Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Junk Food. Hai sa aflam ce inseamna aceasta sintagma aflata pe buzele tuturor: mancarea-gunoi. Sau gunoiul-mancare. Oricare ar fi topica, observam o antiteza. Mancarea ar trebui sa fie lucrul care ne hraneste si ne da viata, in timp ce gunoiul ar trebui sa fie aruncat. Propriile noastre slabiciuni (umane, de altfel), combinate cu posibilitatea unora de a le exploata (prin activitati de productie si comerciale) ne aduc in situatia de a ne indeparta de celebrele vorbe ale parintelui medicinei.

Solutia este sa ne informam si sa alocam resurse (timp, bani) pentru a manca sanatos si pentru a-i ajuta pe cei din jur sa faca acelasi lucru. Masuri de tipul “taxa pe fast food” mi se pare contrare scopului declarat.

Mancare

Hrana este constituita de acele lucruri, provenite in mare parte din animale si plante care contribuie la buna functionare a corpului nostru: energie, regenerare, stare de bine, sanatate. In mod natural, alimentele vin si cu o serie de otravuri (Vezi articolul Otravuri vegetale). Totusi, traditia gastronomica (a prepararii hranei) ne aduce metode prin care se pun in valoare nutrientii si se diminueaza balastul sau toxinele, de multe ori transformandu-le in componente utile.

Gunoi

Gunoiul este un lucru inutil, ba chiar daunator, pe care il indepartam de existenta noastra. Poate fi de mai multe tipuri si este un produs al modernitatii, pentru ca natura, pana la aparitia omului “stapanitor al naturii”, putea recicla tot ce se producea, intr-un circuit al vietii (circle of life) care continua de miliarde de ani.
Omul a facut posibila si o alta caracteristica a gunoiului: omniprezenta. Gunoiul este peste tot, iar gunoiul alimentar nu doar ca este la indemana, fiind usor de procurat si mancat, ba chiar esti indemnat sa il mananci.

In definirea junk-ului suntem ajutati foarte mult de cei cinci NU (pot fi descrisi mai multi, dar avand cinci degete, pare sa fie mai usor asa pentru multi). Alimente rafinate, ajunse in dieta noastra din cauza nevoii unora de a stapani natura, lumea, semenii, comertul cu sclavi, un anumit segment de piata, teritorii, averi, industrii etc. Oameni care desi au tot ce le trebuie (si chiar foarte mult peste) sunt mancati din interior de pacatul avaritiei. Ultima capcana este junk-ul bio si produsele procesate vandute drept alimente sanatoase (fainurile arse).

“Cei cinci nu”: zahar, uleiuri, cereale procesate, mezeluri, soia. Se observa ca sunt alimentele ultra-procesate, rafinate, care pierd pe drum cam tot ce inseamna nutrienti, cu exceptia sursei de energie (grasimi oxidate sau carbohidrati simpli). Daca avem proteine, ele sunt de cea mai proasta calitate, denaturate, incomplete, contaminate. Evident, includem si alimentele care contin cantitati semnificative din aceste gunoaie.

Din pacate, consumul acestor gunoaie nu mai lasa loc alimentelor sanatoase, hranitoare, pline de grasimi esentiale, proteine de calitate, vitamine, minerale si alti nutrienti esentiali.

Sucurile dulci

Fie ca sunt cu zahar sau fara reprezinta junk-ul suprem: practic nu contin nutrienti, doar calorii “goale”, sub forma de carbohidrati cu indice glicemic mare (glucoza, fructoza) care devasteaza metabolismul si afecteaza grav funtionarea ficatului si pancreasului. Indulcitorii artificiali sunt poate si mai daunatori pe termen lung (unii fiind suspeci ca ar creste riscul de cancer). Contin diversi coloranti, arome, acizi care sa iti faca setea si pofta mai mare. Unele contin si alt drog (pe langa zahar): cofeina. Sucurile pasteurizate, indiferent ce scrie pe eticheta sunt practic moarte din punct de vedere nutritiv si nesemnificativ mai hranitoare decat “bauturile racoritoare” clasice, cu zahar.

Daca vrei sa bei “suc”, fa-ti suc: Despre sucurile de fructe si legume.

Cele mai multe sunt concepute sa creeze o senzatie de sete si mai mare, practic fiind imposibila hidratarea cu ajutorul lor.

Sunt produse cu valoare adaugata mare, in cazul carora materia prima are costuri nesemnificative. Au, in schimb, bugete de publicitate monstruoase si sunt prezente peste tot, lucruri care le fac un pericol pentru sanatatea noastra. Citeste mai mult despre bauturiile racoritoare.

Da, exista si alternative sanatoase la sucurile chimice.

Dulciurile

Au un continut asemanator, fiind bazate pe zahar, insa aici in loc de apa, celelalte ingrediente sunt din zona grasimilor denaturate (margarina, uleiuri arse) si cerealelor ultra-procesate (faina de grau). Multe contin si un alt pseudo-aliment: cacao, sub forma de unt sau pudra. Includem aici si halvaua (un mix de zahar si resturi de seminte prajite de floarea soarelui, ramase de la extragerea uleiului), prajiturile, bomboanele, ciocolata, batoanele “nutritive” ieftine (dar nu neaparat) care au invadat piata. De multe ori aceste dulciuri sunt vandute drept “produse de dieta”
inclusiv halvaua (zahar+ resturi de seminte).

Dulciurile vin cu multe calorii intr-un volum mic, facand posibil consumul unei cantitati mai mari de energie decat ai cu adevarat nevoie. Apoi, dulciurile creeaza o senzatie de foame accentuata, facand necesar consumul altor alimente (de obicei tot dulciuri), intrandu-se intrun cerc vicios.

Cateva cuvinte despre dependenta de dulciuri si cateva sfaturi despre cum sa renunti la dulciuri.

Fainoase: cereale, biscuiti, pizza, paste, chipsuri, sticksuri, gogosi, covrigi si alte pungi cu faina arsa, cu sare si ulei.

Includem aici produsele care au ca ingrediente de baza faina (de grau, porumb, cartofi), grasimile arse (citeste si despre Grasimile sanatoase), sare. Cateodata ele contin si zahar, dar de fiecare data vor contine aditivi, arome. Pe masura ce consumatorii au devenit mai constienti ca aceste “gustari” dauneaza sanatatii, producatorii incep sa adauge cantitati nesemnificative din ingrediente pretins sanatoase (tarate, omega 3) sau chiar soia si le trambiteaza fraierilor drept mancare sanatoasa, biscuiti cu asimilare lenta, pizza care slabeste etc.

Spre deosebire de dulciuri, unde combinatia de fructoza si glucoza duce la un mediu ideal ingrasarii, aici, combinatia de glucoza (provenita din digestia amidonului) si grasimi oxidate duce mai rapid la boli degenerative.

Daca ti se pare ca o sa iti moara creierul fara faina in dieta, iata surse sanatoase alternative de carbohidrati.

Prajeli si gratare

Indiferent ce prajesti si cum prajesti, prajirea in sine este un proces generator de toxine. Atat uleiul ars, cat si componentele din subiectul prajirii (fie ca vorbim de carne, cartofi sau altceva) devin toxice. Incarcarea calorica este si ea crescuta, din cauza uleiului absorbit, in special de cartofi si coca arsa de la “pane”. Ca materii prime sunt alese cele mai ieftine si de proasta calitate alimente, tocmai pentru ca prajirea va ascunde orice miros, textura sau gust dubios.

Multe alimente sanatoase pot fi stricate de metoda gresita de preparare, cum ar fi cazul legumelor la gratar. Legumele pot fi mancate crude, maxim fierte sau trase la tigaie cu apa, doar cateva secunde. Iata si cateva cuvinte despre modul sanatos de preparare al alimentelor (Cum gatim?).

Soia

Produsele din soia de pe piata au la baza un deseu ramas de la productia de ulei de soia, folosit in special in scop industrial si la fabricarea junk-urilor descrise mai sus. Chiar si ca furaj industrial, soia este folosita in cantitati mici, pentru ca afecteaza in principal fertilitatea animalelor, tulburand grav sistemul hormonal. Trecand peste gunoaiele de tip “snitele de soia”, acest ingredient (pentru ca nu mai poate fi numit aliment) este regasit in mai toate alimentele procesate, de la paine la cascaval si de la carnati la batoanele pentru slabit.

Ce putem gasi la noi in tara nu are nicio legatura cu produsele traditionale din soia, care oricum ar trebui mancate de catre cei care le-au inventat, la ei acasa. Mai pe larg, despre soia. Postul alimentar de inspiratie religioasa presupune curatarea corpului si crearea unui mediu intern propice rugaciunii si comunicarii cu Divinitatea, nu otravirea lui cu deseuri industriale. Laptele de soia nu e lapte si branza de soia nu e branza.

Atentie: a nu se pune pe aceeasi lista si lecitina de soia, care este unul dintre componentele benefice ale acestei leguminoase asiatice.

Carnea procesata: mezeluri, hamburgeri, shaorma

Mezelurile traditionale erau concepute pentru a imbunatati gustul si chiar valoarea nutritiva a produselor din carne, de multe ori completandu-se reciproc. Un exemplu clasic este parizerul, a carui reteta continea carne de vita de cea mai buna calitate si grasime de porc. Cand s-a inventat reteta, grasimea de porc putea fi considerata chiar sanatoasa, avand in vedere cum erau crescuti porcii. Acum parizerul este o pasta amorfa, cu un continut de carne extrem de redus (in cele mai multe cazuri in jur de 10%), dar cu un continut de sare, aditivi si chimicale urias.

Hamburgerii si shaorma, desi nu intra in categoria “mezeluri”, sunt tot carne procesata, cu diferenta ca prepararea termica este mult mai daunatoare, pentru ca temperaturile sunt mult mai mari, aparand denaturari ale substantelor continute (inclusiv a celor naturale), cu rezultatul bine stiut: cresterea riscului de boli degenerative si cancer.

Lactate moarte

Industria laptelui este una dintre cele mai puternice. Laptele a salvat, de-a lungul istoriei multi oameni de la pieire (drept dovada si toleranta la lactoza in cazul adultilor rasei albe). Laptele si derivatele sale constituie o sursa esentiala de nutrienti pentru multi oameni de pe glob. In acelasi timp, laptele modern, plin de hormoni, pasteurizat, aditivat, transformat in otrava este departe de iaurtul din Caucaz, care a pornit trendul probioticelor in alimentatia noastra.

Branza si iaurtul se gasesc peste tot, sunt usor de mancat, gustoase (suntem un neam de ciobani pana la urma, nu?), tin bine de foame, insa trebuie sa echilibram dieta cu cat mai multe legume care contin magneziu, atat de putin prezente in dieta noastra. De asemenea, trebuie sa ne punem problema pierderii altor alimente sanatoase daca in dieta noastra regasim in fiecare zi lactatele.

Ca si la celelalte alimente, dar cu atat mai mult in cazul laptelui conteaza specia de la care provine laptele (de preferat oaie si capra), alimentatia animalelor (de preferat iarba de pe camp), modul de preparare (de preferat iaurt crud). Lactatele industriale ultra-procesate (ex. branza topita), sunt aproape toxice, pe langa faptul ca multe contin deja prea putin lapte, fiind folosite ingrediente diverse, de la zahar la soia si de la coloranti la potentiatori de aroma (iaurturile cu fructe).

Alcoolul este otrava si nu, berea nu este un aliment. Nici vinul. Da, poti sa bei “cate un pahar, la masa”, daca asta te face sa te simti mai bine, dar fara minciuna ca ar fi sanatoase.

Totusi, ce mancam?

Parcurgand aceasta lista multi ajung sa constate ca mananca aproape exclusiv junk food. As mai putea adauga si alte alimente, insa ele apar mai rar, in cantitati mai mici si pot avea anumite beneficii. Vine intrebarea de baraj: pai daca nu mai pot manca gunoi, atunci ce sa mananc?
E o intrebare la care fiecare dintre noi raspunde pe cont propriu, pornind de la lista de alimente sanatose, modul optim de preparare, preferintele personale, posibilitatile materiale. Exemple sunt nenumarate pe acest site, precum si pe forumul getfit.ro (unde avem experienta a mii de oameni de vreo zece ani). As evita cartile scrise de persoane care una scriu si la alta fac reclama la televizor.

Bineinteles ca e greu, cere informare, timp, cheltuieli initiale mai mari… dar daca era usor si alimentele sanatoase erau pe toate drumurile, nu mai scriam acest articol, nu?

Cu cateva luni in urma cineva mi-a atras atentia asupra acestei terapii nutritionale, propusa de Max Gerson (un medic german naturalizat in SUA) inca din prima parte a secolului trecut. Am primit cadou cartea si am studiat-o cu atentie. Lectura a fost cu atat mai interesanta cu cat in paralel am avut in studiu si “Nutrition and Physical Degeneration” a lui Weston Price, care are o perspectiva practica si naturalista asupra dietei (care includea in mod traditional produse de origine animala, organe, peste, fructe de mare). In aparenta ideile sunt contradictorii, dar la un studiu amanuntit sunt doar fatete ale aceleiasi monede. Tot in perioada asta am si “The Inflamation Diet”, scrisa mai aproape de timpul nostru si poate chiar mai aplicata la ce traim astazi, fata de ce se intampla acum 100 de ani.

Pentru tratarea cancerului, chiar si in forma terminala, Gerson propune o terapie bazata pe reducerea la minim a toxinelor din dieta (naturale sau artificiale), consumul de sucuri proaspete de legume in cantitati mari, eliminarea sarii (clorurii de sodiu) si a proteinelor de origine animala, reducerea drastica a grasimilor, clismele cu cafea si folosirea suplimentelor nutritive (potasiu, iod, enzime, B12, extract de ficat si extract de tiroida). Grasimile provin in special din uleiul de seminte de in (nu semintele intregi). Desi la prima vedere este o dieta vegana (multi sustin in zilele noastre ca o dieta vegana te protejeaza de cancer), dieta Gerson contine cel putin doua elemente de origine animala, cu rol esential: extractul de ficat (administrat initial chiar ca suc de ficat proaspat de vitel) si extractul de tiroida (pentru accelerarea metabolismului).

Cartea cuprinde atat exemple concrete de persoane care s-au vindecat cat si descrierea in detaliu a modului de alimentatie, a modului de preparare a sucurilor si alimentelor. Exista o sectiune speciala de retete si o sectiune speciala pentru alte boli decat cancerul.

Accentul este pus practic pe o terapie de refacere a starii de sanatate a corpului si a tesuturilor, urmand apoi ca vindecarea sa se petreaca in mod natural.  O sectiune este dedicata abordarii psihologice si materialul original al doctorului Gerson este imbunatatit cu noile descoperiri si rezultate avute de-a lungul anilor de catre urmasii sai.

Gradul de aplicabilitate este redus, dintr-un motiv foarte dur: este aproape imposibil de obtinut alimente organice (bio, ecologice) in cantitatile necesare. Poate doar daca persoana dispune de suficient pamant si cunostinte de gradinarit. De cumparat, chiar daca ar avea la dispozitie resursele financiare, pe piata noastra nu cred ca se pot gasi atatea legume si fructe proaspete si curate.

Partea cu adevarat interesanta este cea in care clisma cu cafea este propusa ca metoda foarte eficienta pentru detoxifiere, in special pentru eliminarea bilei si curatarea ficatului, considerat cel mai important organ in aceasta terapie. Fara indoiala ca terapia prin curatarea colonului este eficienta daca este bine facuta. Totusi, sa nu confundam asta cu produsele care pretind ca ajuta colonul iritandu-l cu fibre vegetale provenite din cereale.

O hiba a teoriei am gasit in reteta de “supa lui Hipocrate”, care cuprinde cartofi si tomate, evident inexistente in Grecia antica, fiind aduse din America si raspandite in Europa abia in secolul al saisprezecelea.

Totusi, daca aceasta nenorocire s-ar abate asupra cuiva apropiat, as folosi multe din ideile din carte, la care as adauga si metode/suplimente dezvoltate si descoperite pe parcurs, in ultimii ani.

Trebuie sa stabilim inca de la inceput un lucru: sucurile imbuteliate si pasteurizate sunt aproape moarte din punct de vedere micronutritiv. Ele retin carbohidratii si mineralele insa prea putin din vitamine, enzime, antioxidanti, fitonutrienti. Indiferent cat de “bio” sau “natural” scrie pe cutie, odata ce a fost pasteurizat (pentru conservare) devine practic inutil pentru vitaminizare, energizare, sanatate. “Detoxifierea” cu sucuri la sticla mi se pare o gluma proasta. Nu ma intereseaza nici fructele coapte pe vapor sau umflate artificial cu apa chimizata, aduse de peste mari si tari. Singurul compromis acceptabil din punctul meu de vedere sunt fructele si legumele uscate prin liofilizare (freeze dry- deshidratare dupa congelare), care pot pastra mai mult din principiile active decat alte metode de conservare. Un astfel de produs este: Fruit and Greens Phytofoods (are si 100mg resveratrol pe portie).

Discutam doar despre sucurile de fructe si legume, proaspat stoarse, din fructe si legume curate, recoltate in sezon si, eventual, congelate imediat dupa recoltare. Sunt si oameni care pun legumele in blender si consuma pasta rezultata (eventual dupa ce o mai dilueaza cu apa). Exista si cateva exceptii, cand fructele sau legumele preparate termic (oparite/aburite si apoi racite rapid) au o valoare nutritiva mai mare decat cele crude.

Fructele (cu cateva exceptii) au o proportie mai mare de fructoza, deci nu ridica semnificativ glicemia. Inainte de antrenament cu 1-2 ore (sau in functie de preferinta) mi se par in regula, mai ales diluate cu apa si mai ales daca nu ai mancat destul. Fructele “comune”, cu multa pulpa, dar cu putina coaja si samburi sunt o alegere mai putin buna decat fructele de padure, de exemplu. Chiar si la struguri, e bine sa alegem un soi rosu, cu bobul cat mai mic. Personal, as folosi fructe cat mai coapte, chiar daca au o cantitate mai mare de carbohidrati. Cu cat un fruct este mai colorat, gustos si parfumat, cu atat cantitatea de substante benefice este mai mare.

Legumele (radacinoasele in special) au o proportie mai mare de amidon (glucoza) deci pot ridica glicemia, insa un suc de legume e o solutie ceva mai diluata decat un “soft drink”. De asemenea, cantitatea bauta nu cred ca poate ajunge in mod rezonabil la 1-2 litri pe zi, cum ar fi daca ti-ai cumpara cola de la butic. Deci ar fi mai potrivite dimineata si dupa antrenament.

In general, este bine ca aceste sucuri sa fie baute pe stomacul gol. Evident, trebuie testata toleranta cu cantitati initiale mici (50ml). Daca pui si fructe/legume bogate in enzime poti bea aceste sucuri/shake-uri si dupa masa. Ananasul, papaya, kiwi ajuta la digestia proteinelor in timp ce ghimbirul ajuta la digestia grasimilor.

Daca as trai intr-o lume ideala as face dupa cum urmeaza: cate un shot de 100ml din acestea dimineata, inainte de antrenament si dupa antrenament, in perioada cand sunt proaspete, in sezon. Ele trebuie sa fie reci (ingredientele tinute la frigider) si consumate imediat. Cand acestea nu ar fi disponibile, as incerca macar o data pe saptamana sa scot din congelator cateva sute de grame si sa ma bucur de ele (in ultimii ani au congelat parintii mei direct mustul de struguri). As adauga in perioada de primavara/iarba un shot de “barley grass“(eventual intarit cu niste germeni de broccoli) dimineata, pe burta goala, de preferinta proaspat stors. Poate de cateva ori pe an as face niste cure cu sucuri (imbunatatite ca mai jos) in care sa fie hrana exclusiva pentru cateva zile.

Ca ingrediente suplimentare as putea adauga la sucuri/shakeuri si vitamine/minerale sub forma de pudra, aminoacizi (inclusiv carnitina, care are un gust acrisor), un izolat de zer, lapte de cocos, lecitina, condimente (scortisoara), plante aromatice (menta), spirulina, clorela, poate chiar pudra de soia fermentata (daca as fi fan soia). Daca vrei refacere pentru articulatii poti adauga si gelatina(iei enzime proteolitice separat). Pentru a “ingrosa” compozitia si a face o budinca foarte satioasa merg taratele de orez sau ovaz, un mix de fibre alimentare. As evita adaugarea de lapte dulce, dar as putea incerca sa folosesc o cantitate mica de iaurt, dupa ce am eliminat smantana, pe care o mananc separat (presupun ca imi fac iaurt in casa).

Cel mai bine este sa mancam legumele si fructele in forma lor naturala, imediat dupa ce au fost recoltate din pamantul pe care nu s-au folosit chimicale si dupa ce au fost spalate sumar cu apa. Se pare ca a manca si putin pamant, care vine in mod natural cu legumele este bine pentru organism (furnizeaza oligoelemente, probiotice etc.). Ele trebuie mestecate bine si, de preferinta, consumate separat de alte alimente. Avand un volum mare si o cantitate de energie (calorii) relativ mica, pot fi folosite pentru efectul de “umplere” a stomacului. Intr-un program de slabire sucurile pot trece prea repede stomac, fara sa ofere senzatia de satietate atat de necesara controlului greutatii.

De asemenea, un dezavantaj al acestor sucuri/shake-uri este faptul ca, in spuma formata, aerul poate intra in contact cu o cantitate mare din substantele active, alterand produsul rapid sau anuland o buna parte din proprietatile nutritive.

Totusi, exista si situatii cand consumul de legume si fructe sub forma de suc e avantajos: cand masticatia/digestia sunt precare, cand vrei sa ai un aport mare de nutrienti (sustinerea organismului, recuperare dupa boli, cresterea in greutate), cand vrei sa faci economie de timp, cand vrei sa inlocuiesti “bauturile racoritoare” pline de chimicale, zahar si cofeina cu ceva sanatos.

Alegerea storcatorului cred ca trebuie facuta progresiv: iei intai un storcator de calitate, dar la un pret mediu, urmand a decide pe viitor daca este cazul pentru un “upgrade” sau nu. Daca iti iei unul nou, mai bun, il poti face pe cel vechi cadou unei persoane dragi, impreuna cu ingredientele (fructele si legumele) pentru cateva zile de “juicing”.

La persoanele sanatoase, cu o dieta echilibrata, care fac sport, sucurile de fructe si legume in cantitati moderate (pana la 500ml-1000ml pe zi) nu influenteaza in mod negativ starea de sanatate, ba chiar o imbunatatesc. Cantitati mari de suc de fructe baute peste un ficat plin de glicogen/grasime pot duce la ingrasare sau agravarea unor tulburari de metabolism. Acum e greu de spus daca te vei transforma intr-un Jack LaLanne, dar cu siguranta, daca ai avut o dieta mai putin buna pana acum, aceste sucuri vor fi un pas inainte.

Am primit acum ceva vreme un storcator minunat, pe care abia astept sa-l pun la treaba. Va tin la curent.

“Sucurile” sunt peste tot. Oriunde intorci capul vezi bidoane de plastic umplute cu apa indulcita, aromata si colorata.
Cand bei “suc” bagi in tine, pe langa apa si, cel putin:
0. zahar sau indulcitori artificiali
1. sare
2. acid
3. arome artificiale, potentiatori de aroma, conservanti
4. cofeina, alte droguri
5. aluminiu, plastic, teflon

Trebuie abordate fiecare in parte.

Zahar si indulcitori artificiali.

Gustul dulce da dependenta. Zaharul altereaza grav metabolismul(dupa energia initiala vei simti slabiciune), predispune la boli grave(obezitate, cancer, accidente vasculare, steatoza hepatica, diabet), scade imunitatea. Indulcitorii artificiali sunt extrem de periculosi pentru sanatate(cresc riscul de cancer, in principal). Ca o faza intermediara poti folosi indulcitori naturali.  Unii sunt non-calorici(Stevia, Erythritol)), altii au si calorii(Xylitolul). Daca tot nu poti scapa de zahar, foloseste macar zaharul natural, sub forma de suc de trestie de zahar deshidratat, organic. Pe termen lung trebuie sa eviti orice aliment/produs dulce, pentru ca exista riscul ca oricand sa incepi sa mananci zahar, dulciuri sau junk food.

Sare

Foarte multe “bauturi racoritoare” contin sare. Poate fi clorura de sodiu sau un alt compus care include sodiu(monoglutamatul de sodiu). Sarea actioneaza atat drept conservant insa are si efecte asupra gustului si, cel mai important, te face sa bei mai mult “suc. Sarea poate duce la retentia de apa si la stresarea rinichilor. Excesul de sare duce chiar la deshidratarea tesuturilor. Sarea se elimina prin urina sau transpiratie, deci ar trebui sa faci sport astfel incat sa transpiri. Incearca sa elimini sarea adaugata din toate alimentele. Exista in mod natural cantitati suficiente de minerale daca mananci divers si sanatos.

Acid

Distruge smaltul dintilor, scoate calciul din oase, creste riscul de cancer in tubul digestiv, altereaza multe cai metabolice. Chiar si “acidul” din apa minerala. Acidul potenteaza efectele negative ale celorlalte ingrediente. A, da, si da un gust mai bun bauturii .  A, sa nu uitam, elibereaza aluminiu sau plastic din peretii containerului. Asta e poate mai nasoala decat toate celelalte la un loc.

Arome, coloranti, potentiatori, conservanti

Fiind, in general, concentrate sau artificale, sunt mult mai puternice decat ceea ce gasim in natura. Acest lucru face ca apoi un suc natural sau o mancare naturala sa para “fara gust”. E ca si cum mergi cu o masina cu 200km/h si apoi incetinesti la 20. Ti se pare ca stai pe loc. Aceste componente iti pacalesc creierul si ii spun ca ai baut ceva foarte bun. Conservantii sunt toxici.

Droguri

Desi sunt legale, unele substante sunt foarte asemanatoare cu drogurile ilegale, atat ca structura chimica dar si ca efecte, dependenta, sindrom de abstinenta, toleranta. Cofeina este o astfel de substanta. Spui ca “iti place cafeaua”, dar, de fapt, vorbeste dependenta de cofeina din tine.  Poti bea mai multa apa dimineata, lua vitamine, minerale, extracte de plante sau suplimente cu efect energizant.

Containerul

Din cauza acidului si chiar a proprietatilor naturale, peretii containerului(aluminiu sau plastic) se dizolva(in cantitati foarte mici) in lichid. Asa ca vei bea si putin aluminiu sau plastic de fiecare data. Efectul secundar major este distrugerea echilibrului hormonal, fiind xenoestrogeni puternici. Incearca macar sa bei “sucurile”  sau “apa minerala” din sticla de sticla.

Cum e cu “fresh”-urile?

Sucurile de fructe si legume, proaspete, reci(e foarte important ca fructele si legumele sa fie tinute la rece), baute imediat pot fi utile in functie de scopul tau si de metoda de alimentatie aleasa. Totusi, in cantitati mari, sucurile de fructe(cu continut mare de fructoza) pot bloca arderea grasimilor si impinge metabolismul spre sinteza de grasimi si chiar depunerea lor in ficat.  O solutie este sa le amesteci cu apa minerala, in parti egale.

Deci sucurile sunt otrava?

Orice lucru poate fi otrava in cantitati prea mari. Ideea este sa ai un echilibru si sa dozezi foarte bine aceste “bauturi”. Poti bea din cand in cand o gura sau un pahar, pentru ca nu vei muri de la asta. Dar cand incepi sa bei doi litri pe zi, in fiecare zi, poti recunoaste ca ai o problema si sanatatea iti va fi afectata, mai devreme sau mai tarziu.

Prin alte tari se fac avertizari publice cu privire la pericolul reprezentat de “bauturile racoritoare”.  La noi se vand in scoli si spitale, sponsorizeaza intreceri sportive scolare si sunt nelipsite din orice calup publicitar.

Alimente organice si mancare bio poti comanda pe suplimente.ro.

Auzim tot mai des acest cuvant…  dar ce sunt de fapt alimentele “bio”?

Inseamna ca se respecta anumite standarde de “naturalete”. Pamantul nu este ingrasat cu chimicale, nu se folosesc decat anumite pesticide/insecticide, animalele traiesc in anumite conditii, “mai umane”… totusi, prelucrarea, conservarea si alte procese duc la contaminari si la pierderea partiala a valorii nutritive.
Este oricum aproape imposibil de facut diferenta, atat de consumator cat si de laboratoare. Deci de cele mai multe ori vei plati “bio” pentru mancare chimica.

In final mancarea bio este o mancare “ceva” mai curata si care costa mai mult pentru ca productia ei este mai putin eficienta decat productia industriala.

O alternativa la preturile mari ale alimentelor certificate drept “ecologice”, “bio” sau “organcie” este sa cumperi din surse sigure, de la tara, sau sa treci la pasul urmator si macar cateva alimente (condimente) sa iti produci pe cont propriu.

Iata noi aparitii “bio” pe suplimente.ro:

Eu incerc sa folosesc din ce in ce mai multa mancare “bio”, de preferinta luata de la rudele de la tara sau din gamele de alimente organice de la Now Foods: nuci, seminte, alune, spirulina, uleiuri etc.

Din pacate sucurile de vegetale isi pierd rapid calitatile atunci cand sunt preparate, conservate, pastrate. E o idee mult mai buna sa cumperi legumele ca atare si sa iti faci sucul singur, apoi sa il consumi imediat. Mai bine ar fi sa mananci vegetalele respective intregi.

Pe Oxford Street, in Londra putem gasi un bar cu produse naturale, fresh-uri de fructe si chiar fresh-uri de… grau.
Da, graul incoltit de cateva zile este stors. Gustul este oribil(mi-a ramas in gura cateva ore bune) dar se pare ca antioxidantii si enzimele isi fac treaba.
Sucul de orz obtinut prin aceeasi metoda este foarte bogat in SOD(superoxid-dismutaza) o enzima cu un efect antioxidant extrem de puternic. Se gaseste la fiole si la Institutul Cantacuzino.

Indemnuri mobilizatoare, cum incerc si eu sa pun pe aici pe blog: mancati sanatos si veti trai  mai mult si mai bine!