Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Unii cer “studii”. A fost nevoie de cateva zeci de ani pentru ca grasimile “trans” sa fie declarate pe etichete si recunoscute unanim drept ceea ce sunt: otrava. Cu nenumarate studii, actiuni, presiuni, sume uriase cheltuite (in special de producatori) dar si cu un alt cost: sanatatea oamenilor care in aceasta perioada au mancat acest produs al industriei, vandut drept aliment. Prin alte tari a fost interzisa.

Materiile prime sunt foarte ieftine, deci pana la pretul “de raft” (pe care cumparatorul ignorant il plateste) exista loc si de publicitate, “lobby” legislativ si manjirea de “vectori de imagine”: vedete, medici. Prin “manjire” intelegem mituirea unor oameni pentru a indeplini roluri malefice: sustinerea unor idei care conduc la boli si suferinta.

Am mancat multa margarina in adolescenta. Era ieftina, accesibila, gustoasa (evident, rezultatul aditivilor) si i se facea reclama. Nu stiam ca e daunatoare sanatatii. Poate de asta am avut ulterior diverse probleme si, indiferent ce am facut, raportul LDL/HDL e unul precar. Dar acum stim ca e otravitoare, pana si jigodiile care i-au facut reclama in trecut sunt nevoiti sa o recunoasca. E posibil sa mai mananc si acum, fara sa stiu, margarina ascunsa prin diverse produse, chiar daca le mananc foarte rar (paine, lactate industriale, sosuri, creme, prajituri, biscuiti etc.).

Asa ca atunci cand producatorii vin si imi spun ca au inventat un nou tip de margarina, sanatoasa, de data asta, la care adauga cine stie ce vitamine sau “omega 3″ imi permit sa fiu sceptic si sa nu mai astept inca 30 de ani sa aflu ca si asta era, de fapt, otravitoare. Imi permit sa sustin ca alimentele ultra-procesate de acest tip nu au ce cauta in dieta noastra, indiferent ce spun vedetele sau medicii manjiti cu banii producatorilor. Imi permit sa sustin ca sanatatea inimii se mentine prin miscare, dieta curata si controlul stress-ului. Imi permit sa sustin ca vitaminele A, D, E, acizii grasi omega 3, precum si alti acizi grasi esentiali trebuie sa ajunga in dieta noastra din surse naturale, alimente sanatoase, nu o pasta facuta din ulei de soia modificata genetic, trecuta prin procese chimice nenaturale.

Si imi mai permit sa cred ca cei care acum fac reclama la margarina si o sustin (fie ei publicitari, medici sau pur si simplu persoane ignorante care stiu doar sa repete papagaliceste manipularile din reclame) vor trai ziua cand le va parea rau pentru ce au facut, unii cu buna stiinta, altii din lacomie sau prostie. Imi permit sa cred ca daca suntem fortati sa traim in lumea a treia din punct de vedere economici si social, exista printre noi si oamenii care vor sa iesim din aceasta gaura macar cu psihicul si sa recunoastem Raul acolo unde este, fie public sau in particular.

Omul are tendinta de a se indragosti de propriile idei si obiceiuri. Pana de curand, produsele de origine animala(carne, oua, lactate) erau condamnate pentru continutul de “toxine”: colesterol, grasimi saturate, purine, hormoni… pentru a justifica impunerea vegetarianismului si creearea unei societati docile, s-a facut propaganda impotriva unor alimente prezente in dieta omului inca de la aparitia sa.

In ultimii ani, odata cu cresterea impactului industriei alimentare asupra economiei globale, eliminarea alimentelor de origine animala a dobandit si o justificare economica: productia lor consuma prea multe resurse, deci hai sa convingem prostimea ca sunt daunatoare si sa le vindem furaje la preturi exorbitante. Da, cu toate ca sunt mult mai ieftin de produs, multe alimente vegetale(in special procesate) ajung sa fie mai scumpe, sa consume mai multe resurse si sa aiba un impact asupra mediului mai mare decat mult-hulita carne.

Mi se pare evident ca omul are nevoie de o alimentatie diversa, cu produse proaspete, cat mai locale, crescute natural, preparate astfel incat disponibilitatea nutrientilor sa fie maxima iar anti-nutrientii sa fie eliminati sau redusi, pe cat posibil. Mi se pare la fel de evident ca aceasta alimentatie trebuie corelata cu diversi factori personali, sociali, economici. Adica dieta fiecaruia dintre noi este un lucru individual, personal, care evolueaza odata cu noi si cu situatiile in care ne aflam.

Niste statistici prost interpretate de oameni cu o agenda nu tocmai ortodoxa au incercat sa faca din alimentele de origine animala sursa tuturor problemelor de sanatate, ignorand alti factori: aditivi alimentari, mod de preparare, poluare, stress, medicamente, componenta, per ansamblu, a dietei. Mi se pare normal ca, daca ai foarte putine alimente in dieta ele sa duca la o acumulare de toxine si la un deficit de nutrienti(care ar trebui sa vina din alte alimente). Cati dintre oamenii folositi de aceste statistici duc o viata sanatoasa in mod constient si cati mananca anarhic? Statisticile nu au nici o relevanta cand discutam de dieta fiecaruia dintre noi.

Iata ca usor, usor se descopera ca orice aliment, contine, pe langa substantele nutritive utile, otravuri, antinutrienti, toxine de diverse feluri, care, in anumite conditii, ne pot afecta in mod negativ sanatatea. Deja grasimea animala si ouale erau populare in acest domeniu, dar cine s-ar fi gandit ca rosiile, varza, mazarea, uleiurile, diverse seminte… au in ele toxine foarte puternice? Vorbim strict de toxinele prezente in mod natural, nu de poluanti sau contaminanti din mediu. Multe dintre aceste substante sunt inca in cercetaare, fiind descoperite de putin timp, iar noi si noi compusi sunt adaugati pe lista in permanenta.

O parte dintre aceste substante sunt toxice doar in cantitati mari, in anumite conditii(predispozitii personale) sau in combinatie cu alte toxine provenite din alimente. Unele sunt inactivate de prepararea termica(fierbere) sau alte procedee(oxidare, spalare, germinare, uscare). Altele sunt create sau activate. La fel cum se intampla si cu nutrientii. Iarasi, pentru unele exista mecanisme in ficat pentru detoxifiere(eliminare) si nu se acumuleaza in corp. O mare parte au, conform unor experimente, chiar efecte carcinogenice, teratogenice, mutagenice. Pentru ca lucrurile sa fie si mai complicate, in cazul unora, cand este expus la cantitati mici, organismul declanseaza sisteme de aparare capabila sa vindece chiar si boli incurabile, sa prelungeasca viata sau sa faca alte lucruri minunate.

Cerealele contin gluten, despre care aflam pe zi ce trece noi si noi lucruri rele. Solanaceele(rosii, vinete, ardei, cartofi) au diverse otravuri si substante proinflamatoare. Cruciferele(varza, conopida, broccoli) in cantitati mari afecteaza tiroida. Leguminoasele(mazare, linte, naut) o substanta considerata un factor in bolile autoimune(germenii contin cantitati si mai mari). Soia afecteaza sistemul hormonal si functionarea tiroidei. Samburii de caise contin un compus care poate genera cianuri. Pana si pastarnacul e toxic in cantitati mari. Semintele de bumbac pot produce sterilitate.

Eu as pune si acidul fitic(blocheaza absorbtia mineralelor) si oxalic(contribuie la formarea pietrelor la rinichi) tot in categoria substantelor periculoase pentru sanatate daca sunt consumate in cantitati mari si pe termen lung. Pe de alta parte ele au si beneficii, deci a ne lipsi complet de alimentele care le contin este o idee mai putin buna.

Personal, evit cerealele, solanaceele, soia, uleiurile vegetale cu multi omega 6, cruciferele.

Bineinteles ca cele mai multe alimente de origine vegetala au si nutrienti, beneficii, fiind parte dintr-o dieta sanatoasa. Cheia unei diete sanatoase consta intr-o diversitate mare de alimente, astfel incat nivelul total dintr-o toxina sau alta sa fie atat de mic incat sa induca o reactie de adaptare(pozitiva- o otrava, in cantitate mica poate actiona ca un medicament) si nu o intoxicatie. Deci e mai indicat sa ne bucuram de darurile naturii(inclusiv de o friptura de vita, din cand in cand) decat sa incercam evitarea tuturor toxinelor, pentru ca este imposibil: aproape fiecare aliment vine atat cu nutrienti cat si cu substante mai putin utile sau chiar daunatoare.

O lunga perioada de timp nutritionistii americani, care se confruntau cu o epidemie de obezitate si boli cardiovasculare au promovat diete fara grasimi sau fara grasimi de origine animala. Pe hartie povestea suna bine: grasimile au 9kcalorii pe gram iar cele de origine animala contin colesterol si au fost considerate vinovate pentru toate relele: ateroscleroza, colesterol crescut, boli cardiovasculare, atac vascular cerebral. Carnea grasa, ouale, lactatele integrale au fost puse la zid.

Astfel oamenii din diferite zone ale lumii au ajuns sa manance o cantitate mai mica de grasimi saturate si proteine (evitand sursele de proteine care contineau si grasime animala, dar si grasimile saturate de origine vegetala- cocos). In alimentatie a fost inclusa o cantitate mult mai mare de carbohidrati (in special cereale si diverse derivate) si uleiuri vegetale rafinate. S-au promovat beneficiile grasimilor de origine vegetala si in special cele ale uleiurilor vegetale. In acelasi timp, industria alimentara a pus pe piata forme de grasimi vegetale ieftine, inalt procesate(chiar si prin hidrogenare- margarina), de multe ori ascunse in alte alimente.

Totusi, realitatea a demonstrat ca acest mod de hranire nu a impiedicat cresterea incidentei bolilor degenerative, obezitatii, bolilor de inima, accidentelor vasculare. Din contra, cresterea consumului de carbohidrati procesati si cerale a condus la raspandirea pe scara larga a problemelor asociate initial cu consumul de grasimi saturate. Din punct de vedere statistic, o dieta cu putine grasimi a dus la o scadere a ratei mortalitatii cauzate de bolile de inima, dar speranta de viata nu a fost modificata din cauza altor boli, in special cancer.

Colesterolul si grasimile saturate sunt esentiale pentru sanatate. Sursele de grasimi contin si pretioase vitamine liposolubile(A, D, E, K), steroli si antioxidanti valorosi.

In ultimii ani, studii facute fara a porni de la ideea ca “grasimile saturate sunt rele” au demonstrat ca dietele de tip “low-carb”, in care grasimile aduc 30-50% din caloriile zilnice sunt mai sanatoase decat dietele “low-fat”, in care grasimile aduc 10-20% din caloriile zilnice, “grosul” fiind adus de carbohidrati.

Principalul vinovat pentru scurtarea vietii sunt acum trigliceridele, nu neaparat colesterolul total, asa cum s-a propus multa vreme. De asemenea, e foarte important raportul de HDL/LDL/VLDL(urmeaza un articol si pe tema asta).

Sursele de grasimi contin o combinatie de grasimi saturate si nesaturate(poli sau mono nesaturate), in proportii diferite. Grasimile animale contin un procent mai mare de grasimi saturate iar cele vegetale un procent mai mare de grasimi nesaturate. Grasimile exotice(din cocos, palmier), desi de origine vegetala, au un continut mare de grasimi saturate.

Cheia este echilibrul si alegerea acelor surse de grasimi nealterate prin rafinare sau preparare termica excesiva. In special in cazul grasimilor animale este foarte important modul de hranire al animalelor, cele hranite cu iarba producand o grasime mai sanatoasa decat cele hranite cu cereale.

Cu alte cuvinte sunt de preferat pestele, galbenusul de ou, carnea preparata la o temperatura cat mai scazuta(cuptor), nucile si semintele intregi si crude, avocado, nuca de cocos, masline, lactatele fermentate. Carbohidratii trebuie sa provina in principal din legume si fructe, nu din cereale sau produse rafinate(fainoase, dulciuri, zahar, sirop de glucoza/fructoza). De asemenea este foarte important raportul dintre energia oferita de alimente si cele consumate prin activitatile zilnice si sport. Chiar si in cazul unui consum crescut de carbohidrati, efortul fizic asigura arderea acestora pentru energie si nu depunerea lor sub forma de grasimi.

Indiferent de proportia de grasimi animale si vegetale din alimentatia ta, un lucru e cert: procentul de grasimi arse si/sau trans(margarina, grasime vegetala hidrogenata) pe de o parte si procentul de zahar si carbohidrati rafinati pe de alta parte ar trebui sa fie ZERO.