Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

E la moda sucul de mere. Adica apa cu zahar. Orice produs acum primeste o eticheta pe care scrie “natural”, publicitate cat cuprinde si, adaugat putin snobism atat de caracteristic romanilor, avem tabloul complet. Alimente banale, fara beneficii nutritionale semnificative, sunt vandute drept mari minuni capabile sa vindece boli si sa opreasca razboaiele de pe planeta.

Stim ca fructele contin fructoza, zaharul din fructe. Pe langa fructoza putem gasi si o oarecare cantitate de zahar, glucoza, fibre (carbohidrati nedigerabili), vitamine, minerale, antioxidanti. Cu cat fructul este mai mare, cu atat cantitatea de energie (fructoza) este mai mare, raportata la continutul de nutrienti esentiali (zaharul NU este un nutrient esential).

Problema cu fructoza: desi este un substrat important pentru sinteza de grasimi (adica ingrasa) nu ofera senzatie de satietate. Din moment ce continutul de fibre in suc este neglijabil, acea cantitate de fructoza ajunge rapid in ficat si, daca ai mai mancat ceva in ziua respectiva, se va porni depozitarea de grasime. Bei 2 litri de suc de mere iti va fi la fel de foame ca inainte, deci vei ajunge sa mananci mai mult decat ar trebui, deci exista riscul sa te ingrasi.

Apoi, pasteurizarea distruge o buna parte din vitamine si enzime, pierzand astfel singurul avantaj al unui astfel de suc. Vitamina C poate fi adaugata ulterior pentru conservare (sub forma de acid ascorbic, identic cu versiunea naturala). Dar pot fi adaugate si alte chimicale. Otetul de mere este un simplu otet, fara avantaje fata de otetul din vin (natural, bineinteles, fara sulfiti si acid acetic obtinut pe cale industriala).

Da, e mai bine sa bei suc de mere (fie el oxidat si pasteurizat) decat “bauturi racoritoare” facute cu apa, zahar si chimicale, insa ar fi mult mai bine sa mananci merele intregi. Daca tot bei suc de mere, macar bea o cantitate limitata (un pahar), nu o sticla. Sunt de preferat produsele de origine autohtona, chiar daca nu stim cat de curate sunt fata de variantele importate, aproape intotdeauna mai chimizate si facute din concentrat ultra-pasteurizat, mort.

Pentru mai multe detalii citeste articolul despre Sucuri de fructe si legume.

Anumite publicatii (cunoscute si recunoscute pentru impostura si furt intelectual) reiau intoxicarile privind pericolul prezentat de “vitamine”. Am mai abordat subiectul, dar iata cateva precizari pentru cei care poate vor sa accepte ca realitatea e putin diferita fata de ce iti spun cei platiti din banii vanzatorilor de otrava. Unii dintre acesti raspandaci stiu foarte bine ce fac (exista si intentia de a face rau), altii sunt doar naivi sau prea putin informati, cazand in capcana unor manipulari sofisticate si rationamente facile, fara a privi situatia de ansamblu. Si fara a avea alimentatia “ideala” pe care o invoca in articole sau interventii imbecile in diverse medii de socializare online.

Un paradox apare cand producatorii de junk folosesc vitamine si minerale adaugate in produse, pentru a le imbunatati calitatea (ex. margarina cu vitamina A sau D), paine cu “fier”, lapte de soia cu calciu, “baturi racoritoare” cu B-uri etc. Deci atentie: cand este in interesul lor, acesti criminali, in mod direct sau prin intermediul altor flasnete, vor afirma poate chiar contrariul.

Este evident asaltul companiilor farmaceutice impotriva tratamentelor naturiste, cel putin in europa acum inclusiv plantele medicinale nu mai pot include in prospect referiri la vindecarea unor boli (desi unele au fost si sunt folosite de mii de ani, cu succes). Pe de alta parte aceste surse fac parte din giganti corporatisti (care detin si ziare, site-uri, televiziuni etc.), producatori de margarina, de exemplu, ori de alte chimicale, despre care nu vedem astfel de articole, ba din contra, sunt cretini care pretind ca aspartamul ar fi sanatos.

Din moment ce un remediu natural este gratuit pentru toata lumea, producatorii de medicamente nu pot face bani de pe urma lui, alegand sa produca doar chimicale asupra carora pot detine drepturile  comerciale si pentru care pot aloca bugete uriase de publicitate, bani proveniti din diferenta imensa (cateodata de 2-3 ordine de marime) intre costul de productie si cat plateste omul in nevoie la farmacie, de cele mai multe ori la indicatia medicilor complici.

In final, cine este suficient de prost incat sa creadca ca daca ia vitamine (substante absolut indispensabile vietii si regasite in cantitati insuficiente in alimentatia moderna) o sa moara mai repede, isi merita soarta. Dilema interivne cand acestia decid si pentru altii, de exemplu pentru copiii lor, care nu au nicio vina sau pentru grupuri mari de consumatori, carora li se restrang drepturile de a-si trai viata asa cum considera.

Cele cateva erori (intentionate, evident) sunt:

1. Manipularea informatiilor statistice si prezentarea unor presupuse “studii” fara a preciza particularitatile grupului studiat, metodele folosite, alimentatia, alte surse de nutrienti sau medicamente, varsta, grupe de risc. Astfel, se poate afirma orice daca alaturam frazei cuvinte ca “cercetatorii americani”, “Harvard”, “studiu”, “universitate”. Omul mai putin informat poate nu isi pune problema sa verifice veridicitatea sursei ci “merge pe incredere”, fiind, in realitate, pacalit.

2. Inducerea ideii ca doar doar deficitul grav de vitamine (manifestat prin boli specifice) ar fi o indicatie pentru folosirea suplimentelor, nu si optimizarea proceselor metabolice si prevenirea bolilor. In realitate, dozele “recomandate” reprezinta niste doze minime care IN MEDIE asigura prevenirea unor tulburari grave, nicideum nu garanteaza o functionare optima a organismului, mai ales in conditii de stress.

3. Inducerea ideii ca alimentele “de supermarket” ar fi cumva pe aproape de o alimentatie naturala, din punct de vedere al continutului de nutrienti. Cred ca in 2011 orice copil realizeaza ca aceste alimente produse in vata, coapte pe vapor, hormonizate, umflate, tratate cu nenumarate chimicale nu au mai nimic de-a face cu produsele originale, pe care doar le imita ca forma si culoare. Un exemplu la indemana oricui sunt tomatele. Trebuie sa fii retardata sa crezi ca o rosie culeasa verde, fara gust, are aceiasi nutrienti cu una culeasa cand este bine coapta, din gradina. Acelasi principiu se aplica pentru toate celelalte alimente.

4. Inducerea ideii ca “vitaminele sintetice” ar fi diferite de cele “naturale”. Cu foarte putine exceptii, vitaminele din suplimentele nutritive sunt in forme IDENTICE cu cele gasite in natura, de multe ori mult mai pure (fara toxinele aferente) si, evident, mult mai concentrate. Absenta sau prezenta cofactorilor (ex. flavonoizii din citrice, alaturi de vitamina C) este o alta discutie. Suplimentele nutritive sunt mult mai atent controlate in privinta contaminantilor decat alimentatia obisnuita, fiind mult mai probabil sa te otravesti cu plumb mancand branza decat luand “vitamine”.

5. Inducerea ideii ca suplimentele si-ar propune sa inlocuiasca alimentatia “sanatoasa si diversa”, mult trambitata, dar imposibil de obtinut de omul obisnuit. Din contra, suplimentele isi propun sa completeze ce nu poti asigura din aceste alimente de slaba calitate pe care multi dintre noi suntem obligati sa le mancam (da, nu sta in mana noastra decizia, ci in a altora). Unele suplimente aduc nutrienti imposibil de inclus in alimentatia obisnuita, dar dovediti ca benefici, ginsengul fiind un exemplu usor de inteles de toata lumea, dar pe lista fiind si antioxidantii din noile generatii (resveratrol, astaxanthin), enzimele digestive, probioticele, grasimile sanatoase (omega 3, GLA, CLA, ALA), alti fitonutrienti practic inexistenti in dieta moderna.

6. Cuprinderea tuturor suplimentelor nutrivie sub categorisiri de tip “vitamine”, “pastile”, “sintetice”, cand, in realitate, exista MII de variante de suplimente, de diverse proveniente, tipuri de extractie, metode de administrare, beneficii, indicatii. Exista persoane care nu fac nici macar diferente intre “vitamine” si “minerale” sau intre extractele de plante si substantele sintetizate in laborator (prin diverse procedee, unele identice cu cele naturale).

Toate aceste idei sunt false si sustin, de fapt, un interes evident: acela ca oamenii sa moara mai repede pentru a restabili un echilibru economic si social, cel putin in zona europeana, falimentara din mai multe puncte de vedere, cu o populatie imbatranita care nu mai poate sustine modul de viata cu care s-a obisnuit. Cum populatia este relativ omogena dpdv al avutiei (fata de alte zone ale lumii) se incearca o selectie pe baza de inteligenta, oricum singura sansa a acestei zone a lumii sa scape de distrugerea totala (culturala, in primul rand).

Cine inghite manipularile moare, cine e destept si stie sa discearna, merita sa traiasca. Pare cinic, dar asta este comportamentul conducatorilor imperiului european, reprezentanti ai intereselor economice, nu ai oamenilor de rand. In alte zone populatia este (sau va fi) redusa/controlata prin diverse alte metode, descrise si ele de teoreticienii constipatiei: boli (vezi SIDA in Africa), substante care provoaca infertilitate ascunse in mancare/produse cosmetice/apa, razboaie (metoda istorica).

Iar raspunsul la intrebarea “ce ramane de facut” e simplu: crestem cererea de produse naturale si producem cat putem pe cont propriu. Hidra este oricum pe moarte si din ce in ce mai multi oameni au capacitatea sa vada adevarul ascuns pana acum de “elita conducatoare”.

Sa lamurim intai un lucru: vitaminele sunt esentiale pentru viata. Ele fac parte din toate procesele care se petrec in organism. Descoperirea vitaminelor a insemnat si vindecarea si prevenirea bolilor care au drept cauza deficientele de vitamine, din care avem cateva exemple notabile: pelagra (niacina), beri-beri (tiamina), scorbut (vitamina C), rahitism (vitamina D). La fel si mineralele. Zi de zi se descopera noi fitonutrienti si antioxidanti care pot preveni diverse boli sau pot ameliora situatii medicale deja existente. Din pacate, studiile pentru a demonstra ca ceva e bun sunt mult mai complicate decat aruncarea unei pietre in balta.

Deci vitaminele, mineralele si ceilalti nutrienti sunt absolut necesare vietii, nicidecum “facultative” asa cum vor sa crezi producatorii de mancare moarta si furaje pentru animale, transformate in “produse alimentare” pentru oameni. Ba chiar unele vitamine si minerale sunt adaugate diverselor alimente procesate, in incercarea de a le reduce nocivitatea. Oricum mancam cu totii aceste suplimente, pentru ca ele sunt incluse in hrana animalelor.

Un asa-zis “studiu” (bazat pe un chestionar, deci mai degraba un sondaj) facut in cazul femeilor in varsta a ajuns sa fie folosit drept “argument” impotriva utilizarii suplimentelor nutritive, chiar daca suplimentele nutritive sunt de mii de tipuri, intre care vitaminele si mineralele ocupa un loc foarte mic. Hiba cea mai importanta a acestor cercetari este ca sunt facute cu intentia de a confirma o premisa, alegand subiectii si metodele de culecere a informatiilor in consecinta. Apoi, in cazul de fata, este normal ca persoanele cu diverse boli (deci si risc mai mare de mortalitate) sa aiba o inclinatie mai mare spre a folosi si suplimente nutritive, pe langa medicamentele obisnuite, care vin cu o serie de efecte nocive. Aceste corelatii si chiar cauzalitati sunt, in general, excluse din “studii”, pentru ca ar infirma ipotezele rau-intentionate.

Excesul de fier este cunoscut de mai multa vreme ca fiind nociv, drept urmare multe suplimente de tip “multi” nu contin fier (in special cele pentru barbati). Deci articolul se refera la “minerale” (de fapt un singur mineral), deci nu la “vitamine”. Din contra, se specifica faptul ca anumite vitamine sunt chiar necesare in cantitati suplimentare la anumite grupe demografice. Asta dovedeste atat nivelul celor care scriu articolele, cat si al celor care se grabesc sa le interpreteze, traducand aproximativ si pierzand pe parcurs diverse cuvinte, cum ar fi “may”, “suggest”,  “might”, “potential”, “some cases” cu care lansatorii de informatii false isi acopera spatele.

Unde se termina deficienta si incepe excesul?

Doza zilnica recomandata de vitamine si minerale

Organismele medicale (aceiasi oameni care au acceptat ca noi sa mancam margarina, desi cunosteau faptul ca este toxica) definest dozele zilnice recomandate din diversi nutrienti (inclusiv vitamine si minerale), doze care “in medie” asigura necesarul pentru evitarea simptomelor de deficienta. Evident, asta nu inseamna doze optime pentru functionarea organismului uman. Nici pe departe.

Doza maxima tolerabila

Apoi, din fericire, pentru acesti nutrienti se definesc si doze maxime tolerabile, adica dozele maxime care pot fi folosite fara sa apara efecte negative. Ciudat este ca intre aceste doua doze (cantitati) sunt diferente uriase, chiar si de cateva ordine de marime, adica doza maxima tolerabila pote fi si de mii de ori mai mare decat doza zilnica recomandata. Adica organismul nostru are capacitatea sa “lucreze” cu cantitati mult mai mari decat cele strict necesare. Pentru multe vitamine (in special cele din grupul B), exista chiar si situatii in care nu avem o doza maxima, adica sunt sigure la orice doza.

Doza optima

Doza optima de vitamine (sau alti nutrienti) este individuala, in functie de genetic, alimentatie, efort fizic, varsta, stil de viata, stress. Deci nu poti spune ca daca un mineral intr-o anumita cantitate face rau unei femei la menopauza el va face rau si unui copil in crestere sau unui adult care face sport si are o eliminare crescuta din acel mineral.

Suplimentele alimentare sunt de sute/mii de tipuri, a le pune pe toate la gramada mi se pare o dovada de prostie crasa, asta ca sa nu spunem ca e rea-intentie. Evident, unele sunt extrase din produse de origine vegetala/animala, altele obtinute prin procese naturale (in special fermentatie), altele sunt sintetizate pe cale chimica (prin procese mai mult sau mai putin similare cu cele care se petrec in celulele noastre). Unele sunt identice cu cele existente in natura, altele diferite. Unele se asimileaza si lucreaza singure, altele au nevoie de co-factori sau alti nutrienti care sa le ajute sau sa le potenteze activitatea. Dar trebuie discutat fiecare caz in parte, cantarite beneficiile si costurile.

In conditiile in care cei mai multi oameni sunt malnutriti si nu isi ating necesaru zilnic de nutrienti esentiali (real, nu RDA/DZR), a discuta despre “doze prea mari de vitamine” mi se pare un alt act de rea vointa, ca sa nu spun prostie. Sau poate prostie combinata cu rea-vointa. Iar mie mi-e greu sa cred cum un om cu o bruma de cultura poate crede ca “fructele si legumele” crescute in vata si coapte in cutie pot avea acelasi continut nutritiv cu cele naturale, crescute si coapte pe pamant, la soare. Ca sa nu mai vorbim de alimentele procesate, care pierd cea mai mare parte a micronutrientilor.

Iar aceste articole sunt publicate si propagate de aceiasi oameni care ne povestesc despre cat de bune sunt cafeaua si bauturile alcoolice.

Iau aproximativ 40 pe zi. Unele imi sunt indispensabile pentru o stare de sanatate normala, altele sunt pentru viitor. Adica suplimente pe care le iau pentru a intarzia anumite boli, cum ar fi cele cardiovasculare, diabetul, imbatranirea sistemului nervos, eliminarea toxinelor din organism. O mica parte sunt pentru cresterea capacitatilor intelectuale: atentie, concentrare, memorie, imaginatie. Cele pentru “sport” sunt chiar pe ultimul loc, eu ramanand la strictul necesar in acest domeniu: supliment dupa antrenament si, mai rar, inainte de antrenament.

Aceste “buline”, cum le spunea mamaie, contin substante utile corpului nostru, substante care se gasesc in alimente: plante, ciuperci, animale. Aici ele vin intr-o forma concentrata (extracte standardizate) si dozata exact (spre deosebire de ceaiuri, unde nu stii cata substanta activa inghiti, de fapt). Suplimentele moderne sunt concepute pentru a aduce beneficii maxime. Exista si confuzia cu medicamentele, din cauza formei de prezentare asemanatoare, insa aceasta confuzie domneste doar in mintea celor ignoranti sau mai putin informati.

Cele mai multe alimente din dieta comuna sunt mult mai procesate decat aceste tablete, pe langa faptul ca au diversi aditivi chimici, conservanti, arome, coloranti, indulcitori. Suplimentele de care vorbim aici sunt chiar concepute pentru a nu contine alergeni sau alte ingrediente care ne-ar putea dauna, deci nici pomeneala de chimicalele pe care le gasim in alimente.

Exista pe piata si suplimente riscante daca sunt luate in doze mari sau de catre persoane care au boli preexistente sau contraindicatii. De asemenea, exista suplimente care nu contin substante active, sau le contin in cantitati infime. Tocmai de aceea, cand ai in fata un supliment e bine sa te documentezi in legatura cu producatorul, sursa materiilor prime, metodele de extractie, forma de prezentare, modul in care au fost transportate si pastrate.

Tablete/ Comprimate

Sunt forma cea mai intalnita si pot beneficia de protectie gastrica (un invelis special rezistent la acizii din stomac). Contin in general si agenti de tabletare (care permit aglomerarea ingredientelor si stabilitatea produsului). Pot avea diverse dimensiuni, cele mari fiind relativ greu de inghitit daca nu esti obisnuit. Totusi, chiar si cele mai mari tablete sunt de cateva ori mai mici in volum decat bolul alimentar (“inghititura” de alimente obisnuita). Tabletele au, in general, eliberare lenta.

Capsule

“Incarcatura” este continuta intr-un invelis protector, format din doua parti, in general de origine animala (gelatina). Exista pentru produsele vegetariene si capsule facute doar din ingrediente de origine vegetala (VCaps). Unele pot fi desfacute iar continutul folosit pentru amestec in shake-uri, cu apa sau in ceaiuri. Pot irita mucoasa gastrica atunci cand continutul este descarcat rapid, in urma topirii invelisului.

Gelule sau capsule gelatinoase

Sunt concepute ca un invelis exterior din gelatina (de origine animala) care contin, de obicei, un ulei in care avem dizolvate substantele active, vitamine sau alti nutrienti liposolubili: Vitamina D, Astaxanthin, Omega 3, CLA, Vitamina E. Rolul uleiului este de a imbunatati gradul de asimilare. E bine sa fie inghitite intregi, avantajul fiind ca aluneca mai usor pe gat, chiar daca, uneori, dimensiunile sunt mai mari decat in cazul tabletelor sau capsulelor.

Mai rar intalnim comprimate masticabile (enzime digestive, probiotice) sau pentru supt (melatonina). Acestea au cea mai rapida viteza de livrare, unele substante fiind absorbite chiar la nivelul gurii (mucoasei bucale).

Efecte secundare

Exista o ingrijorare cu privire la efectele secundare (“distrugerea” stomacului, a ficatului, a rinichilor) insa aici avem iar confuzia cu medicamentele chimice. Suplimentele nutritive exista pe piata tocmai pentru ca sunt sigure, fara efecte secundare si fara a afecta negativ organele interne. Din contra, aceste suplimente ajuta stomacul, ficatul, rinichii si celelalte organe. Cele mai multe au fost folosite de mii de ani sau primesc rangul de “medicament” datorita efectelor benefice, fiind folosite in special ca ajutor in prevenirea si tratarea multor boli, pe langa tratamentele medicinei alopate. Ca pentru orice produs, verificarea sursei si citirea atenta a etichetei sunt esentiale.

Evident ca nu poti trai numai cu pastile, dar completand alimentatia cu ele, in mod sigur vei trai mai bine si mai mult.

Eu acum iau asa: carotenoizi (Astaxanthin), B-50 (complex de vitamina din grupul B), Vitamina C 1000, tamponata cu flavonoizi, vitamina D,vitamina E cu seleniu, Calciu magneziu zinc, glutamina, lecitina, omega 3 (DHA-500), CLA, enzime digestive, probiotice, pycnogenol, resveratrol, Liver Detox (detoxifiant pentru ficat), Super Antioxidanti, Occu Support (stau foarte mult la calculator si acest supliment ma ajuta enorm), carnitina, True Focus (pentru energie mentala si concentrare), Immune Renew, Cat’s Claw, Maca, T-Lean (extract de ceai verde), Slimaluma (pentru controlul apetitului) si un complex antiinflamator.
Sunt in plan: supliment pentru articulatii, stimulator de hormon de crestere (Dopa Mucuna). Iau suplimente astfel de multi ani si m-au ajutat enorm sa depasesc diverse probleme de sanatate, iar analizele sunt brici, inclusiv “malul” din vezica biliara sau “nisipul” din rinichi disparand de ceva vreme. Dupa cum am precizat si cu alte ocazii, am la dispozitie o gama larga de alimente naturale pe care le includ zilnic in alimentatia mea, iar daca cineva crede ca are cum sa-si ia din “dieta” acesti nutrienti, astept si eu sa vad acea dieta. Reala, cu poze, nu calcule “din tabele”.

Bineinteles ca mancam cate legume si fructe putem. Legumele sunt, in general, mai bogate in vitamine si minerale decat fructele, avand o densitate de nutrienti mult mai mare, raportand continutul acestora la totalul caloriilor cu care vin.

Cei mai putin informati au inca impresia ca oamenii care iau suplimente ar manca doar pastile. In realitate, oamenii care iau suplimente au diete foarte bine puse la punct, urmare a documentarii si informarii permanente, a eforturilor de a procura alimente de calitate, a le prepara in mod optim si a le consuma in cantitatile potrivite. Abia apoi se pune problema completarii si corectarii dietei cu suplimente nutritive.

Ce contin, in realitate, alimentele?

Fructele contin mai putine vitamine si minerale decat crezi. Ar trebui sa mananci 20 de kiwi intr-o zi pentru a avea o doza buna de vitamina C.  Legumele contin ceva mai multe. Sursele concentrate de vitamine si minerale raman tot nucile, alunele, semintele si… surpriza, produsele de origine animala: ficat, ou, peste, carne, lactate.

O surpriza doar pentru ignoranti este ca fructele si legumele crescute artificial contin cantitati mult mai mici de vitamine si minerale decat cele “teoretice”, pe care le gasim in tabele.

Mineralele ar trebui sa provina din sol, insa acest sol de multe ori nici nu mai exista, iar cand exista el este foarte sarac in minerale si oligoelemente esentiale (in special magneziu, zinc, iod, seleniu). Pe langa variatiile date de sol, apar si cele date de anotimp, momentul culegerii, modul de coacere si pastrare, eventuala preparare si conservare.

Alimentele procesate pierd mare parte din vitamine si minerale, in unele cazuri acestea fiind adaugate ulterior (alimente functionale). Totusi, aceste cantitati adaugate sunt infime iar calitatea ingredientelor slaba (pentru a reduce costurile). Un exemplu ar fi sucul de portocale in care se adauga ulterior vitamina C de sinteza si calciu (din praf de creta).

Multe alimente sunt cotaminate cu si cu pesticide, metale grele, diverse alte chimicale, deci pentru a atinge doza optima de vitamine si minerale ar insemna sa ai in dieta si poluanti, toxine, substante care iti fac rau. In schimb, suplimentele nutritive sunt forme concentrate ale acestor nutrienti, curate, fara chimicalele pe care le poti intalni in mediu.

Care este necesarul nostru?

In conditiile poluarii, stress-ului, orelor lungi de munca (in special in fata calculatorului) necesarul de vitamine, minerale si antioxidanti creste, facand practic imposibila asigurarea lor din alimente. Asta pentru ca ar trebui sa mananci cantitati uriase din fructe si legume crescute natural (practic imposibil de obtinut intr-un oras), care vin si cu un surplus de calorii (presupunand ca ai avea si timpul sa le mananci). Un surplus de calorii pe care nu ai cum sa-l arzi stand la birou si facand sport cateva ore pe saptamana. Si raspunsul la intrebarea eterna Vitaminele ingrasa?

Cum folosesti suplimentele?

Suplimentele nutritive sunt eficiente iar riscul de supradozare minim, ele fiind concepute pentru siguranta consumatorilor. Este foarte greu sa supradozezi cu vitamine sau minerale daca le administrezi corect, chiar daca le iei pentru perioade lungi de timp, fara pauza.

Chiar daca e bine sa ai alimentatia pusa la punct inainte sa iei suplimente, le poti folosi pentru a imbunatati valoarea nutritiva a meselor tale. Suplimentele vin sa completeze ce nu poti asigura din alimente. De cele mai multe ori acest nutrienti ar fi prea scumpi sau prea greu de adus din alimentatie, de aceea se pot lua suplimentele inca din prima zi de “dieta” sau chiar preventiv, pentru sanatate, de catre oamenii care nu fac sport si mananca “liber”.

Mai exista si suplimente care au menirea de a contracara efectele nocive ale unei diete nesanatoase, deci ele nu doar ca pot fi ci chiar ar trebui luate mai ales atunci cand mananci prost sau consumi alcool: antioxidanti, vitamine, minerale, omega 3, protectoare hepatice.

Poate unul dintre cele mai penibile mituri, “vitaminele care ingrasa”, inca mai bantuie printre cei care incep sa duca o viata sanatoasa.

De unde provine mitul conform caruia vitaminele ingrasa?

E simplu: deficitele de nutrienti (inclusiv vitamine) semnifica malnutritie, manifestata de cele mai multe ori printr-o greutate prea mica. Astfel, in conditiile unei alimentatii naturale incomplete, se recomanda suplimentarea cu vitamine. Astfel, lipsa poftei de mancare cauzata de lipsa unor vitamine din alimentatie era contracarata. Asta nu inseamna ca luand vitamine iti va creste neaparat pofta de mancare peste normal. Din contra.

Ce sunt vitaminele si cum actioneaza?

Vitaminele sunt substante absolut necesare vietii, cu roluri complexe in organism, fiind implicate in toate procesele metabolice. Au fost descoperite mai tarziu pentru ca ele sunt necesare in cantitati mici, raportat la macronutrienti. Deci sunt, practic, invizibile. Participand la fiecare proces din corp, vitaminele optimizeaza si procesele de slabire, pe langa cele de crestere in greutate. Deci ele fac organismul sa functioneze mai bine, indiferent de obiectivele tale.

Cum te ingrasi?

Te ingrasi pentru ca mananci mult si prost, iar in acelasi timp faci prea putina miscare. Pofta de mancare exagerata este cauzata de excesul de carbohidrati, alimentele procesate (carora le lipsesc nutrienti esentiali dar sunt bogate in diverse chimicale nocive), stress, dezechilibre hormonale sau psihologice.

Cum ajuta vitaminele slabirea?

Suplimentele cu vitamine si minerale vin sa completeze dieta de slabire, care este, prin excelenta, o dieta restrictiva, cu cantitati mici de alimente, deci si de micronutrienti. Mancand putin, mai ales din alimentele moderne (chiar daca sunt “intregi” si nu “procesate), aportul de micronutrienti este redus drastic, situatie stresanta pentru corpul de la care vrei slabire. Unele vitamine din grupul B (cel mai “hulit” in slabire) sunt chiar implicate direct in procesul de ardere a grasimilor, fiind chiar incluse in suplimentele pentru slabire.

Iata si o lista a altor suplimente inteligente care ajuta metabolismul, in special pentru slabire. Exista si medicamente pentru slabit, cu efecte secundare. Cei mai putin informati pot face confuzie intre cele doua categorii, pentru ca ambele vin sub forma de pastile sau capsule. Evident, pentru orice om cu judecata, se pune intai intrebarea: ce contin aceste pastile? Dupa ce te informezi poti trage o concluzie. Unele sunt bune, altele mai putin.

Deci vitaminele ajuta si la slabire, protectie antioxidanta, imunitate si dau pofta de mancare sanatoasa, doar celor care au nevoie de ea.

De azi reincep cu Multi Food Men, cel mai avansat supliment cu vitamine si minerale pentru barbati, de pe piata romaneasca.
Cu 75% ingrediente organice si componentele obtinute prin fermentatie naturala (nu prin sinteza chimica) Multi Food Men are adaugate extracte de plante care ajuta in mod special corpul si mintea barbatului: extractul de palmier pitic, licopen, maca, probiotice, enzime.

Mai multe despre Multi Food Men, vitamine si minerale pentru barbati, acum la 78 de lei (reducere 35% fata de pretul obisnuit).

Acum este momentul sa mancam fructe. Pana spre toamna avem in fiecare luna cateva tipuri de fructe coapte natural, pe melagurile noastre. Iarna suntem pacaliti de aparenta dulce a bananelor coapte pe vapor si a citricelor aproape mucegaite, variantele reale sunt foarte putine. Vad oameni altminteri inteligenti mancand iarna toate aceste porcarii iar vara incercand sa slabeasca sau mancand junk-uri gen “inghetata” sau band “suc”.

Exista si persoane care acum vor sa dea lovitura si sa intre in forma vietii lor, caz in care fructele ar trebui tinute la minim. Pentru ceilalti fructele trebuie sa fie principala sursa de calorii, alaturi de legume, cel putin in perioada verii. Totusi, fructele sunt departe de pozele si desenele din reclame.

Fructele naturale sunt greu de gasit

In piete suntem agresati cu fructele de import, ultra-chimizate si culese crude. In magazinele mari situatia este si mai clara: practic nu ai ce cumpara. Deci, pentru a gasi fructe locale, de sezon, coapte natural, cat de cat curate, va trebui sa investesti timp, energie, bani.

Fructele sunt coapte inegal

Aceasta diversitate se refera si la alte calitati ale fructelor (gust, aspect, marime, soi), pentru simplul motiv ca in natura nu exista doua fructe identice, asa cum exista in serele iluminate artificial, unde speciile modificate genetic se hranesc doar din solutii speciale, produse in mare parte din petrol.

Fructele sunt proaspete doar cateva ore sau zile

Un produs natural, proaspat, este foarte perisabil. Unele “tin” doar cateva ore, deci trebuie depozitate in lazi frigorifice imediat dupa recoltare. Este absolut normal sa arunci o parte din fructele cumparate, mai ales daca le lasi pentru a doua zi.

Fructele au viermi

Este practic imposibil sa ai fructe naturale fara viermi. Inca nu s-a descoperit o metoda viabila de protectie impotriva acestor daunatori, cu exceptia, bineinteles, a otravurilor care ne afecteaza si noua sanatatea.

Fructele ingrasa

In cantitati indestulatoare, pe langa o dieta “normala” fructele ingrasa. Este normal, in sezonul cald depunerea de grasime pentru iarna era esentiala pana acum cateva sute de ani. Fructoza da o senzatie de satietate foarte redusa, aceasta ramanand in seama volumului. Deci, cand faci “cure de fructe” redu la minim celelalte surse de energie, in special grasimile denaturate si sursele concentrate de amidon/glucoza. Un kilogram de fructe poate insemna si doua ore de efort intens, in echivalent energetic. Desi fructele din tara noastra sunt relativ sarace in principii nutritive valoroase, eu consider ca merita sa ne facem “plinul” cat avem ocazia.

Chiar si mestecate bine exista riscul fermentatiei, deci burta se va umfla. Este doar un fenomen trecator.

Fructele se mananca separat, crude, intregi, cu coaja

Atat pentru controlul aportului de nutrienti, cat si pentru o diegestie optima, este bine sa mancam fructele separat de alte alimente. Putem combina insa fructele intre ele, ba chiar putem asocia si legume fibroase daca vrem putina diversitate.
Cele crude pastreaza cel mai bine vitaminele si enzimele, iar coaja (nestropita) este si ea foarte utila.
Pentru cei care vor doar sa se mentina sau chiar sa creasca in greutate sucurile de fructe sunt o alternativa gustoasa si hranitoare.

In raport cu antrenamentul, fructele “merg” cel mai bine cu 1-2 ore inainte de efort.  Intr-o dieta sanatoasa, pentru mentinere de vara, fructele pot sta alaturi de carne slaba, iaurt, legume, oua. Mai putin nuci, seminte, carne grasa, organe, uleiuri. Este destul timp pentru ele in celelalte anotimpuri.

Si da, fructele sunt bune, chiar foarte bune, dar la timpul lor!

Nu pot sa cred ca e adevarat! Asta a exclamat Andreea cand a gustat din limonada facuta din 500ml de apa si un “stick” de la Now.

Arata ca niste pliculeste de “3 in 1″, se desfac usor iar continutul poate fi turnat intr-o cana mare cu apa sau intr-o “sticla” de 0,5l de apa plata.

Contin antioxidanti, vitamine, xylitol, dau energie. Dar, mai presus de toate sunt foarte bune la gust, gustul dulce este perfect, poti jura ca este zahar. Toate sunt vegane, deci pot fi folosite si in post.

Contin doar ingrediente naturale, fara arome sau indulcitori chimici si, in afara de satisfacerea poftei de gust dulce serves unui scop mult mai inalt: hidratarea sanatoasa optima a organismului chiar si atunci cand nu iti place apa plata sau te-ai obisnuit sa bei doar “suc”.

Discutia despre cat de sigura este aceata planta mi se pare in plus. In Japonia este folosita fara probleme de zeci de ani, insa in Occident exista, ca in multe alte domenii doua probleme:

1. Stevia e o planta, deci nu poate detine nimeni monopolul productiei (desi unii incearca sa patenteze viata si extractele din plante).

2. Producatorii de indulcitori artificiali nu vor sa piarda din cota de piata.

3. O mare companie de “bauturi racoritoare” pregateste o varianta cu stevia, deci abia atunci vom auzi cu totii cat este de sanatoasa, varianta din cola, bineinteles, celelalte fiind ori nasoale ori interzise.

Variante:

Berry Energy- cu aport suplimentar de vitamina B12 pentru energie, gust de ceai verde si fructe de padure.

Tropical Punch- cu fibre, pentru senzatie de satietate, mix de fructe tropicale.

Pomegranate Berry- gust de rodie si fructe de padure

Limonada cu Acai- gust absolut delicios.

O cutie contine 12 pliculete a 4g, fiecare pliculet e suficient pentru 500-750ml de apa, deci rezulta cel putin 6 litri de bautura dulce, buna, naturala si fara calorii dintr-o cutie.

Am avut nevoie de ani de zile in adolescenta pentru a intelege ca laptele este pentru copii si atat. Apoi am avut nevoie de alti ani pentru a accepta ca excesul de proteine din lapte (in special caseina) este daunator pentru sanatate. Apoi, sa inteleg ca “lapte cu cereale” reprezinta o grava greseala nutritionala a fost simplu.

Laptele

Laptele este un aliment foarte activ, el contine energie rapida (lactoza, zaharul din lapte), grasimi (in special saturate), proteine(de mai multe tipuri), vitamine (in special liposolubile), minerale, enzime, hormoni etc.  Fiind atat de activ el poate deveni rapid hrana nu doar pentru noi, oamenii, ci si pentru diverse alte vietati, bacterii, ciuperci, paraziti etc. De asemenea, microorganisme cauzatoare de boli pot fi transmise prin lapte de la animal catre cel care il consuma (omul, in acest caz).

Pasteurizarea

Pasteurizarea inseamna incalzirea pentru o scurta durata a laptelui la o anumita temepratura (sub cea de fierbere) si apoi racirea brusca. Acest procedeu are ca scop blocarea dezvoltarii microorganismelor si asigurarea unei conservari a laptelui pentru cateva saptamani sau luni. In acelasi timp apar si alte transformari, chiar in structura unor nutrienti(lactoza, vitaminele, mineralele, proteinele, grasimile). Unii considera aceste transformari daunatoare pentru sanatate. Atat timp cat sunt lucrur inca in stadiul de cercetare imi permit sa consider ce vreau despre alimentele pe care le consum. E dreptul meu sa decid in privinta propriei sanatati.

Multe mii de ani laptele a fost muls cu mana, in conditii precare, totusi rasa umana a supravietuit. Ce-i drept, erau mai putine animale si mai putine boli ale acestor animale. Era mai mult soare(vitamina D+ efectul dezinfectant al ultravioletelor). Animalele mancau mai multa iarba(vitamina K, profilul lipidelor) si erau mulse doar in anumite sezoane(un alt profil hormonal). In cele mai multe zone laptele era fermentat(la inceput natural, apoi cu fermenti selectionati)  sau transformat prin procese  enzimatice(cheag natural). Fermentarea asigura eliminarea lactozei, pe care cei mai multi adulti ai speciei umane nu o mai pot digera.

Pe plan mondial exista o miscare puternica a industriei alimentare pentru pasteurizarea laptelui, atat ca lapte destinat consumului cat si celui destinat sa devina materie prima pentru branzeturi, de exemplu. Lupte aprige(in media, justitie etc.) s-au dat in diverse zone unde traditia spunea ca branza se face din lapte crud. S-au gasit si solutii, fermieri, coproprietatea asupra animalelor, s-au determinat standarde pentru calitatea laptelui crud, metode pentru mulgere, pastrare.

Omogenizarea

Pentru ca laptele de vaca sa poata fi pastrat fara ca grasimea (smantana) sa se ridice deasupra se aplica omogenizarea, adica trecerea laptelui printr-o sita foarte fina, astfel incat globulele de grasime sa fie sparte si astfel, noile globule, de dimensiuni mai mici, sa se poata pastra mai bine in suspensie. Laptele de oaie si capra are deja dimensiuni mai mici ale acestor globule de grasime, deci nu este nevoie de omogenizare.

Lapte crud

In natura, laptele consumat de animale si chiar de bebelusi in timpul alaptarii este lapte crud, nicidecum pasteurizat. Unii oameni considera ca laptele crud are multe beneficii, in timp ce laptele pasteurizat este un lapte mort din punct de vedere micronutritiv si chiar daunator pentru sanatate. Tehnologia si metodele de testare permit in zilele noastre asigurarea unei calitati foarte bune a laptelui crud. Teoretic, poate fi asigurat lapte crud curat, de calitate, la un pret mai mic decat laptele pasteurizat.

Copilul nostru mananca iaurt si branza facute din lapte crud. Da, imi este frica de tuberculoza sau alte boli dar este un risc pe care am decis sa ni-l asumam, ca parinti. Imi este frica si de poluare sau de chimicalele care pot fi pe campul unde pasc acele capre. Da, e greu sa faci rost de lapte curat, crud si sa-l insamantezi rapid cu fermentii speciali(in cazul nostru doar acidofilus si bifidus).

Noi nu credem ca laptele pasteurizat, “la cutie” este mai sanatos si nu credem ca el pastreaza mai bine vitaminele sau alti factori nutritivi, asa cum spune o reclama la tv.

Noi stim foarte bine ca laptele de vaca sau chiar capra nu este suficient pentru un bebelus (lipsesc diversi nutrienti cum ar fi fierul) insa completam cu alte alimente sau suplimente, putand ajunge si la “formule” de lapte mult imbunatatite fata de “formulele” comerciale. Multi parinti se feresc de suplimentele nutritive pentru copii dar dau formule mult mai slabe calitativ sau diverse tipuri de junk deghizat in “borcanase” si “mancare pentru bebelusi”.

Solutii

In timp ce prin alte parti exista o dezbatere publica in aceasta directie, la noi se impune prin reclama si forta autoritatii un singur punct de vedere, cel al industriei, care vinde laptele si de 10 ori mai scump. Normal ca au bani pentru a plati publicitate. De unde vin acesti bani? De la cei care cumpara laptele, dar si de la noi toti, din taxe, pentru ca vorbim de o campanie sustinuta de o autoritate a statului. In loc sa fie cautate solutii, alternative, metode mai sanatoase eu trebuie sa suport aceasta dictatura?

Cred ca ar trebui sa ni se respecte macar dreptul la o informare corecta si apoi dreptul de alegere. Cred ca a stimula microproductia si a-i ajuta pe tarani sa produca alimente curate si de calitate reprezinta o cale pentru ca noi toti sa traim mai bine. Multi dintre noi avem deja surse curate de la tara, lapte de la animale care pasc iarba, nu faina de soia. Chiar daca la inceput poate sa para dificil, cu putin efort si organizare poti avea lapte proaspat, curat, macar de doua ori pe saptamana.

Solutia este documentarea pe cont propriu si din mai multe surse, pentru ca cei la care te-ai gandi sa apelezi in prima instanta pentru informatii sunt incompetenti, platiti sau, de cele mai multe ori, in ambele situatii.