Cristian Margarit Blog despre dieta si fitness

Dozatoarele de lapte crud de la Ferma de Lapte din Pantelimon (cunoscuta si drept Fabrica de Lapte) ne sunt deja cunoscute din oras, dar ieri am facut o vizita direct la ferma. Dupa o aventura pe camp (am incercat sa ajungem dinspre Centura) am ajuns intr-un loc prafuit (nu a mai plouat de mult), din pacate foarte departe de asteptarile noastre.

Vacile nu pasteau pe vreun islaz, asa cum ne-am imaginat, ci stateau la gramata in tarcuri si mancau un nutret ce parea a proveni din porumb tocat (posibil sa existe si alte componente in furajarea lor, insa nu am intrebat). Deja este cunoscut aproape oricui (pe baza de logica, intuitie sau studiu) ca laptele (si alte produse de origine animala) are un continut diferit in functie de furaje si modul de viata al “patrupedelor”. Daca vacile mananca iarba verde si stau la soare atunci laptele si carnea lor sunt mult mai bogate in omega 3, vitamina D, vitamina K, iar proportia de grasimi este una mult mai buna.

Mai ales daca ai copii si nu ai rude cu vaci la tara e bine sa-i duci la Ferma de Lapte, pentru a lua si ei cunostinta cu modul in care se produc alimentele. Langa Ferma de Lapte din Pantelimon exista si Ferma Animalelor, o zona curata si frumos amenajata unde putem vedea (din pacate tot inghesuite in tarcuri si mancand acelasi furaj uscat) diverse animale domestice: oi, capre, cai, ponei, porci, bivoli, struti, iepuri, rate, gaini, chiar si arici. Din pacate ele nu sunt de mancare, sau cel putin nu oricand. Sunt momente cand incep sa-i inteleg pe cei care devin vegetarieni sau vegani, imaginea animalelor chinuite imi da si mie de gandit, insa, dupa cateva zile pofta de carne trebuie potolita.

Am sustinut si sustin consumul de alimente sanatoase, produse natural. Din pacate, laptele crud nu se afla printre ele, cel putin nu laptele de vaca, si, oricum, nu la adulti. Da, as manca oricand iaurt sau branza din lapte crud, insa cu conditia sa fie de la animale care au pascut pe camp, nu care au “pascut” porumb, stand in mocirla. De asemenea, as evita laptele de vaca si as prefera laptele de oaie si capra.

Acum, decat sa mancam lapte ultra-pasteurizat (cine stie de cate ori) sau provenit din ferme unde vacile sunt umflate cu hormoni, as alege acest lapte crud de la ferma din Pantelimon. Aceste initiative trebuie stimulate si acesti oameni apreciati pentru ca fac un lucru foarte riscant: incearca sa schimbe aceasta mentalitate de lene si delasare ce a cuprins societatea romaneasca precum o boala incurabila.

Daca va duceti sa luati lapte crud sfatul meu este sa aveti pregatite vase speciale, din materiale speciale pentru pastrearea produselor alimentare, nu “sticle de plastic” (PET-uri) de unica folosinta.

Laptele, aceasta minune a naturii, permite puilor de mamifere sa se hraneasca in mod optim in prima parte a vietii. Despre laptele de vaca am tot scris. Ba chiar si despre laptele de capra. Omul este singurul animal care se poate hrani cu lapte (chiar si cu laptele altor specii), inclusiv la varsta adulta, ca rezultat al unei mutatii genetice care ne permite sa producem lactaza, enzima folosita in digestia lactozei (zaharul din lapte).

Exista ingrijorari cu privire atat la efectul alergenic, inducerea aterosclerozei, unor boli autoimune, tulburarilor hormonale, obezitatii, diabetului si chiar cancerului prin consumul de lapte dulce de vaca, in special pasteurizat. De aceea sunt de preferat produsele fermentate, din lapte crud. De asemenea, chiar daca laptele de oaie, capra sau bivolita poate avea calitati usor imbunatatite, ele sunt foarte apropiate din punct de vedere al continutului si efectelor.

Continutul real al laptelui depinde foarte mult de modul in care animalele au fost crescute si hranite, de furajele folosite, antibiotice administrate si hormonii folositi pentru inducerea si sustinerea lactatiei.

Laptele are si calitati nutritionale esentiale pentru dezvoltarea puiului insa este un aliment incomplet: are prea putin magneziu in raport cu calciul, prea putin fier, balanta grasimilor este dezechilibrata, o serie de vitamine sunt in cantitati prea mici.

Ca alternative gastronomice avem lichide albe, de consistenta asemanatoare laptelui, produse din materii prime de origine vegetala: migdale, soia, orez, canepa, cocos. Ele au un continut nutritional divers, insa diferit de cel al laptelui adevarat, fiind improprie atat denumirea de “lapte” cat si pretinsa calitate de “inlocuitor”.

Lapte de migdale

Laptele de migdale aduce fibre, proteine si minerale (magneziu, seleniu), vitamina E, fitonutrienti; insa aportul de grasimi de tip omega 6 (cu efect inflamator) este foarte mare. Ar trebui consumat cu masura si doar ocazional.

Lapte de soia

Laptele de soia este folosit de catre vegetarieni sau persoanele care tin post, in special datorita presupuselor beneficii pentru sanatate. Din pacate, aceste beneficii inca nu sunt acceptate de toata comunitatea stiintifica, ba mai mult, laptele de soia poate veni si cu radicali liberi, probleme pentru echilibrul hormonal si digestie (prin blocarea asimilarii mineralelor si proteinelor). Fortificarea laptelui de soia cu cantitati infime de vitamine si minerale nu face decat sa-i accentueze caracteristica de aliment ultra-procesat, recomandat a fi consumat cat mai rar.

Lapte de orez

Laptele de orez este o sursa importanta de carbohidrati usor asimilabili, care pot induce apetit exagerat si ingrasare. Este util dupa efortul fizic sau atunci cand vrei sa bei o bautura dulce. Aportul proteic, de vitamine si minerale este neglijabil, putand intra in categoria caloriilor “goale”.

Lapte de canepa

Laptele de canepa (din seminte de canepa) are cel mai echilibrat continut, si un profil de aminoacizi relativ bun (pentru o sursa vegetala), grasimi de tip omega 3 de origine vegetala, fibre, minerale. Are toate calitatile pretinse de laptele de soia, dar fara partile negative ale acestuia.

Lapte de cocos

Laptele de cocos este obtinut din nuca de cocos si contine o cantitate mare de grasimi saturate de origine vegetala, foarte sanatoase atunci cand sunt obtinute prin presare la rece. In cantiati mici aceste grasimi declanseaza arderea grasimilor, imbunatatesc functia tiroidei si previn bolile cardiovasculare.

Daca sunt preparate acasa, aceste bauturi pot fi incluse intr-o dieta sanatoasa (cu exceptia laptelui de soia). Variantele comerciale contin, de obicei, diversi aditivi si sunt pasteurizate (proces care poate reduce cantitatea si calitatea unor nutrienti dar poate induce foarmarea de toxine).

Datorita faptului ca nu contin lactoza si nici proteine animale, aceste tipuri de lapte pot fi consumate si de catre persoanele care au probleme atunci cand consuma lapte de vaca.  Totusi, ele nu inlocuiesc laptele matern sau alte tipuri de lapte de origine animala, profilul nutritional fiind diferit in mod semnificativ.

Un nou articol/interviu la petocuri.ro

Completat cu cateva precizari si link-uri catre articolele unde subiectele sunt explicate mai pe larg.

1. Pentru multi, ziua incepe cu “cereale cu lapte”. Un mic dejun considerat sanatos, satios si dietetic. Tu insa vii sa contrazici aceste lucruri. Care sunt argumentele?

Realitatea contrazice utilitatea unui mic dejun bogat in carbohidrati proveniti din cereale procesate si lapte, dar sarac in proteine de calitate, grasimi esentiale, vitamine, minerale. E bine de stiut ca fibrele din cereale blocheaza absorbtia calciului. Starea de satietate este doar de moment, pentru ca indicele glicemic si incarcarea glicemica mare induc foame exagerata dupa cateva ore, dupa starea de somnolenta depasita de cei mai multi cu ajutorul cofeinei.Intoleranta la lactoza si gluten sunt alte motive pentru care atat cerealele cat si laptele ar trebui sa ocupe un loc mai mic in dieta noastra. Probabil ca daca treci de la mezeluri, gogosi sau dulciuri la cereale cu lapte poti spune ca ai facut un pas catre o dieta sanatoasa, dar mai sunt multi pasi dupa acesta. Daca tot as vrea sa mananc cereale cu lapte, le-as pastra pentru momentul de dupa antrenament, cand corpul poate folosi glucoza furnizata atat de rapid.

Am scris despre cereale cu lapte mai pe larg. Din punctul meu de vedere, sunt foarte putine persoane care pot beneficia de un astfel de “meniu”. De asemenea, e important cat din dieta totala (energetic, nutritiv) este bazata pe cereale.  Cerealele pot fi mai naturale sau mai procesate, iata cat de integrale sunt cerealele integrale. Din cand in cand poti manca fulgi de cereale, dar cu mare atentie.

2. Cat de dietetice sunt dulciurile fara zahar (ciocolata, biscuiti, diverse creme si gemuri)?

Fiecare produs are lista sa de ingrediente, in functie de care poate fi evaluat. In general, dulciurile dietetice au acelasi continut caloric sau sunt pur si simplu produse obisnuite marketate drept “dietetice”. Deci ingrasa la fel de mult, chiar daca reclama vrea sa te convinga de altceva. Consumate in exces, faina, cerealele procesate sau fructoza sunt la fel de periculoase ca si zaharul. Daca vorbim despre gemuri, este de preferat sa consumam fructele respective in cantitati mari in sezon, proaspete. Trebuie sa fim atenti si la indulcitorii chimici, de sinteza, care, la randul lor, pot fi mai periculosi pe termen lung decat zaharul. Exista si indulcitori naturali sau sanatosi (stevia, xylitol, erythritol), care pot fi inclusi in dulciuri “de dieta” facute dupa retete speciale, acasa.

Am scris cateva cuvinte si despre dulciurile de dieta.

3. La ce ar trebui sa ne uitam pe eticheta unui produs pentru a ne da seama de cat de daunator e siluetei?

Daunele asupra siluetei sunt produse de intreg modul de viata, toate alimentele pe care le consumi, nivelul de efort fizic, timpul alocat odihnei. In general, daca un produs are eticheta, probabilitatea sa contina zahar, cereale procesate (faina alba sau chiar integrala), grasimi denaturate, soia sau aditivi alimentari periculosi este foarte mare. In afara de calorii si, cateodata, macronutrienti (proteine, carbohidrati, grasimi), etichetele nu dau suficiente informatii, deci este bine ca documentarea in legatura cu oportunitatea cumpararii si consumarii unui produs sa fie facuta in prealabil, din surse diverse.

4. Varianta “piept de pui la gratar si salata verde cu lamaie” e o solutie de durata?

Am luptat cativa ani buni cu acest mit si se pare ca in ultima vreme incepe sa moara, incet, incet. Totusi, ecourile anilor ’80 si ale dietelor fara grasimi din SUA inca se mai fac auzite. Gratarul este cea mai nesanatoasa metoda de preparare a carnii, cu exceptia prajirii in ulei. As indrazni chiar sa spun ca o carne prajita la o temperatura scazuta si scursa bine de ulei are mai putine substante nocive decat un gratar bine ars. Pe langa carnea de pui exista multe alte variante, mai sanatoase, in special peste si animale crescute natural (care au pascut iarba): vita, oaie, capra, iepure. Salata verde este sanatoasa, la fel si lamaia. Totusi, ele nu furnizeaza suficienta energie, obligand corpul sa foloseasca proteina in acest scop, ceea ce nu ne dorim. Pe termen lung, o astfel de solutie nu este viabila pentru cei mai multi dintre noi.

Am mai scris si despre fantomele trecutului, metode si produse folosite in trecut pentru slabire, dar care s-au dovedit ineficiente sau nesanatoase.

Am parte de intrebari si discutii scurte, in care oamenii cu care ma intalnesc vor reteta pentru o dieta sanatoasa, in doar cateva cuvinte. Dincolo de clasicul “naturale, neprocesate, locale, sezoniere”, trebuie precizati si cei cinci NU, pentru a sti de ce ne ferim. Eliminand aceste 5 pseudoalimente elimini practic cele mai importante surse de toxine, calorii goale si chiar cheltuieli inutile. Aceste recomandari se refera la persoanele adulte, cu o stare de sanatate buna.

Includem si alimentele care au aceste ingrediente ascunse sub diferite forme, deci, daca cumperi un aliment citeste cu atentie eticheta, chiar daca ti se pare ca stii dinainte ce contine.

Fara zahar(carbohidrati simpli)

Zaharul alb este poate cel mai nociv “aliment” din era moderna. Uzeaza organismul, predispune la ingrasare, carii dentare, cresterea apetitului, streseaza ficatul, scade imunitatea, poate induce o serie de boli degenerative, diabet, boli cardiovasculare. O dieta fara zahar este o conditie esentiala a unei vieti sanatoase. Zaharul brun este practic identic cu zaharul alb, iar zaharul brut contine alte elemente(vitamine, minerale, fibre) intr-un procent infim. As include aici si fructoza pura(zaharul din fructe, ca indulcitor), lactoza(zaharul din laptele dulce). Amidonul este format din molecule de glucoza(dextroza), cel rafinat intrand in aceeasi categorie. Zaharul si rudele sale artificiale se pot ascunde in orice produs procesat, de la paine la mezeluri si de la “cereale” la supe instant. Mierea, siropul de agave, sucanatul(sucul de trestie deshidratat) sunt si ele practic identice cu zaharul, insa pot fi acceptate in cantitati de 1-2 lingurite pe zi, ca parte a unei diete sanatoase. Pentru mai multe informatii citeste Sursele de carbohidrati.

Fara cereale

Desi se bate toba despre “cerealele integrale”, produsele comerciale sunt foarte departe de aceasta notiune. Cerealele sunt calorii goale(amidon) plus gluten(o proteina cu efect nociv asupra intestinului uman). Cerealele pot continua procesul de fermentatie in corpul nostru si pot favoriza dezvoltarea unei ciuperci, candida albicans. Eliminand cerealele din dieta elimini grosul caloriilor inutile, putand obtine doar prin aceasta metoda o dieta pentru slabire eficienta si mai sanatoasa. Presupusele vitamine si minerale din cereale sunt, de fapt, in cantitati mai mici decat in legume, fructe, oua, ficat si chiar carne rosie. Fibrele din cereale irita intestinul iar “energia” este de scurta durata, pentru cei mai multi urmand o stare de somnolenta daca nu consuma si cafea. Mai utile pot fi pseudocerealele de tip mei, hrisca, quinoa- avand mai multe proteine, mai multe fibre si lipsind glutenul. Daca vrei sa ai carbohidrati drept sursa de energie exista si alternative mai sanatoase. Cieste si Ce am cu cerealele.

Fara uleiuri si margarina

Oricat de ultra-mega-super-virgin este un ulei el este un produs procesat, cu densitate calorica maxima(mai mare decat untul sau slanina de porc). Cele mai multe uleiuri au un raport de omega 6 la omega 3 complet dezechilibrat, care, alaturi de grasimea oxidata induce inflamatie si stress oxidativ. Din cele mai multe lipsesc vitaminele liposolubile si alti nutrienti(pentru ca sunt extrasi si vanduti separat). Uleiurile vegetale de proasta calitate pot fi incluse chiar si in produse cum ar fi imitatiile de branza feta sau paine. Margarina este toxica iar prajirea total contraindicata pentru sanatate. Sunt de preferat grasimile vegetale direct din sursa: nuci, seminte, alune, masline, avocado, germeni sau cantitati mici de uleiuri bine alese, puse in salate sau la diferite feluri de mancare, dupa prepararea termica. Citeste si despre Grasimi sanatoase.

Fara soia

Provenita din timpuri cand orientalii mureau de foame si cautau un inlocuitor pentru lactate si carne, soia este un dezastru pentru dieta rasei albe din era moderna. Cu toate astea, alimentatia moderna tinde sa fie invadata de acest ingredient secret, ascuns in diverse forme in lapte, carne, produse de panificatie(bine ca renuntam si la faina), dulciuri. Cu exceptia unor cantitati mici din produse traditionale fermentate natural, soia este doar un ingredient de umplutura in alimentele procesate, o sursa de xenoestrogeni si proteina de proasta calitate, greu digerabila. Se poate ascunde si sub denumiri bine ticluite, cum ar fi “proteina vegetala texturata” sau “izolat proteic vegetal”. Chiar si pentru vegetarieni si vegani exista nenumarate alimente sanatoase, fara a fi nevoiti sa apeleze la acest gunoi vandut drept aliment sanatos.

Fara mezeluri

Mezelurile(produsele procesate din carne) contin, in mod paradoxal, foarte putina carne. Maiestria industriei prelucratoare este de a reduce costurile (multa pa si ingrediente ieftine, de proasta calitate: amidon, soia, grasimi vegetale, resturi animale) in conditiile unei satisfactii mari a consumatorului (obtinuta prin coloranti, arome, indulcitori, conservanti). Studiile care condamna carnea ca fiind nesanatoasa nu fac diferentierea clara intre carnea curata, gatita corect, in cantitati optime si mezelurile, produsele procesate din carne, pline de aditivi toxici, consumate in cantitati mari. Sunt de evitat si produsele care par a fi carne, dar nu sunt (sunca presata, hamburgeri, muschi “tiganesc”).

Pe aceasta lista ar putea fi adaugat si laptele(in special laptele dulce) pentru aportul dezechilibrat de calciu-magneziu, inductia bolilor cardiovasculare si a dezechilibrelor hormonale. Presupunand ca mananci lactate fermentate si dintr-o sursa curata, ele pot fi totusi acceptate in dieta sanatoasa in cantitati mici.

Prezenta acestor alimente in dieta noastra nu lasa loc celor utile, ba chiar intri intr-un cerc vicios, pentru ca deficitul de nutrienti esentiali se va manifesta prin apetit crescut(foame) si vei ajunge sa mananci din ce in ce mai multe porcarii. Daca scoti din dieta cantitatile semnificative de zahar, cereale, uleiuri, soia si mezeluri, avand insa o diversitate mare din cele sanatoase, gatite corect, ai practic garantata o stare de sanatate buna, o viata lunga si o forma fizica peste medie.

Este de datoria fiecaruia dintre noi sa atragem atentia celor din jur asupra riscurilor la care se expun, pentru ca producatorii de junk preseaza din greu cu reclame si promovare prin cele mai avansate metode incercand sa ne convinga de cat de minunate sunt produsele lor.

Am avut nevoie de ani de zile in adolescenta pentru a intelege ca laptele este pentru copii si atat. Apoi am avut nevoie de alti ani pentru a accepta ca excesul de proteine din lapte (in special caseina) este daunator pentru sanatate. Apoi, sa inteleg ca “lapte cu cereale” reprezinta o grava greseala nutritionala a fost simplu.

Laptele

Laptele este un aliment foarte activ, el contine energie rapida (lactoza, zaharul din lapte), grasimi (in special saturate), proteine(de mai multe tipuri), vitamine (in special liposolubile), minerale, enzime, hormoni etc.  Fiind atat de activ el poate deveni rapid hrana nu doar pentru noi, oamenii, ci si pentru diverse alte vietati, bacterii, ciuperci, paraziti etc. De asemenea, microorganisme cauzatoare de boli pot fi transmise prin lapte de la animal catre cel care il consuma (omul, in acest caz).

Pasteurizarea

Pasteurizarea inseamna incalzirea pentru o scurta durata a laptelui la o anumita temepratura (sub cea de fierbere) si apoi racirea brusca. Acest procedeu are ca scop blocarea dezvoltarii microorganismelor si asigurarea unei conservari a laptelui pentru cateva saptamani sau luni. In acelasi timp apar si alte transformari, chiar in structura unor nutrienti(lactoza, vitaminele, mineralele, proteinele, grasimile). Unii considera aceste transformari daunatoare pentru sanatate. Atat timp cat sunt lucrur inca in stadiul de cercetare imi permit sa consider ce vreau despre alimentele pe care le consum. E dreptul meu sa decid in privinta propriei sanatati.

Multe mii de ani laptele a fost muls cu mana, in conditii precare, totusi rasa umana a supravietuit. Ce-i drept, erau mai putine animale si mai putine boli ale acestor animale. Era mai mult soare(vitamina D+ efectul dezinfectant al ultravioletelor). Animalele mancau mai multa iarba(vitamina K, profilul lipidelor) si erau mulse doar in anumite sezoane(un alt profil hormonal). In cele mai multe zone laptele era fermentat(la inceput natural, apoi cu fermenti selectionati)  sau transformat prin procese  enzimatice(cheag natural). Fermentarea asigura eliminarea lactozei, pe care cei mai multi adulti ai speciei umane nu o mai pot digera.

Pe plan mondial exista o miscare puternica a industriei alimentare pentru pasteurizarea laptelui, atat ca lapte destinat consumului cat si celui destinat sa devina materie prima pentru branzeturi, de exemplu. Lupte aprige(in media, justitie etc.) s-au dat in diverse zone unde traditia spunea ca branza se face din lapte crud. S-au gasit si solutii, fermieri, coproprietatea asupra animalelor, s-au determinat standarde pentru calitatea laptelui crud, metode pentru mulgere, pastrare.

Omogenizarea

Pentru ca laptele de vaca sa poata fi pastrat fara ca grasimea (smantana) sa se ridice deasupra se aplica omogenizarea, adica trecerea laptelui printr-o sita foarte fina, astfel incat globulele de grasime sa fie sparte si astfel, noile globule, de dimensiuni mai mici, sa se poata pastra mai bine in suspensie. Laptele de oaie si capra are deja dimensiuni mai mici ale acestor globule de grasime, deci nu este nevoie de omogenizare.

Lapte crud

In natura, laptele consumat de animale si chiar de bebelusi in timpul alaptarii este lapte crud, nicidecum pasteurizat. Unii oameni considera ca laptele crud are multe beneficii, in timp ce laptele pasteurizat este un lapte mort din punct de vedere micronutritiv si chiar daunator pentru sanatate. Tehnologia si metodele de testare permit in zilele noastre asigurarea unei calitati foarte bune a laptelui crud. Teoretic, poate fi asigurat lapte crud curat, de calitate, la un pret mai mic decat laptele pasteurizat.

Copilul nostru mananca iaurt si branza facute din lapte crud. Da, imi este frica de tuberculoza sau alte boli dar este un risc pe care am decis sa ni-l asumam, ca parinti. Imi este frica si de poluare sau de chimicalele care pot fi pe campul unde pasc acele capre. Da, e greu sa faci rost de lapte curat, crud si sa-l insamantezi rapid cu fermentii speciali(in cazul nostru doar acidofilus si bifidus).

Noi nu credem ca laptele pasteurizat, “la cutie” este mai sanatos si nu credem ca el pastreaza mai bine vitaminele sau alti factori nutritivi, asa cum spune o reclama la tv.

Noi stim foarte bine ca laptele de vaca sau chiar capra nu este suficient pentru un bebelus (lipsesc diversi nutrienti cum ar fi fierul) insa completam cu alte alimente sau suplimente, putand ajunge si la “formule” de lapte mult imbunatatite fata de “formulele” comerciale. Multi parinti se feresc de suplimentele nutritive pentru copii dar dau formule mult mai slabe calitativ sau diverse tipuri de junk deghizat in “borcanase” si “mancare pentru bebelusi”.

Solutii

In timp ce prin alte parti exista o dezbatere publica in aceasta directie, la noi se impune prin reclama si forta autoritatii un singur punct de vedere, cel al industriei, care vinde laptele si de 10 ori mai scump. Normal ca au bani pentru a plati publicitate. De unde vin acesti bani? De la cei care cumpara laptele, dar si de la noi toti, din taxe, pentru ca vorbim de o campanie sustinuta de o autoritate a statului. In loc sa fie cautate solutii, alternative, metode mai sanatoase eu trebuie sa suport aceasta dictatura?

Cred ca ar trebui sa ni se respecte macar dreptul la o informare corecta si apoi dreptul de alegere. Cred ca a stimula microproductia si a-i ajuta pe tarani sa produca alimente curate si de calitate reprezinta o cale pentru ca noi toti sa traim mai bine. Multi dintre noi avem deja surse curate de la tara, lapte de la animale care pasc iarba, nu faina de soia. Chiar daca la inceput poate sa para dificil, cu putin efort si organizare poti avea lapte proaspat, curat, macar de doua ori pe saptamana.

Solutia este documentarea pe cont propriu si din mai multe surse, pentru ca cei la care te-ai gandi sa apelezi in prima instanta pentru informatii sunt incompetenti, platiti sau, de cele mai multe ori, in ambele situatii.

Lactoza, proteina de zer, uleiuri vegetale, lapte praf, vitamine si minerale. Daca ai noroc niste maltodextrina sau probiotice. Cand am citit etichetele de “formule” pentru bebelusi m-am speriat: erau niste simple amestecuri de ingrediente ieftine, ultra-procesate.

Am avut o dezamagire profunda si am comandat deja kituri speciale pentru a produce o formula proprie pentru copilul meu, fara a ma lasa la mana industriei alimentare. Singura surpriza placuta a fost cel “bio”, un mic pas inainte, mai ales ca mamica lui s-a hranit mai mult “bio” si curat pe toata perioada sarcinii si acum, in perioada alaptarii.

Nu as putea spune ca vreuna din cele de mai sus este mai buna, doar ca incerc sa le rotesc, astfel incat bebe sa nu se obisnuiasca cu gustul sau chimicalele si aditivii pusi in ele pentru a-i face dependenti de “formula” si a renunta la laptele matern. De asemenea, in spital ti-l baga pe inlocuitori de lapte matern fie ca vrei fie ca nu vrei, poate pe unde va e justificat, dar e clar ca un copil care primeste hrana usor si cu un gust conceput special pentru a da dependenta va renunta la hranirea naturala. Avem totusi noroc de lapte “de la sursa” si cu baietelul meu care stie ce este bun pentru el.

Fiind cunoscute avantajele lactatelor fermentate fata de cele “dulci”, unii dintre noi au constatat ca iaurtul din magazine nu prea e iaurt ci doar o pasta acrisoara, inerta din punct de vedere biologic(lasata afara nu fermenteaza in continuare ci mucegaieste), ba chiar plina de aditivi, conservanti, amidon, zahar si alte porcarii.  Valoareasa poate fi observata cand este lasat la temperatura camerei: in loc sa continue fermentarea, cum ar fi normal, mucegaieste pur si simpu, sau mai rau, ramane la fel cu saptamanile(semn ca e atat de toxic incat omoara toate bacteriile).

De mii de ani, pastorii au conservat laptele prin fermentare si/sau tratarea cu diverse enzime(cunoscute sub numele de “cheag”). Evident ca “lapte proaspat”, pasteurizat sau iradiat nu prea se gasea, asa ca erau “nevoiti” sa manance variantele fermentate. Traind mai mult si fiind mai sanatosi decat  oile hipnotizate(umane de data asta) care baga in ele “lapte proaspat” si diverse produse cu  faina, zahar, margarina si coloranti, care contin “lapte”. Evident, pot contine diverse forme de lapte praf.

O mare parte din populatia globului are alergii sau intolerante la produsele lactate proaspete, dulci, nefermentate. Din cauza unei minoritati din populatia “alba”, sufera o lume intreaga pentru ca modul de alimentatie “european” a fost impus prin metode comerciale intregii lumi “civilizate”. Nici un animal, in afara de o mica parte din oameni nu este capabil sa digere optim laptele la varsta adulta.

Medicina occidentala a descoperit beneficiile iaurtului in jurul anului 1900, deci acum vreo 100 de ani. De la produsele fermentate din lapte care prelungeau viata si aduceau sanatate celor din Caucaz si Balcani s-a ajuns in zilele noastre la o industrie care pune pe ultimul plan sanatatea noastra.

Pentru un produs cu adevarat valoros din punct de vedere nutritiv se porneste cu lapte natural (animal care a pascut iarba), de preferinta din alt animal decat vaca si daca se poate nefiert. Chiar si cu lapte “chimizat”, de vaca, pasteurizat, daca reusesti sa-l cultivi cu fermenti lactici la alegerea ta (pui pur si simplu continutul catorva capsule in lapte) e mai bun decat cel gata cumparat sub forma de iaurt/kefir/sana.

Reteta mea e dupa cum urmeaza: pornesti cu lapte proaspat muls, se adauga fermenti probiotici, iar a doua zi ai laptele fermentat (spune-i iaurt daca vrei), sanatate curata. Cand e facut, e mai bine sa-l bei, dar poate fi pastrat si la frigider cateva zile. Bineinteles ca aspectul, gustul, consisenta pot fi diferite de ce stiai pana acum ca se numeste “iaurt” insa aceste parti conteaza mai putin. Important este sa fie acru, semn ca microorganismele probiotice si-au facut treaba.

Acest aliment iti va repopula intestinele cu “bacteriile prietenoase” adica flora intestinala benefica. Fiind legat cu sistemul imunitar, tubul nostru digestiv poate fi cauza multor boli si sindroame greu de diagnosticat si tratat de medicina: acnee, sindromul de colon iritabil, inflamatii cronice, dureri articulare, dureri de cap, tulburari digestive, boli autoimune. Alimentele fermentate ajuta la refacerea si mentinerea sanatatii digestiei si imunitatii.

In unele zone ale lumii se fermenteaza(cu fermenti lactici) si soia(forma adevarata de a consuma soia), legume si chiar peste. Ce noi poate consideram “stricat” sau “acrit”, este considerat de altii izvor de sanatate.

Atentie: laptele crud poate contine si paraziti sau microorganisme daunatoare, care pot cauza intoxicatii sau boli grave. Consumul de lapte crud se face strict pe propriul risc.

Priveam siderat duminica dimineata la tv cum o realizatoare de emisiuni de fitness si dieta intoxica audienta cu paste si soia. Nu numai ca sustinea ca “pastele nu ingrasa” ci chiar le recomanda la cina.

Pentru cei care au deschis mai tarziu televizoarele istoriei, cerealele si soia sunt mai degraba furaje decat hrana pentru oameni. Sunt alimente care au facut posibila evolutia societatii, in sensul ca s-au putut dezvolta imperii, purta razboaie si, in final, distruge planeta.

Despre soia am mai scris destul si deja e o lupta cu morile de vant impotriva vanzatorilor de soia. Ca orice produs ieftin(cu valoare adaugata mare) soia beneficiaza de foarte multa reclama. Beneficiaza, de asemenea, de tehnologii avansate care permit ascunderea ei in mai toate alimentele procesate, de la paine la “lapte” si de la mezeluri la dulciuri. Transformarea ei din furaj pentru animale in “aliment” a reprezentat un pas important pentru industria alimentara. Evident, pentru oricine a mai citit cate ceva, e bine stiut ca asiaticii consumau soia fermentata(pana la un an de zile) sau preparata dupa metode speciale, cu care prelucrarile din zilele noastre au o prea mica legatura. Am incercat o perioada un supliment cu soia fermentata, cu calciu adaugat, beta glucani, enzime si probiotice. Se pare ca e ceva mai buna, deci daca nu te poti desparti de scumpa ta soia sau crezi ca iti ajuta sanatatea, macar incearca o varianta mai sanatoasa.

E o pudra foarte fina, usor de amestecat cu apa, eu o amestecam cu o varianta de cacao solubila, organica.

Acum ceva vreme am mai scris cate ceva despre soia: Soia. Otrava sau aliment si Soia.

Hai sa vedem cum sta treaba cu pastele. Mananc si eu poate de 1-2 ori pe an, cand situatia o impune(nu am altceva si deja nu pot sta nemancat cu zilele). Am inceput sa am o repulsie fata de paste pe la 14 ani, cand spunea cineva pe la TV ca pastele sunt doar amidon si gluten, fara alti nutrienti care sa merite mentionati. Am aflat atunci si despre lapte dar dupa ce ti se baga atatia ani in cap ca “laptele contine calciu si e bun”, e foarte greu sa vezi realitatea(ca nu ai de ce sa consumi laptele unui alt animal).

Pastele sunt calorii goale. Energie ieftina si atat.

Pentru o persoana cu un genetic bun si efort fizic intens, pastele pot fi o sursa de energie, chiar daca nu cea mai buna. Pentru oamenii sedentari sau semisedentari(sa nu iti imaginezi ca daca mergi de 2-3 ori pe saptamana la sala te incadrezi la “efort fizic intens”) pastele au o mare problema: aduc foarte multa energie, dar fara alti nutrienti esentiali. Energie care ori este arsa ori este stocata. De asemenea, aportul de carbohidrati cu IG mare va determina mutarea metabolismului din modul de ardere a grasimilor spre modul de stocare a grasimilor.

Pastele “integrale” sau “de orez” sunt practic identice cu cele albe. Diferentele sunt infime din punct de vedere energetic si nu merita mentionate.

Daca totusi vrei sa mananci paste, fa-o dupa un antrenament intens. Este poate singurul moment cand raul facut de ele este minimizat. Incearca sa gasesti unele cat mai putin procesate, daca este posibil din alte cereale decat graul.

Mi s-a parut interesant ca o firma a avut curajul sa lanseze pe piata o campanie pro-suplimente nutritive, fie ele derivate din lapte, cum este lactoferina; ei fiind producatori de derivate din lapte de vaca.

Eu unul nu sunt fanul laptelui de vaca. Laptele ar trebui sa ramana in hrana copiilor(respectiv a viteilor daca e vorba de laptele de vaca). Evident, chiar si la maturitate putem folosi anumite produse lactate, insa cu moderatie. Ele sunt intr-adevar bogate in calciu, dar foarte sarace in magneziu, problema foarte grava.

Pe de alta parte, se pare ca anumiti factori patogeni sau alergeni din laptele de vaca influenteaza sanatatea omului care consuma respectivul lapte. Din ce in ce mai multe studii si cercetari(inclusiv experimentale, pe cont propriu) duc la concluzia uimitoare ca laptele, un produs atat de promovat, este daunator pentru sanatatea unei mari parti a omenirii.

Evident, am putea vorbi despre beneficiile laptelui si ale produselor lactate in conditiile in care am avea la dispozitie lapte crud(nepasteurizat) si curat, fara hormoni si chimicale.

Proteinele izolate din zer(care contin si lactoferina), alaturi de componente din  grasimea din lapte sunt mai utile pentru sanatate decat cealalta parte: lactoza(zaharul din lapte, care genereaza la multi oameni balonari, diaree, probleme digestive) si caseina(proteina din branza, care este digerata greu, se lipeste de stomac si poate afecta negativ digestia)

Revenind la a noastra lactoferina,  pentru cei care fac sport nu este un supliment nou, ba din contra, suntem prea obsinuiti cu ea din suplimentele nutritive cu colostrum sau izolatele din proteina de zer. Evident, proteina din zer contine de vreo 15-30 de ori mai putina lactoferina decat laptele matern. Aviz amatoarelor de blocat lactatia si crescut bebelusii cu lapte de vaca sau alte amestecuri impotriva naturii, fie ele si  cele mai bune de pe piata, recomandate de cei mai tari doctori. Nimic nu se poate compara cu laptele matern.

Beneficiile lactoferinei sunt: actioneaza ca agent antiviral, imunomodulator, transportul fierului in sange, antioxidant, sustine flora intestinala benefica.

Incet, incet, incultura doctorilor e depasita in sfarsit de realitate si sunt nevoiti sa recunoasca ce noi stim de ani de zile in domeniul nutritiei si suplimentelor nutritive.

O cafeluta, un laptic, un zaharel. E luni dimineata si poate le-ai baut deja. Sau poate le ai langa tine, ca doar ai nevoie de “energie”, ai tensiunea mica, ai dormit putin, iti place gustul, asa te-ai obisnuit din facultate, ai citit ca o cafea pe zi face bine, beau toti colegii, daca nu bei te doare capul… de fapt, nu, esti doar dependent(a) de, ai ghicit: COFEINA si ZAHAR. Si poate nici de fumat nu vrei sa te lasi, pentru ca ai auzit de cineva care s-a ingrasat.

Sa spunem: 200ml cafea, 100ml lapte(sau o cantitate mai mica de lapte condensat, cu acelasi echivalent caloric dar si cu vreo 5 E-uri), 20g(vreo 5 lingurite) zahar. Multi consuma asa ceva pe parcursul unei zile.

Deci… 65+ 80=145kcalorii pe zi doar din aceasta “cafea”. Ori 365 zile pe an= aproape 53 de mii de kilocalorii. Avand in vedere ca intr-un kilogram de slanina se stocheaza aproximativ 7700kcalorii… rezulta ca doar cafeaua nevinovata cu putin lapte si putin zahar este echivalentul a… vreo 7 kile de grasime. Cum dom’le, nu se poate… ba se poate, imagineaza-ti doar cele peste 7 kilograme de zahar pe care le bagi in tine.

Evident ca renuntand la zahar si lapte poate ca nu vei slabi 7kilograme in urmatorul an, pentru ca sunt mult mai multi factori implicati, dar este un exemplu de aport caloric aparent neglijabil, dar care in timp duce la… nu stiu… cum arata 7kg de grasime pe burta, fund si solduri?