare.

În procesul de producţie şi procesare se folosesc toate metodele moderne: organisme modificate genetic, pesticide şi diverse alte substanţe chimice(de la aluminiu la produse petroliere) care se pot regăsi şi in farfuriile noastre. Metodele tradiţionale au fost înlocuite de cele moderne, ieftine, dar care transforma un aliment cu potenţial pozitiv într-un pericol pentru sănătatea noastră.

Soia si sanatatea

Proteinele din soia au într-adevăr cea mai mare valoare biologică, dacă ne referim la sursele de origine vegetală. Carnea, pestele, ouale, lactatele au toate proteine de o calitate mult mai bună. Din lumea plantelor, alte alimente care conţin cantităţi notabile de proteine sunt fasolea, mazărea, năutul, seminţele(canepă, in, susan etc.), nucile, alunele. Arahidele, deşi sunt asociate cu “alunele”, sunt tot o cultura economică, prezentă în alimentaţia noastră pe cu totul alte considerente decât cele nutriţionale, ca şi soia.
Totuşi, aceste proteine vin în bobul de soia alături de diverse substanţe naturale printre care antinutrienţii şi fitoestrogenii. Antinutrienţii au capacitatea de a anula efectul nutritiv al diverşilor nutrienţi(proteine, vitamine, minerale, enzime).

Isoflavonele

Sunt substanţe găsite în plante, cu efect asemănător cu hormonii estrogeni. Multă vreme s-a crezut că au efecte benefice în prevenirea cancerului, ameliorarea efectelor menopauzei, reducerea riscului bolilor cardiace. Studiile s-au făcut în condiţii menite să accentueze efectele benefice şi să mascheze eventualele probleme.
Totuşi, în ultimii ani au apărut şi păreri contra, deoarece s-a constatat că pot accelera creşterea tumorilor. Medicii nutriţionişti din întreaga lume, precum şi diverse autorităţi de stat eu emis avertizări în acest sens. Nu s-a recomandat excluderea totala a produselor din soia, doar evitarea suplimentelor nutritive care contin cantităţi mari de isoflavone, de către anumite grupuri de persoane.
În condiţii normale, estrogenii din soia nu ar trebui să reprezinte un pericol major, însa omul modern este expus la o cantitate mare din aceste substante şi din alte surse ducând în final la cantităţi echivalente cu pastilele anticoncepţionale, chiar şi la bărbaţi.

Fertilitatea si potenta masculina

Acţionand ca un hormon feminin, aceste substanţe din soia pot interfera cu reglarea naturală a sistemului nostru endocrin. Atât în studiile făcute pe animale cât şi în observaţiile asupra fertilităţii şi natalităţii la oameni au apărut semnale de alarmă privind o legătură între consumul de soia şi scăderea fertilităţii feminine şi masculine. La bărbaţi, scăderea nivelului de testosteron se traduce în apetit sexual şi potenţă sexuală scăzute.
Unii autori au ajuns să spună despre soia că este “pastila anticoncepţională vegetală”.
Perioada sarcinii
Femeile care au o cantitate mare de soia în dietă(fie ca parte a unui regim vegetarian fie sub forma de soia ascunsă în diverse produse alimentare) dau naştere la copii cu o greutate mai mică şi cu probleme de dezvoltare a creierului. De asemenea, ei sunt mai predispuşi la probleme ale glandei tiroide, mai târziu în viaţă.

Alimentatia copiilor

În special băieţii care sunt hrăniţi cu formule care includ soia(absenţa laptelui matern sau diverse intoleranţe şi alergii la lapte) riscă la maturitate să aibă organe sexuale insuficient dezvoltate, energie scăzută şi fertilitate redusă. De asemenea, riscul de ginecomastie(dezvoltarea ţesutului mamar la barbat) este mai mare.

Tiroida si slabirea

Fitoestrogenii prezenţi în soia au un impact negativ direct asupra tiroidei, în special când aportul de iod este insuficient. Este cunoscut faptul că în ţara noastră această problemă există, ea fiind parţial contracarată prin adaugarea de iod în sarea de bucatărie. Totuşi, nu exista o garanţie ca toţi oamenii consumă suficient iod, mai ales din surse naturale, de bună calitate. Un nivel scăzut de hormoni tiroidieni duce la retenţia de apă, acumularea de grăsime, lipsă de energie.

Litiaza renala(pietrele la rinichi) si acidul oxalic

Boabele de soia sunt bogate în acid oxalic, un factor important în formarea pietrelor la rinichi. Dacă ai antecedente în familie sau un istoric medical care include şi probleme renale este indicat să eviţi alimentele din această categorie. Evident, un consum crescut de apă va reduce din riscuri.

Indigestiile si alergiile

În SUA, soia este inclusă în primele opt alimente cu potential alergen. Chiar şi persoane care nu ştiu că suferă de alergii pot fi afectate într-o măsură mai mică sau mai mare. În timp, suprasolicitarea sistemului imunitar duce la apariţia altor boli, de la acnee la artrită şi boli degenerative. De asemenea, anumiţi compuşi din soia pot da aşa numitul “leaky gut syndrome”, o situaţie în care sita fină cu care asociem peretele intestinal este spartă şi permite trecerea de molecule mari, cu efect alergen sporit.

Acidul fitic si asimilarea mineralelor

Este o substanţă care are capacitatea de a împiedica absorbţia calciului şi zincului în sistemul digestiv. Dieta omului modern este şi aşa mult mai săracă în calciu şi zinc decât cea a strămoşilor noştri. Deficitele de calciu şi zinc pot duce la osteoporoză, obezitate, probleme ale pielii, probleme de fertilitate.

Alimente care conţin soia

Categoria I

Produse naturale, preparate după metode tradiţionale, cu o perioadă lungă de fermentaţie. Includ: tofu, miso, medamame, muguri de soia(din boabele încolţite), tempeh, tamari, shoyu.
Pot fi incluse în dietă, ca parte a unei mese tradiţionale asiatice, însă doar în cazul celor originale, practic inaccesibile nouă.

Categoria II

Produse obtinute prin metode moderne, dar care imita intr-o masura variabila metodele traditionale si din care sunt eliminate substantele cu potential toxic: tofu, lapte de soia. Totuşi, majoritatea proceselor tehnologice include substanţe toxice(în principal aluminiul) şi se folosesc diverşi aditivi cu potenţial toxic: conservanţi, coloranţi, arome, îndulcitori. Din păcate, procesele tehnologice care ar elimina aceste probleme sunt costisitoare, anulând principala calitate a proteinei de soia, preţul redus.
Aceste produse pot fi consumate ocazional, în cantităţi care să nu depăşească 20 de grame de proteine pe zi.

Categoria III

Produsele obtinute prin metode moderne, in care soia e folosita ca “umplutura” ieftina si de proasta calitate din punct de vedere nutritional. Cititi cu atentie etichetele pentru: paine, mezeluri, inghetata, dulciuri, batoane pentru slabit, hamburgeri si alte tipuri de fast-food, fulgi de cereale, diverse formule pentru regimul vegetarian sau de post, dulciuri si, in general, orice aliment procesat industrial. Etichetele nu conţin întotdeauna cuvântul soia, însă conţinutul poate fi ascuns sub denumiri ca “proteină vegetală”. Din păcate producătorii au ajuns să ascundă de consumator conţinutul real al produselor alimentare procesate industrial.
Aceste produse trebuie evitate.
Soia mai poate fi găsită şi în diverse preparate “naturiste”, citiţi cu atenţie etichetele.

Alternative

Laptele si produsele lactate

Persoanele cu alergii la diverşi compuşi din lapte sau cu intoleranţă la lactoză sunt îndemnate să consume lapte de soia, deşi acesta nu este nici pe departe la fel de hrănitor. Calciul adăugat nu se absoarbe la fel de bine iar proteina este de proastă calitate în “laptele” de soia.
Soluţia reală este consumul de iaurt şi brânzeturi fermentate, care, dincolo de faptul că nu mai conţin lactoză, sunt considerate probiotice, ajutând la formarea unei flore intestinale benefice.
Sursele de proteine pentru vegetarieni
Există numeroase variante de plante şi combinatii de alimente de origine vegetală care pot suplini în mare măsură lipsa proteinelor animale din dietă: fasole, linte, năut, nuci, alune, ciuperci etc. Chiar şi cerealele conţin o anumită cantitate de proteine. Deci soluţii există pentru cei care nu vor sa se expună la pericolele consumului de soia.

Experienta personala

Clienţilor noştri li se recomandă să facă un set cuprinzător de analize medicale şi să obţina avizul medicului înainte de a începe un program de nutriţie şi antrenament.
Am putut constata că unele persoane care consumă soia(sub diversele ei forme), în special bărbaţii, au un strat de grăsime mai mare decât media, le lipseşte pilozitatea de tip masculin, au probleme sexuale, cresc greu în masă musculară şi suferă de diverse alte tulburări. Nivelul hormonilor masculini(testosteron, DHT) este scăzut, la fel şi cel al hormonilor tiroidieni(T3, T4). Din păcate analizele medicale sunt scumpe şi numarul clientilor noştri(cateva sute) nu este suficient de mare pentru ca aceste constatări să poată lua forma unor concluzii acceptate de comunitatea medicală. Pe Internet puteti găsi cazuri similare.

Concluzii despre soia in alimentatia omului de tip “caucazian”

Deşi subiectul ramâne deschis şi controversat, nu uitaţi: moderaţia este cheia! Eu prefer sa ma feresc de produsele din cateoriile II si III, pentru ca nu consider soia un aliment potrivit pentru rasa umana din care eu fac parte. Este posibil ca la alte populatii sa exista variatii genetice sau adaptari care sa faca util sau chiar benefic acest aliment, insa, dupa parerea mea, eu nu sunt in acea categorie.
Acest articol reprezină o simplă opinie şi nu îşi propune să înlocuiască sfatul medicului. Din moment ce există şi dovezi “contra”, este de datoria noastră să le prezentăm ca informaţie alternativă. În final, alegerea o facem fiecare dintre noi.

Nu. De ce?

Istoria
Soia este folosita inca din antichitate in Asia, cu diferenta ca produsul respecta un proces de fabricatie complex, care implica si fermentatia pe o perioada lunga de timp.
Tofu si laptele de soia au fost inventate mult mai tarziu, iar persoanele care le consuma(de origine asiatica) sunt deja adaptate la acest aliment, spre deosebire de noi, europenii, care putem avea probleme.

Era moderna
Pentru ca soia contine o proteina cu valoare biologica mare in lumea vegetala s-a propus folosirea drept furaj pentru animale si in final ca aliment pentru oameni. Evident, pentru oamenii care nu isi permit o alimentatie mai buna.
Productia si procesele de fabricate includ organisme modificate genetic si diverse substante chimice, care ajung in final in branza de soia sau laptele de soia.
Forma de calciu cu care aceste produse sunt “fortificate”, chiar daca se absoarbe in organism, nu este utilizabila decat in mica masura.

Ce se intampla daca mananci totusi soia?
La barbati, studii care nu sunt platite de producatorii de soia sau de cei interesati de cresterea consumului acestei plante au aratat printre altele ca, POATE:
soia este toxica pentru tiroida(deci adio slabire)
soia este toxica pentru aparatul reproducator(deci adio testosteron, muschi si fertilitate)
soia este toxica pentru fat(atunci cand mama mananca soia) si pentru copilul mic(atunci cand este hranit cu soia)
soia creste riscul de boala cardiaca si cancer mamar

Pentru cei curiosi sau care vor sa ma contrazica, voi prezenta aceste studii la timpul potrivit.

Cu ce inlocuim totusi laptele?
Nu trebuie neaparat sa inlocuim laptele, trebuie doar sa evitam laptele dulce. Iaurturile naturale, smantana fermentata si branzeturile nu contin decat foarte putina lactoza, deci nu vor fi probleme.

Din experienta proprie(oamenii pe care ii vad), cei care consuma cantitati mari de soia(sub forma de tofu, lapte de soia sau produse care contin proteina de soia ascunsa) au un strat adipos mare, le lipseste pilozitatea de tip masculin, au o potenta sexuala scazuta. De asemenea, progresele in domeniul masei musculare sunt incetinite sau chiar oprite.

Avem suficiente alte alimente la dispozitie si ne putem hrani cu alimente care in mod traditional fac parte din dieta europeana. Nu trebuie neaparat sa consumam produse aduse pe piata pentru ca trebuia gasit un debuseu sau pentru ca sunt si oameni saraci pentru care nu exista alternative.