Fructe vara

Cristian Margarit Publicat în de

Fructe vara

fructe

Da, este sezonul lor și merită mâncate. Nu doar că nu sunt cauza diabetului, obezității și ficatului gras ci aduc beneficii pentru sănătate. Aflăm din articol cum, cât, când mâncăm fructe pentru a obține aceste beneficii.

Carnivorii și low-carb-erii hardcore vor ultrasimplifica în “fructele sunt doar apă cu zahăr”. Am fost acolo. Fobia pentru zaharuri (pentru că nu este vorba doar despre “zahăr”-sucroză) ne poate duce la derapaje de acest fel. Totuși, realitatea ne contrazice. De la simpla observație asupra “frugivorilor” până la nenumărate studii științifice, această frică nu se confirmă. Din contră.

Mai ales pentru fructele locale și de sezon, aportul de vitamine, antioxidanți, fibre, minerale și apă face diferența față de dulciuri și sucuri cu zahăr. Eu profit de ocazie și la fiecare comandă la Freshful by eMAG adaug în coșul de cumpărături fructe de la mici producători locali, sunt foarte mulțumit de calitate în general, nu doar de gust.

Găsim din belșug fructe de pădure, căpșune, prune, caise, piersici, nectarine și, desigur, pepenele verde și galben – toate cultivate în România, de mici producători locali.

Cât, când, cum?

Pentru un adult activ, putem avea 150–300g de fructe pe zi, în funcție de context. Dacă reducem grăsimile inutile și celelalte surse de carbohidrați din dietă, chiar mai mult, cât își permite fiecare. După un efort intens, se poate ajunge chiar la 400–500g.
Pentru copii, cantitatea recomandată este de 100–200 g pe zi, distribuită în una sau două gustări.

Momentele ideale:
Dimineața, la micul dejun, alături de iaurt, brânză proaspătă sau semințe.
În prima parte a zilei, ca gustare rapidă și hidratantă.
După efort fizic, pentru rehidratare și refacerea glicogenului muscular.

Chiar dacă, în general, se recomandă consumul fructelor separat de celelalte alimente, nu este o tragedie dacă le mâncăm și ca desert.

Asocieri bune:
Cu iaurt grecesc sau chefir, pentru aportul de proteine.
Cu semințe de cânepă, chia sau nuci, pentru efect sinergic cu grăsimile sănătoase și sațietate.
În smoothie-uri, alături de pudră proteică, ca mic dejun ușor de preparat.
În salate reci, cu frunze verzi, brânzeturi maturate și ulei de măsline extravirgin.

Ce evităm:
Fructele consumate sub formă de deserturi concentrate, cum ar fi plăcintele, gemurile sau înghețatele cu zahăr adăugat.
Consumul de fructe seara târziu, mai ales în cantități mari (atenție la pepenele rece când suntem însetați).
Asocierile cu produse de patiserie sau cereale cu adaos de zahăr.
Curele de fructe unde ajungem să mâncăm proteine în cantități insuficiente.

Legumele-fructe

Roșiile, castraveții, ardeii și dovleceii sunt considerate fructe din punct de vedere botanic, deoarece conțin semințe. Vara, ele domină farfuriile românilor și sunt ideale în salate.
Au un conținut foarte redus de zaharuri, sub 5 g la 100 g, fiind în același timp bogate în apă, fibre și antioxidanți precum licopenul, luteina și beta-carotenul.
Pot fi consumate zilnic, în cantități de 500 până la 800 g, fără nicio grijă, mai ales în combinații cu salate (frunze), carne, pește, ouă (în omlete), brânzeturi, uleiuri presate la rece.

Fructe= apă cu zahăr?

Nu. Fructele sunt mult mai mult decât atât. Iar “zaharurile” nu sunt același lucru cu “zahărul”. Fructele conțin diverse tipuri de zaharuri, de la fructoză, glucoză și zahăr. Mai găsim și alte mono și dizaharide în cantități mici. Așa-zișii “carbohidrați simpli”. Altfel, singurul “carbohidrat complex” prezent în cantități semnificative în alimentație este amidonul (un polimer al glucozei).

Un alt element de educație este să nu ne speriem de cuvinte “pe care nu le putem pronunța” sau care nu știm ce înseamnă. Dacă nu ai educație în domeniu nu înseamnă că “acidul ascorbic” e ceva rău, este doar denumirea științifică pentru vitamina C.

Iată cantitățile de zaharuri, indicele glicemic și încărcătura glicemică prezente (în medie), în fructe locale și de sezon. În funcție de gradul de coacere și alți factori, aceste cifre pot varia. Cu cât sunt mai crude (necoapte) vor avea cantități mai mici atât de zaharuri cât și de antioxidanți. Am notat doar nutrienții pentru care fructele sunt surse bune și foarte bune, altfel mai conțin cantități mici și din alte vitamine și minerale.

Deci când discutăm despre ele vom raporta aceste beneficii la cantitatea de zaharuri și calorii. Părerea mea este că ieșim pe plus. Adică merită să le mâncăm. Chiar să facem o “cură” de vară cu fructe, evident fără a neglija ceilalți nutrienți esențiali (proteine, grăsimi sănătoase).

Căpșune
Carbohidrați (la 100g): 7,7 g (1,3 g fructoză, 1,3 g glucoză, 4,1 g zaharoză, restul fibre și alți carbohidrați)
Indice glicemic (IG): 40
Încărcătură glicemică (ÎG): 3,1

Vitamine:
vitamina C – 59 mg/100g, aproximativ 75% din doza zilnică recomandată, antioxidant, susține imunitatea și sinteza colagenului;
acid folic – 24 mcg/100g, important pentru diviziunea celulară și funcția cerebrală.
Minerale: Mangan – 0.4 mg/100g, contribuie la funcționarea enzimelor antioxidante și a sintezei de colagen; potasiu – 153 mg/100g, esențial pentru echilibrul electrolitic, sănătatea cardiovasculară și musculară.
Antioxidanți:
antocianine – pelargonidin, acid elagic – protejează ADN-ul și au efect antiinflamator;
quercetină – antiinflamator și antihistaminic natural.
Beneficii generale: întărirea imunității, protejarea vaselor mici și a pielii, susținerea regenerării tisulare.

Fructe de pădure (mix: zmeură, coacăze, afine, mure, aronia)
Carbohidrați (la 100g): 6–8 g (aprox. 2–3 g fructoză, 2–3 g glucoză, rest fibre și oligozaharide)
Indice glicemic (IG): 25–40
Încărcătură glicemică (ÎG): 2–3,5

Vitamine:
vitamina C – 20–40 mg/100g, rol antioxidant și în refacerea musculară;
vitamina K – 20 mcg/100g, mai ales în afine, susține sănătatea oaselor și coagularea sângelui.
Minerale:
mangan – 0.5–0.7 mg/100g, activator enzimatic antioxidant;
cupru – 0.1 mg/100g, ajută la formarea colagenului și neurotransmisie;
potasiu – 150–200 mg/100g, pentru echilibrul electrolitic.
Antioxidanți:
antocianine – cianidin, delfinidin, acid galic, resveratrol – protejează sistemul nervos, vasele de sânge și au efect anti-aging.
Beneficii generale: protecție neurovasculară (inclusiv a vaselor de sânge și ochilor), combaterea stresului oxidativ, susținerea recuperării după efort, controlul glicemiei. Fiecare dintre aceste fructe vine cu beneficii individuale și variantele “de pădure” sunt semnificativ mai bogate decât cele “de cultură”.

Caise, piersici, nectarine (în medie)

Carbohidrați (la 100g): 9 g (0,9 g fructoză, 2 g glucoză, 4 g zaharoză, restul fibre și alți carbohidrați)
Indice glicemic (IG): 34
Încărcătură glicemică (ÎG): 3,1

Vitamine:
vitamina A (provitamina A – betacaroten) – 96 mcg/100g, 12% DZR, susține sănătatea pielii și a ochilor;
vitamina C – 10 mg/100g, antioxidant, contribuie la sinteza colagenului și protejează celulele de stresul oxidativ.

Minerale:
potasiu – 259 mg/100g, contribuie la menținerea presiunii arteriale normale;
fosfor – 23 mg/100g, ajută la formarea oaselor și a dinților.

Antioxidanți:
betacaroten – precursor al vitaminei A, cu efect protector asupra pielii și ochilor;
catechine, acid galic, acid clorogenic – cu acțiune antiinflamatoare și antioxidantă.

Beneficii generale: protecția pielii, susținerea vederii, susținerea digestiei și a funcției hepatice.

Desigur, sâmburii vin și ei cu proteine, grăsimi sănătoase, vitamine, minerale, fibre, antioxidanți, în concentrație mai mare decât migdalele.

Prune

Carbohidrați (la 100g): 11 g (2 g fructoză, 4,5 g glucoză, 3,5 g zaharoză, restul fibre și alți carbohidrați)
Indice glicemic (IG): 40
Încărcătură glicemică (ÎG): 4,4

Vitamine:
vitamina C – 9,5 mg/100g, 12% din doza zilnică recomandată, susține imunitatea și sinteza colagenului;
vitamina K1 – 6,4 mcg/100g, implicată în coagularea sângelui și sănătatea osoasă.

Minerale:
potasiu – 157 mg/100g, contribuie la echilibrul electrolitic și reglarea tensiunii arteriale;
bor – susține metabolismul estrogenului și sănătatea oaselor.

Antioxidanți:
antocianine – în special cianidină și peonidină, cu efecte antioxidante și antiinflamatorii;
acid clorogenic – sprijină sănătatea ficatului și metabolismul glucozei.

Beneficii generale: reglarea digestiei, protecția ficatului, susținerea metabolismului glucidic și prevenirea constipației.

Pepene verde

Carbohidrați (la 100g): 7,5 g (3,3 g fructoză, 2,6 g glucoză, 0,5 g zaharoză, restul fibre și alți carbohidrați)
Indice glicemic (IG): 72
Încărcătură glicemică (ÎG): 5,4

Vitamine:
vitamina C – 8,1 mg/100g, contribuie la imunitate și protecția pielii;
vitamina A (betacaroten și licopen) – 28 mcg/100g, esențială pentru vedere.

Minerale:
potasiu – 112 mg/100g, reglează tensiunea arterială și echilibrul lichidelor;
magneziu – 10 mg/100g, susține relaxarea musculară și sistemul nervos. Semințele sunt seminificativ mai bogate în magneziu, una dintre cele mai bune surse alimentare.

Antioxidanți:
licopen – pigment roșu cu efect anticancerigen și antioxidant;
cucurbitacin – cu efecte antiinflamatoare.

Beneficii generale: hidratare intensă, susținerea rinichilor, protecția cardiovasculară și reglarea temperaturii corpului vara. Coaja albă conține și citrulină, un stimulator de oxid nitric (îmbunătățește circulația sângelui).

Pepene galben 

Carbohidrați (la 100g): 8,2 g (1,9 g fructoză, 2,5 g glucoză, 2,6 g zaharoză, restul fibre și alți carbohidrați)
Indice glicemic (IG): 65
Încărcătură glicemică (ÎG): 5,3

Vitamine:
vitamina C – 36,7 mg/100g, aproximativ 50% din doza zilnică recomandată, antioxidant, susține imunitatea și sinteza colagenului;
vitamina A – 169 µg RAE/100g (din conversia beta-carotenului), aproximativ 19% DZR, esențială pentru vedere și integritatea pielii;
acid folic – 21 µg/100g, contribuie la diviziunea celulară și sănătatea sistemului nervos.

Minerale:
potasiu – 267 mg/100g, susține echilibrul electrolitic, sănătatea cardiovasculară și musculară;
magneziu – 10 mg/100g, util pentru funcția musculară și enzimatică.

Antioxidanți:
beta-caroten – 2020 µg/100g, precursor al vitaminei A, antioxidant puternic;
zeaxantină + luteină – 26 µg/100g, antioxidanți carotenoizi care protejează pielea ochii și retina de stresul oxidativ și radiațiile luminoase.

Beneficii generale: hidratare excelentă, protejarea pielii și ochilor, susținerea sistemului imunitar și cardiovascular.

Comparație cu alte alimente

Gem sau dulceață de fructe: între 45 și 65 g de zaharuri și 180–250 kcal, în funcție de rețetă. Zahărul adăugat le face și mai periculoase. Indice glicemic și încărcătură glicemică ridicate. Nu pot fi considerate echivalent nutrițional pentru fructele proaspete. Se recomandă porții mici (5–10 g) ocazional, nu consum zilnic.

Pâine albă: 50 g carbohidrați și peste 250 kcal. Are un indice glicemic ridicat, duce la creșteri bruște ale glicemiei și nu aduce micronutrienți valoroși.

Orez alb fiert: 28 g carbohidrați și 130 kcal. Rapid absorbabil, fără fibre, consumat frecvent în exces duce la acumulare de grăsime abdominală. Trebuie asociat cu fibre (salate, leguminoase), oțet, proteine.

Cartofi fierți: 17 g carbohidrați și 80 kcal. Au un indice glicemic mare, dar oferă și potasiu și vitamina C în cantități moderate. Nu sunt “răi” dar au un impact semnificativ mai mare decât fructele. Iar dacă sunt prăjiți îi putem declara “otravă”.

Paste albe fierte: 25 g carbohidrați și aproximativ 130 kcal. Încărcătură glicemică ridicată, mai ales dacă sunt consumate fără fibre sau grăsimi. Din păcate este valabil și pentru pastele integrale sau “al dente”.

Băuturi răcoritoare cu zahăr: 11-13g de zahăr și 44-52 kcal, exclusiv din zaharoză. Zero nutrienți utili, efect metabolic devastator la cantități mari.

Pentru sucurile naturale, proaspăt stoarse, Indicele Glicemic crește cu 20-30 de unități iar fibrele sunt, în general, reduse la jumătate sau chiar mai jos. Nu este neapărat grav dar este o diferență seminificativă. Pentru cele pasteurizare termică (nu și și prin presiune înaltă) mai avem și o inactivare a vitaminelor și antioxidanților.

Cred că sunt suficiente argumente pentru a contracara abordările superficiale care circulă în ultima vreme în căutare de vizualizări și like-uri pe social media.

Cum de sunt așa frumoase, gustoase și se păstrează proaspete atâta timp?

E simplu: sunt culese cu grijă, sortate, păstrate în condiții optime de temperatură și umiditate. Nu sunt “pline de chimicale” cum își imaginează cei care nu se informează suficient. Pentru variantele ecologice (bio) nu se folosesc nici măcar pesticidele obișnuite. Avem de unde alege.

Concluzie

Fructele locale și de sezon merită incluse în meniul nostru de vară, ele vin cu nenumărate beneficii dar trebuie să ținem cont de cele câteva trucuri pe care le-am prezentat mai sus, în primul rând pentru a nu pierde nutrienții esențiali și a nu le consuma în exces.

 

Rețete de vacanță pentru copii

Cristian Margarit Publicat în de

Rețete de vacanță pentru copii

rețete de vară

Vine luna august, sunt ultimele săptămâni de vacanță, căldură și începem să ne gândim la pregătirea pentru școală. Avem provocarea de a menține copiii bine hidratați și hrăniți, chiar și atunci când suntem la birou. Nutriția corectă în perioada verii înseamnă alegerea alimentelor care oferă energie de durată, proteine de calitate, grăsimi sănătoase, vitamine și minerale, antioxidanți pentru protecție solară și hidratare suficientă. Tot acum e momentul să facem trecerea treptată spre programul de toamnă și începutul de școală.

Ce au nevoie copiii pe timp de vară?

Hidratare constantă, temperaturile de peste 30°C crește riscul de deshidratare. Mai ales că cei mici nu știu să își dozeze efortul foarte bine. Apa (au apărut multe ape cu minerale), limonada naturală (apă + zeamă de lămâie + puțină miere), compoturile și ceaiurile reci sunt cele mai bune soluții. Pentru cei care preferă putem avea și ciorbe sau supe de legume.

Proteine: ajută la creștere, refacerea țesuturilor și menținerea energiei. Surse simple: ouă fierte moi sau sub diverse alte forme, iaurt grecesc, brânză proaspătă, pește și pui sau curcan la cuptor.

Carbohidrați “buni”: fulgi de ovăz (porridge dimineața sau biscuiți pe parcursul zilei), orez, porumb, cartofi, paste, legume, fructe.

Gustările inteligente sunt importante, având în vedere programul lor, de obicei haotic: ceva simplu de luat la joacă sau la drum: sandvișuri, chipsuri din legume coapte, batoane cu semințe, biscuiți de casă.

Idei de rețete simple, pe care le pot prepara și singuri

Avem grijă șă alegem ingrediente care nu se alterează ușor, pentru că nu întotdeauna vor fi ținute la rece. Eu folosesc gentuțe termoizolante și adaug în ele bidoane de apă ținute în congelator peste noapte sau pachete de gheață reutilizabile.

Sandwich-uri și wrap-uri rapide și sănătoase

Da, vor avea și pâine, dar sunt multe variante dintre care putem alege pâine integrală, multi-cereale, cu semințe, cu maia, fără gluten, lipii de diverse tipuri. Includem variante cu ou, ton, avocado, creme de brânză, pește marinat, carne preparată în prealabil la cuptor, frunze de salată și legume proaspete.

Le putem tăia la dimensiunea pe care știm că o consumă la un moment dat, dându-le flexibilitate.

Salată de paste reci cu năut și legume

Este o variantă rapidă, care poate fi gătită de seara și poate fi un prânz ușor de mâncat. Includem paste (farfale, fussili), năut, legume tăiate cubulețe (ardei, roșii, castravete), pesto, plante aromatice. Putem include și piept de pui. Are avantajul că nu necesită încălzire și reprezintă o masă aproape completă. Putem folosi chiar și paste de năut sau linte dacă vrem un aport mai mare de proteine și mai mic de carbohidrați.

Chipsuri de legume la cuptor

Vom evita astfel cartofii prăjiți și chipsurile “industriale”. Tăiem felii subțiri de morcov, țelină, sfeclă roșie, cartofi, cartofi dulci și diverse alte legume, le marinăm puțin în apă cu sare și condimente, le putem stropi și cu ulei de măsline (este ideal un spray) și apoi le facem la cuptor sau în Air-Fryer.

Fructe porționate și înghețată din iaurt

Facem salate de fructe de sezon și separat sau împreună iaurtul în stil grecesc (are mai multe proteine). Le putem chiar transforma într-o “înghețată” de casă, dacă le dăm la blender și apoi le congelăm.

Limonade și ape aromatizate

Avem la dispoziție ape cu arome și minerale dar le putem lăsa deja preparate limonade (eu prefer să pun și puțină miere sau zahăr de nucă de cocos). Astfel evităm tentația băuturilor carbogazoase cu zahăr.

Aceste rețete, dar și cele clasice le putem prepara din timp, porționa și ține în frigider în cutii speciale, astfel încât să le fie foarte comod să le mănânce atunci când li se face foame.

Cum facem cumpărăturile mai ușoare?

Cu Freshful by eMAG nu mai pierdem timpul în supermarket. Avem o listă de cumpărături și ele ne sunt aduse direct acasă.

Fructe și legume de sezon, direct de la producători locali: alegem o diversitate cât mai mare de culori. Culorile înseamnă viață, protecție solară și energie. Includem aici și avocado, nucă de cocos pentru băut (apa de nucă de cocos este bogată în potasiu).

Carne și pește proaspăt, gata porționate pentru cuptor, prosciutto cotto, bresaola, conserve de ton și sardine (aportul de omega 3 este foarte important).

Brânzeturi și lactate, inclusiv variante bio, aici iaurturile cu efect probiotic sunt deosebit de utile.

Gustări sănătoase, mixuri de nuci/semințe, batoane proteice, chipsuri din legume.

Băuturi pentru hidratare, apă, ape cu minerale, aromate natural, limonade fără adaos de zahăr.

Majoritatea produselor pot fi păstrate la frigider câteva zile, astfel încât poți pregăti măcar mesele de prânz pentru întreaga săptămână.

Concluzie:

August nu trebuie să fie haotic în alimentația copiilor. Cu câteva ingrediente de bază și produse proaspete de la Freshful.ro, putem pregăti mese rapide, echilibrate, perfecte pentru zilele toride și pentru a intra în formă înainte de școală. Sandvișurile bogate în proteine, salatele de paste, fructele proaspete, biscuiții de casă cu nuci și semințe, chipsurile din legume sunt doar câteva idei care îmbină gustul cu sănătatea.

 

 

 

Salată de vară cu mozzarella

Cristian Margarit Publicat în de

mozzarella

Salată de vară cu mozzarella și semințe crude

O salată de seară, cu multe proteine și grăsimi sănătoase. Merge bine dacă ne e foame seara, pentru a preveni “accidente” pe la frigider la miezul nopții. Este un exemplu de “brânză cu roșii” care oferă o diversitate mai mare de ingrediente și ne ajută să controlăm cantitățile. Personal nu percep vreo “fermentație” sau efect negativ, din contră.

Ingrediente

Ce găsim prin casă vara: roșii, castraveți, ceapă, brânză. Am adăugat semințe de susan și de cânepă. Eu pun și oțet balsamic, pe lângă uleiul de măsline. Ca plante aromatice alegerea rămâne la fiecare dintre noi: busuiocul de sub pernă, oregano, rozmarin, mixuri diverse mediteraneene. Pentru a arăta bine în poze ar fi trebuit să adaug biluțele doar la final, dar eu îmi gătesc pentru valoarea nutrițională și pentru gust, în primul rând.

Am folosit mozzarella pentru că este mai slabă și mai ușor de digerat, cred că este mai potrivită de vară decât telemeaua sau variantele maturate. Se poate folosi un caș proaspăt dacă suntem mai naționaliști și uităm că “telemea” e cuvânt de origine turcească iar cașcaval de origine latină. Dar brânza dacică le acoperă pe toate, suntem în siguranță.

Roșiile de vară sunt cele mai bogate în licopen și alți antioxidanți, utili chiar și pentru protecția solară. Asocierea cu grăsimea (uleiul de măsline, semințele) ajută la asimilarea carotenoizilor (sunt liposolubili).

Castravetele este pus pentru volum, e ușor să mărim volumul fără a adăuga și calorii. Având un aport mare de apă structurată în celulele vegetale ne va hidrata mai bine decât cantitatea similară băută pe nerăsuflate.

Ceapa roșie este bogată în quercitină, ar trebui să nu mai aibă nevoie de nicio prezentare.

Semințele de susan sunt surse bogate lignani, vitamina E, vitamina B3, calciu și alți nutrienți cu efect antioxidant, antiinflamator. Ajută cu sănătatea hormonală (în special masculină), colesterolul, glicemia. Sunt excelente, pot fi incluse și sub forma de tahini în dressing.

Semințele de cânepă au magneziu și omega 3 de origine vegetală, mangan, vitamina B1, proteine aproape complete, fibre.

Fiind în cantități mici, nu reprezintă un aport semnificativ de proteine, dar nici de neglijat. În schimb au fibre cu efecte prebiotic. Foarte bune.

Am uitat să comand și un mix de salată, care ar fi dat un volum și mai mare, dar putem include orice alte legume ne plac și avem la dispoziție, chiar înăbușite sau făcute rapid la abur sau în cuptor.

Cantități

Chiar dacă e hiperproteică (am put toată cutia de mozzarella, 150g, 25g de proteine) și cu foarte puțini carbohidrați tot trebuie să avem grijă la cantități, mai ales la brânză, semințe și uleiul de măsline. Se pot depăși caloriile și din grăsimi sănătoase, nu vrem asta. Așa că rămânem la câte o linguriță (5g) din fiecare pentru semințe, ca idee generală, dar putem adapta la necesarul nostru.

 

MCT Oil pulling

Cristian Margarit Publicat în de

MCT Oil

MCT Oil pulling

Ce înseamnă “oil pulling”? Înseamnă că “mestecăm ulei” de dimineață, înainte de a mânca sau a ne spăla pe dinți. Uleiul nu se înghite ci este aruncat. Această metodă ajută la menținerea sănătății cavității bucale, reduce numărul de bacterii (chimic și mecanic), dă o respirație proaspătă, previne cariile, candidoza și unii spun că ar ajuta detoxifierea, inclusiv prin stimularea secreției de bilă. Poate fi completat cu puțin bicarbonat de sodiu.

Ce este MCT Oil?

MCT Oil (click pentru a comanda) vine de la “medium chain triglycerides” (trigliceride cu lanț mediu), adică niște grăsimi “scurte” (cu 6-10 atomi de carbon) care se asimilează ușor și sunt folosite rapid pentru energie. Au și un efect ketogenic, fiind utile mai ales la începutul unei astfel de diete sau când avem un procent de grăsime foarte mic în corp. Pot fi folosite mai multe tipuri de uleiuri dar mie acesta mi se pare cel mai eficient, alături de cel de nucă de cocos. Aș mai pune pe listă uleiul extravirgin de măsline și pe cel de susan (sunt studii care să îi ateste eficiența).

Studiile științifice arată beneficii față de alte tipuri de uleiuri, aici ne interesează efectele bactericide și bacteriostatice, pentru că nu îl mâncăm propriu-zis.

Metoda

Dimineața, pe stomacul gol, clătim gura cu apă și apoi luăm o lingură de ulei, pe care îl vom “mesteca” (plimba ca și cum ne clătim după spălatul pe dinți), 5-10 minute. Apoi îl eliminăm (se formează o spumă) și ne putem spăla pe dinți. Efectele încep să se vadă în 1-2 săptămâni.

Concluzie

Este o metodă simplă și ieftină de a menține sănătatea cavității bucale și a dinților, în primul rând. Nu înlocuiește igiena dentară și vizitele la stomatolog dar poate fi încă o metodă naturală prin care să ajutăm corpul pe termen mediu și lung. De sănătatea gurii depinde sănătatea întregului organism.

 

https://www.researchgate.net/publication/216292534_Effect_of_oil_pulling_on_halitosis_and_microorganisms_causing_halitosis_A_randomized_controlled_pilot_trial

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5713846/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7475120/

https://www.mdpi.com/2227-9032/10/10/1991

https://www.mdpi.com/2227-9032/13/14/1634

 

Frigiderul după vacanță

Cristian Margarit Publicat în de

Frigiderul după vacanță

vacanță

Cât suntem plecați stă mai mult gol dar cum reumplem frigiderul după vacanță? Ultimul lucru pe care vreau să-l fac atunci când revin acasă este să pierd timpul prin supermarket. Și numai de gătit nu ne arde. Așa că, de mai mulți ani, folosim o metodă simplă și inteligentă: comandăm dinainte și programăm ora de livrare fix când avem chef. La Freshful by eMAG vin cu mașini frigorifice, chiar și înghețata sau cuburile de gheață (au și congelator separat).

Aflăm:

Ce obiective avem imediat după vacanță?
Ce cumpărăm pentru un meniu sănătos de vară, rapid de preparat și adaptabil (inclusiv pentru copii)?
Idei de rețete rapide și simplu de făcut, cu gătit minimal
Cum evităm risipa alimentară și revenim treptat la o alimentație echilibrată?

Ce ne dorim după vacanță?

Sigur, ne dorim încă o vacanță, eventual una în care chiar să ne și odihnim. Eventual să facem și puțin sport, să citim și să ne relaxăm cu adevărat. Dar va trebui să ne orientăm spre a repara daunele cauzate de mâncarea delicioasă cu care ne-am desfătat. Greutatea și sănătatea (inclusiv a florei intestinale) nu au fost ajutate de dulciuri, pizza, paste, burgeri, înghețată, sucuri, prăjeli, alcool. Deci multe calorii, alimente nesănătoase, ore târzii, sărit peste mese, mâncat excesiv la o singură masă. Cum se întâmplă în vacante unora, nu nouă, desigur.

E simplu: evităm zahărul, făinoasele, uleiurile vegetale (prăjelile), reducem ușor caloriile, ne hidratăm bine, punem accentul pe alimente și condimente cu efect antiinflamator și antioxidant.

Pentru a reduce foamea în zilele următoare și a reveni treptat la un meniu decent vom pune accentul pe proteine slabe, multe legume și salate (baza unei diete de vară), fructe de sezon (ne trebuie și ceva dulce), apă și băuturi rehidratante.

Listă de cumpărături

Proteinele slabe: pui, curcan, pește, iaurt și brânzeturi cu conținut scăzut de grăsime. Mai adăugăm ouă (de preferat “free-range”) și surse de proteine vegetale: niște borcane sau conserve de năut, fasole, linte, mazăre. Toate se gătesc ușor și sunt foarte versatile. Găsim chiar și semipreparate sau “ready-meals” (rețete gata preparate).

Legume și salate de sezon: soluția mea e simplă, intru pe categoria “Din Grădina Freshful” și iau din fiecare câte puțin. Există și o gamă “eco” (bio) destul de mare, avem de unde alege, castraveții cornichon sunt preferații mei. Le putem combina cu proteinele, în salate rapide. Sau ca garnitură caldă, dacă avem chef să gătim. Putem folosi ca bază și un mix de salată gata spălată și tăiată. Eu pun și cartofii alături de legumele rădăcinoase (morcov, țelină, sfeclă roșie) pentru că au un indice de sațietate mare și diferența o va facem modul de gătire. Cartoful este sănătos, atât timp cât nu îl păjim.

Fructe de sezon: dacă nu acum, atunci când? Sunt pline de antioxidanți, vitamine și minerale, trebuie să profităm la maxim. Studiile arată foarte clar că impactul fructelor este foarte diferit de al zahărului rafinat. Și aici găsim fructe românești, inclusiv bio, la care voi adăuga lămâi netratate și poate niște lime.

Dacă nu am adus cu noi în bagaje și nu mai avem în casă, punem pe listă și un ulei de măsline de calitate, niște oțet balsamic și câteva plante aromatice și condimente.

Apă și băuturi pentru refacere: prefer ape cu conținut mai mare de minerale (în special magneziu), pentru limonade uriase sau doar pentru a pune în carafă niște bucăți de fructe proaspete și puțin ghimbir. Hidratarea ne dă energie, reduce retenția de apă, ajută digestia, reechilibrează flora intestinală și reduce pofta de dulce, începem cu ea dis-de-dimineață.

Va fi greu să ne dezvățăm de pâine, așa că prefer să am și câte o lipie (eventual integrală), câte o variantă de secară sau cu maia.

Concluzii

Lista noastră de cumpărături:

ouă “free range”
iaurt grecesc 2% grăsime
mozzarella
piept de pui dezosat, fără piele
file de dorada
năut la borcan (eventual direct hummus gata preparat)
porumb la borcan
fulgi de porumb, fulgi de ovăz
2-3 mixuri de salată 
roșii românești de 2-3 feluri (îmi plac cele mici, bine coapte)
ardei (verde și roșu sau un mix)
castraveți
ceapă verde
dovlecei, zucchini, vinete
morcovi, țelină, sfeclă roșie
cartofi noi
pepene roșu
piersici, caise, nectarine, prune (ce îmi face cu ochiul mai mult)
afine, zmeură, mure
lămâi netratate, lime
plante aromatice (busuioc, mentă)
condimente (turmeric, ghimbir, scorțișoară)
lipii integrale
apă minerală magneziană
kombucha
înghețată fără zahăr adăugat

De aici putem construi un meniu sănătos, combinând și cu alimente pe care le avem deja în casă (uscate, conservate, congelate). Îl diversificăm pe măsură ce trece timpul și putem completa la comenzile următoare cu cele necesare.

Top 10 suplimente pentru protecție solară

Cristian Margarit Publicat în de

Top 10 suplimente pentru protecție solară

De ce avem nevoie de suplimente pentru protecție solară?
E simplu: radiația UV și fotoîmbătrânirea nu iartă pe nimeni. Este un efect natural al luminii solare. Avem ca prime linii de apărare limitarea expunerii, folosirea hainelor speciale și a cremelor cu filtru UV. Dar trebuie să ne protejăm și din interior, mai ales când dieta noastră nu este chiar cea ideală.

Iată și cei mai utili nutrienți (vezi mai jos explicațiile, sursele alimentare și dozele utile). Ei au și nenumărate alte efecte benefice, nu doar pentru pielea expusă la soare. Putem alege și un top 5 (vitamina C, astaxantin, colagen, omega 3, vitamina E) sau orice altă variantă considerăm că ne completează în mod optim dieta și planul de suplimentație actual. Fiind componente alimentare, este nevoie de timp pentru a acționa dar efectul este profund și durabil.

1. Carotenoizi (astaxantină, luteină, zeaxantină, beta-caroten, licopen)
2. Vitamina C + Colagen
3. ZMA (zinc + magneziu + B6)
4. Vitamina E + Seleniu
5. Omega-3 (EPA/DHA)
6. Extract de ceai verde (EGCG)
7. Coenzima Q10
8. Pycnogenol® (extract de scoarță de pin maritim)
9. Resveratrol
10. Vitamina D

Sunt menționate și produsele pe care eu le consider cele mai bune (importate direct din SUA, de la un producător cu standarde de calitate foarte înalte și testări foarte amănunțite). Singurul distribuitor legal în România este Getfit Shop (prin suplimente.ro) dar le puteți găsi și în Farmacia Tei sau Bebe Tei. Atenție la produsele contrafăcute sau vândute fără trasabilitate și siguranță alimentară, nu merită riscul.

Click pe imaginile de mai jos pentru pagina de produs, unde puteți afla mai multe informații.

Carotenoizi

Acești pigmenți naturali oferă protecție antioxidantă puternică. Astaxantina (un antioxidant foarte puternic) reduce eritemul solar, luteina și zeaxantina filtrează radiațiile UV și lumina albastră (foarte bune și pentru ochi), iar beta-carotenul (precursor de vitamina A) protejează pielea și ajută la obținerea unui bronz uniform. Licopenul din roșii este și el foarte util.

astaxantina

Surse alimentare: morcovi, cartofi dulci, porumb, dovleac, spanac, frunze verzi, pepene galben, caise, ouă (gălbenuș), pește gras (somon sălbatic și crustacee pentru astaxantină), roșii coapte la soare. Din păcate aceste alimente conțin cantități relativ mici. Sunt fitonutrienți liposolubili, deci este nevoie și de grăsime la mesele respective pentru a se asimila optim.

Doze optime:

Astaxantină: 4-12 mg/zi
Luteină/zeaxantină: 10-20 mg/zi
Beta-caroten (provitamina A): 15.000-25.000 UI/zi

Recomandare (click pe imagine pentru mai multe informații): NOW Astaxanthin, NOW Lutein, NOW Beta-Carotene.

Vitamina C + Colagen

Vitamina C stimulează sinteza colagenului și combate radicalii liberi generați de UV. Colagenul hidrolizat ajută la regenerarea și hidratarea pielii, prevenind apariția ridurilor. Colagenul furnizează materialul de construcție pentru piele, acei aminoacizi speciali (glicină, prolină, hidroxiprolină), care în dieta obișnuită pot fi deficitari cantitativ, mai ales pentru cine evită carnea.

ingrijirea pielii

Surse alimentare: ardei gras, citrice, kiwi, căpșune, coacăze, ananas, pătrunjel. Pentru colagen: supă de oase, piftie (nu există surse vegetale). Pudra de peptide de colagen se asimilează rapid, are un gust relativ neutru și poate fi adăugată în sucuri naturale, limonadă, cacao, cafea etc.

Doze optime:

Vitamina C: 500-1000 mg/zi
Colagen hidrolizat: 5-10 g/zi (mai mult dacă nu este peptide sau hidrolizat)

vitamina C

Recomandare: NOW Collagen Peptides, NOW Vitamin C-1000 cu bioflavonoizi

Zinc și magneziu

Zincul regenerează pielea și reduce inflamația, magneziul reduce stresul oxidativ și susține somnul de calitate (important pentru regenerare), iar B6 ajută metabolismul proteinelor (inclusiv colagen).

Surse alimentare: carne roșie, ouă, fructe de mare (zinc); legume verzi (spanac, edamame), semințe de cânepă, cacao (magneziu); banane, cereale integrale (B6)

Doze optime:

Zinc: 15-30 mg/zi
Magneziu: 200-400 mg/zi

Recomandare: NOW ZMA (combină zinc și magneziu într-o formulă foarte eficientă, inclusiv pentru bărbați).

Vitamina E cu seleniu

Vitamina E protejează lipidele dermice, iar seleniul activează enzime antioxidante (glutation peroxidază). Combinația are efect sinergic în protecția UV și prevenirea îmbătrânirii.

Surse alimentare: migdale, semințe de floarea-soarelui, nuci de Brazilia (seleniu), pește, ouă “free range”. Semințele de susan sunt sinergice cu aceste surse.

Doze optime:

Vitamina E: 200-400 UI/zi
Seleniu: 100-200 mcg/zi

Recomandare (click pentru informații): NOW Vitamin E + Selenium.

Omega-3 (EPA/DHA)

Omega-3 reduc inflamația sistemică și susțin bariera lipidică a pielii. Ajută la hidratarea pielii și reduc roșeața sau descuamarea după expunerea la soare.

Surse alimentare: somon, sardine, macrou, icre, ficat de cod, semințe de in, chia și cânepă (ALA).

Doze optime: 1000-2000 mg/zi EPA+DHA

Recomandare: NOW Ultra Omega-3 dacă vrem un supliment mai concentrat dar eu iau, în general, varianta de omega 3 de bază, își face treaba dar trebuie luate mai multe gelule.

Extract de ceai verde (EGCG)

EGCG (epigallocatehingalat) reduce daunele ADN induse de UV, are efect antiinflamator și ajută pielea sensibilă sau cu probleme (acnee, rozacee). Are și nenumărate alte beneficii pentru sănătate. Atenție: ceaiul nu se bea fierbinte!

Surse alimentare: ceai verde, matcha, infuzii concentrate.
Doze optime: 250-500 mg/zi EGCG

Recomandare: NOW EGCg Green Tea Extract

Coenzima Q10

Protejează mitocondriile celulelor pielii, previne degradarea colagenului, îmbunătățește fermitatea pielii și reduce semnele de fotoîmbătrânire.

Surse alimentare: carne și organe, sardine, ton, spanac.
Doze optime: 100-200 mg/zi

Recomandare: NOW CoQ10, sub diverse variante, ideal administrată mai multe doze mici pe zi.

Pycnogenol

Este un extract de scoarță de pin maritim francez, foarte bine cercetat și confirmat științific. Stimulează microcirculația, reduce hiperpigmentarea, crește toleranța la UV și menține hidratarea cutanată. Acționează ca antioxidant puternic și antiinflamator. Are beneficii în plus pentru vasele de sânge și controlul glicemiei.

Surse alimentare: nu există; disponibil doar ca extract standardizat.
Doze optime: 30-100 mg/zi

Recomandare (click pentru comandă): NOW Pycnogenol®.

Resveratrol

Este un celebru polifenol cu efect antiinflamator și anti-aging, dar în sursa binecunoscută (vinul roșu) se găsește doar în cantități foarte mici. Protejează ADN-ul celular de razele UV, susține colagenul și previne petele pigmentare.

Surse alimentare: struguri roșii (coajă), vin roșu, arahide, afine de pădure.
Doze optime: 100-200 mg/zi

Recomandare: NOW Natural Resveratrol

Vitamina D

Ajută la echilibrul imunitar cutanat și procesele de vindecare celulară. Deficitul poate agrava inflamația și sensibilitatea pielii la UV. Pare contraintuitiv să luăm vitamina D vara, dar cei mai mulți care își testează nivelul din sânge au o surpriză. Asta pentru că vitamina D se sintetizează doar în condiții speciale de anotimp, perioada zilei și nu doar pentru că e vară dar noi stăm în interior sau facem plajă dimineața și seara cu SPF maxim.

Surse alimentare: pește gras, ouă, alimente fortificate (lactate)
Doze optime: 1000-5000 UI/zi, în funcție de nivelul verificat prin testele de sânge.

Recomandare: NOW Vitamin D-3, sunt mai multe variante, eu acum prefer de 5000 UI, înainte preferam picături.

Concluzie:

Protecția solară din interior înseamnă hidratare, alimentație curată, suplimente de calitate, în dozele corecte.

Pe timp de vară, pielea are nevoie de protecție din toate direcțiile. Hidratarea este esențială: apă minerală cu magneziu, infuzii de plante, apă de cocos. Alimentația curată, cu multe legume, fructe, grăsimi bune și proteine de calitate, susține refacerea pielii. Iar suplimentele selectate inteligent, cu ingrediente dovedite științific, pot face diferența între piele afectată de soare și piele care radiază sănătate.

Toate suplimentele din listă sunt disponibile pe www.suplimente.ro (click pentru oferte), unic distribuitor oficial al NOW Foods în România.

 

Înghețată și răcoritoare de vară

Cristian Margarit Publicat în de

Înghețată și răcoritoare de vară

înghețată

Oricât ne-am dori să trăim într-o lume ideală, unde bem doar apă platâ la temperatura camerei și ceaiuri calde pentru a ne răcori vara, în realitate vrem să ne bucurăm de soare și vacanțe: înghețată, băuturi răcoritoare, șpriț, cocktailuri. Multe evenimente contemporane din jurul nostru ne arată că viața trebuie și trăită, nu suntem roboți. Avem timp și metode să ne ocupăm de sănătate și slăbire fără să renunțăm la aceste mici plăceri de vară. Am găsit o gamă destul de mare și mulțumitoare pe Freshful.ro, am comandat și am făcut o selecție pentru voi, cu explicații, ca de obicei. Partea bună este că sunt transportate la rece, le primim în stare bună și le putem pune la congelator sau mânca pe moment, după cum dorim.

Ce aflăm din articol?

Ce variante de înghețată avem la dispoziție și cum le alegem?
Ce băuturi răcoritoare sunt acceptabile într-un stil de viată sănătos?
Cum ne putem bucura și de un șpriț sau coktail?

Înghețata

Avem acum de ales între nenumărate variante, de la cele “full” (cu multe calorii dar cremoase și hrănitoare) până la variante “de dietă”, chiar foarte bine făcute, cu textură și gust aproape identice. Găsim inclusiv înghețată cu aport crescut de proteine. Fiind un aliment rece, ne răcorește pe moment dar ulterior corpul va produce mai multă căldură. Nu se pierd suficiente calorii încât să conteze și să considerăm înghețata un aliment “de dietă”. Dar dacă mergem mult pe jos, ca în vacanțe, e ca și cum nu am fi mâncat înghețata.

La fel ca pentru orice aliment, ne uităm în primul rând la caloriile totale și la conținutul de zahăr și grăsimi. Un moment bun este în jurul efortului fizic, atunci caloriile vor fi arse și reducem riscul să se depună. Altfel, dacă alegem o înghețată cu îndulcitori nu mai avem această grijă. Atenție: anumiți îndulcitori (ca și lactoza din înghețata “originală”) pot da tulburări gastro-intestinale și balonări, mâncăm mai puțin la început dintr-o varietate nouă pentru a ne afla toleranța.

În funcție de ce conține înghețata pe care o alegem, ajustăm restul meniului în consecință. Dacă avem o înghețată cu mai multă grăsime, reducem grăsimile din celelalte surse și alimente. Dacă avem o înghețată cu mai mult zahăr atunci vom reduce carbohdirații (renunțăm la garnitură și rămânem la salate și legume lângă sursele de proteine de la mese). Sau alegem direct o variantă fără zahăr și fără grăsimi, nu mai avem nicio grijă.

Ca variantă, ne putem face “înghețată”, “granita” sau “sorbet” pe cont propriu: iaurt grecesc (2% grăsime) cu fructe sau pur și simplu suc de fructe dat la blender cu gheață. Am comandat și gheață, să văd dacă vine solidă, a venit.

Și sfatul general pentru orice deliciu culinar: savurăm cu înghițituri mici, în liniște, nu mâncăm ca scăpați din foamete.

Băuturi răcoritoare

Dacă la înghețată mai avem grăsimi și proteine, la băuturile răcoritoare vorbim doar despre zahăr (sau absența lui). Sunt și excepții, cum ar fi ayranul (iaut cu apă și sare). Dar avem și mult mai multe variante cu îndulcitori non-calorici. Sigur, este de preferat să alegem ceva natural (stevia) dar și îndulcitorii de sinteză chimică sunt relativ siguri la doze mici, ocazional. Totul depinde de obiectivele noastre, ce mâncăm în rest, cât ne mișcăm.

Dintre ceaiuri mie îmi place kombucha, dar sunt și diverse alte variante, inclusiv fără zahăr adăugat și fără îndulcitori.

Ne putem face și singuri limonadă cu ghimbir sau apă aromatizată/infuzată cu bucăți de fructe. Sau chiar suc de fructe amestecat cu apă carbogazoasă, de preferat una bogată în magneziu. Iar pentru potasiu avem nuca de cocos de băut sau apa de nucă de cocos.

Băuturile funcționale sau cu electroliți s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, având acum de unde alege și variante cu ingrediente naturale, care hidrateaza și chiar remineralizează mai bine decât apa, redându-ne rapid energia.

Dar apa rămâne baza, mai ales vara. Alegem o apă bogată în minerale, pentru a ajuta la înlocuirea celor pierdute prin transpirație.

Alcoolul

Nu degeaba a fost inventat “șprițul de vară”, aportul suplimentar de apă nu doar hidratează ci ajută și la procesarea mai ușoară a alcoolului. În antichitate doar așa se bea vinul, cei care îl beau nediluat erau considerați barbari. De asemenea, sunt acum diverse băuturi de tip “radler” sau variante de bere fără alcool.

Personal, chiar dacă nu beau alcool decât foarte rar, nu sunt de acord nici cu extremele promovate în ultima vreme, cu “orice cantitate îți face rău”. Organismul uman poate procesa, în medie, fără efecte negative detectabile, aproximativ 30-50g de alcool pur pe zi. Asta ne duce spre 2-3 pahare de vin sau sticle de bere, în funcție de cât de mare este paharul, desigur. La cocktailuri avem o marjă și mai mare, pentru că putem alege cantitățile.

Concluzii

Vara e despre bucurie, relaxare și echilibru. Nu trebuie să fim nici hipercalculați, nici neglijenți. Avem la dispoziție variante gustoase, moderne, unele cu mai puțin zahăr, unele chiar fără zahăr, unele cu proteine. Și unde nu găsim înghețata sau băutura răcoritoare ideală, trecem la cele făcute acasă.

Important e să știm ce alegem iar când le consumăm să compensăm la restul meselor. Cu puțină atenție la hidratare, la aportul de electroliți și la cantități, ne putem bucura de înghețată, de băuturi răcoritoare și de mici plăceri de vară, fără să ne afectăm sănătatea sau silueta.

Suplimente de vară

Cristian Margarit Publicat în de

Suplimente de vară

suplimente de vară

Suplimente de vară, ce luăm vara și de ce?
Vara este poate cel mai frumos sezon, dar și cel mai periculos: deshidratarea, soarele puternic, alimentația haotică, consumul de alcool sunt lucruri la care trebuie să avem grijă. Pe lângă alimentația de vară (găsiți mai multe articole aici pe blog) va trebui să ajutăm corpul și cu suplimente, măcar cu unele de bază. Nu doar lipsa nutrienților din alimentele obișnuite este motivul ci și faptul că anumite suplimente aduc o protecție și beneficii în plus.

Aflăm din articol:
Care sunt principalele probleme vara?
Care sunt nutrienții care ajută și sursele alimentare?
Care sunt cele mai eficiente suplimente nutritive

Vitamine și minerale (electroliți)

vitamina C

Vitaminele utile vara sunt vitamina C (protecția pielii, sinteza colagenului, imunitate), vitamina E (protecția pielii), beta-carotenul (provitamina A) și alți carotenoizi. Pentru energie avem la dispoziție și tot grupul de vitamine B.

Pentru minerale este clar: pierdem electroliți prin transpirație în mod accelerat. Iar dacă sarea o găsim, de obicei, în alimentație, rămân problemele cu aportul de magneziu, potasiu, în special. Seleniul poave veni și el în lupta cu stressul oxidativ.

Vitamina C o găsim în citrice, căpșune, ardei, pătrunjel și alte alimente dar în cantități prea mici pentru a conta cu adevărat. O doză mai adaptată zilelor noastre ar fi de 500-1000mg pe zi, îmbunătățită cu bioflavonoizi. Dacă este cu eliberare lentă și tamponată, ca această variantă de la NOW Foods (în exclusivitate în România prin suplimente.ro) cu atât mai bine.

Mai luăm vitamina D?
Ar trebui să ne verificăm nivelul din sânge prin analize și să corectăm, dacă este cazul. În zona noastră vitamina D se sintetizează la orele prânzului, când mai toți evităm expunerea la soare din cauza intensității maxime a radiațiilor.

Electroliții se găsesc sub diferite forme însă cele mai multe pudre și băuturi sunt o dezamăgire: au cantități prea mici pentru a conta cu adevărat. Așa că ne putem gândi măcar la un magneziu. Citratul își face treaba foarte bine, nu trebuie să alegem forme scumpe dar care au doar beneficii suplimentare marginale. O variantă bună este una care include și oligoelemente, Full Spectrum, click pe imagine pentru mai multe informații.

Există și varianta unui “multi” de vitamine și minerale, fiind disponibile formule generale sau specifice pentru sportivi, femei, bărbați.

Sănătatea digestivă

Sigur că mulți vom mânca și alimente nepotrivide, prăjeli, pizza, dulciuri, înghețată, street-food, junk-food. Unii vor bea și alcool. Există atât riscul balonărilor sau altor tulburări digestive dar și el al toxiinfecțiilor. Ficatul trebuie și el ajutat.

Aici formula este cunoscută: o variantă de enzime cu spectru larg (eventual masticabile, vezi mai jos), o variantă de probiotice serioase, un protector hepatic.

Protecția solară

Pe lângă hainele speciale, cremele cu factor de protecție și evitarea expunerii îndelungate atunci când radiația solară este puternică avem și variante “din interior”. Din interior este foarte important pentru că oricum timpul și fotoîmbătrânirea nu iartă pe nimeni. Aici un colagen peptide cred că este baza programului dar ne trebuie și cofactori sau alți nutrienți cu efecte dovedite științific.

Avem: vitamina C, vitamina E, astaxantina. Astaxantina este un carotenoid sintetizat de anumite specii de alge, pe care îl regăsim în cantități mici și în somonul sălbatic sau creveți. Este din ce în ce mai promovat în ultimii ani și are studii serioase care îi confirmă beneficiile. Eu l-am promovat de foarte mult timp, puteți găsi mai multe informații în articolele dedicate. Tot în această zonă sunt licopenul (roșii de țară bine coapte), luteina, zeaxantina.

astaxantina

Inflamația

Soarele, lipsa somnului, consumul de alcool, alimentația nesănătoasă vor crește gradul de inflamație din corp. Ne dorim să o contracarăm, atât prin cât mai multe alimente cu efect antiinflamator (legume, salate, fructe de pădure, ghimbir, turmeric, scorțișoară) cât și prin aportul optim de omega 3. Să nu ne facem iluzii: peștii de apă dulce și cei de crescătorie nu sunt același lucru cu peștii sălbatici de apă rece. Așa că un supliment cu Omega 3 îl consider practic obligatoriu pentru mine în această perioadă.

Concluzie

Avem aici un plan minimal de suplimentație, pentru fiecare dintre noi dozele și alte detalii trebuie individualizate. Suplimentele nu înlocuiesc dieta, dar o completează inteligent, mai ales în perioade solicitante cum este vara. Fie că mergi în vacanță, la sală, la muncă sau stai în oraș, ai opțiuni excelente, cu ingrediente curate, testate, fără excipienți periculoși. NOW Foods este distribuit legal în România doar prin suplimente.ro (Getfit Shop).

 

Scaun bucatarie

Cristian Margarit Publicat în de

Scaun bucatarie

scaun bucatarie

Ca toată lumea, avem planuri de reamenajare. Am ținut ani de zile o masă mare cu 6 scaune dar vrem să trecem la o variantă mai mică, o masă rotundă cu 4. Mă rog, “vrem” înseamnă, ca în orice familie, că ea vrea și eu tot amânam decizia. Dar a cam venit timpul.

Deci m-am dus pe eMAG să caut “scaun bucatarie“. În ultima vreme comand aproape tot (am și Genius), pentru că pur și simplu nu mai suport ideea că pierd timp pe drum sau prin magazine. Prefer să studiez atent oferta, să citesc toate detaliile din descrieri și să comand acasă. Până acum eu nu am returnat nimic, deci am început să mă pricep.

Ce fel de scaun alegem?

Exista o teorie conform căreia un scaun de bucătărie trebuie să fie inconfortabil, mic, tare. Asta pentru a mânca mai puțin. Din păcate multe dintre bucătării au astfel de scaune fără să vrea. Totuși, acum caut scaune cât mai confortabile, pentru că vreau să mă simt bine, dieta o facem din planificare și disciplină, nu punând cuie pe scaun sau folosind o lingură găurită atunci când mâncăm ciorbă. Iar bucătăria este, pentru mulți dintre noi și un spațiu de relaxare sau de petrecut timpul împreună cu familia.

Materialul

Personal prefer lemn, dar am găsit și combinații de metal, lemn, tapițate în piele sau textil, moi sau tari. Sunt și variante de “plastic” de bună calitate, foarte practice. Aici mi se pare mai bine să iau un scaun simplu și să adaug perne confortabile. Se spală mai ușor, sunt mai versatile, se pot asorta husele cu fața de masă.

Fixe sau pliabile

Avem setul de scaune fixe dar întotdeauna ținem în casă și câteva scaune pliabile, pentru invitați sau situații când suntem mai mulți. Pentru bucătărie merg și cele cu picior, eventual cu înălțime reglabilă. Înălțimea reglabilă mi se pare un mare avantaj, pentru a sta confortabil la bar sau la masă.

Sprijin lombar

Având și niște probleme vechi cu spatele, eu aleg întotdeauna scaune ergonomice, cu suport lombar, e important, mai ales că mulți dintre avem șanse să trecem prin astfel de afecțiuni pe parcurul vieții și nu schimbăm scaunele în fiecare an.

Important:

Pentru liniștea vecinilor dar și pentru sănătatea pardoselii noastre cumpărăm întotdeauna și protecții pentru picioarele scaunelor, astfel încât să nu zgâriem parchetul și nici să nu trezim tot blocul atunci când mutăm un scaun prin bucatarie. Sunt tot felul de variante autoadezive sau fixate cu șuruburi, din materiale moderne, silențioase. Se găsesc tot pe eMAG, desigur. Eu chiar țin în casă câteva folii cu discuri de fetru/pâslă, pentru astfel de situații.

BONUS:

Ia și un înălțător (un taburet pliabil solid sau chiar fix), care să dea acces rafturilor de sus și persoanelor cu înălțime mai mică. Nu vrem să ne urcăm cu picioarele pe frumoasele noastre scaune noi de bucătărie.

Concluzia mea?

Scaunele de bucătărie sunt mai importante decât par la prima vedere. Merită să ne luăm câteva minute în plus pentru a alege ceva comod, rezistent și ușor de întreținut. În fond, bucătăria e unul dintre cele mai vii spații din casă, hai să ne simțim bine în ea!

Găsești o selecție mare de “scaune bucatarie” direct pe eMAG.ro, cu prețuri pentru toate buzunarele, livrare rapidă și filtre care te ajută să alegi exact ce ți se potrivește.

Legume răcoritoare

Cristian Margarit Publicat în de

Legume răcoritoare, locale și de sezon

legume

Legumele și fructele de sezon au câteva calități importante: gustul autentic, valoare nutritivă crescută (culese mai aproape de maturitate, când vitaminele, mineralele și antioxidanții sunt în cantitățile cele mai mari), prețuri bune, sustenabilitate și sprijinirea producătorilor locali.

De câțiva ani Freshful are programele Din Grădină prin care micii producători locali au fost puși în legătură cu noi. Prin câteva click-uri le avem la ușă proaspete, cu gustul pe care îl știm de când eram mici. Sunt și multe variante bio, pentru cine vrea să facă un pas suplimentar. O dietă de vară trebuie să fie o dietă bogată în aceste legume locale și de sezon, la care vom adăuga pește și carne slabă, fructe, grăsimi sănătoase în cantități mici.

Ce aflăm din articol?
Ce legume locale sunt disponibile în sezon?
Cum combinăm aceste legume în salate răcoritoare?
Cu ce alte alimente completăm dieta?

Legume locale și de sezon

Avem clasicele roșii, castraveți, ceapă verde, ardei, dovlecei, zucchini, vinete, cartofi noi, morcovi, varză, păstârnac, gulii, fasole păstăi, verdețuri, ierburi aromatice. Pentru că noi, românii, suntem obsedați de roșiile cu gust, m-am bucurat să găsesc nenumărate tipuri de prunișoare și alte soiuri foarte bune.

Trebuie să punem pe listă și fructe: cireșe, afine, zmeură, căpșune, vișine și orice mai apare. Eu pun și lămâi, portocale, ananas. Chiar dacă nu sunt locale, au mai multe beneficii pentru sănătate și am nevoie de ele. Cei îngrijorați de “zahărul din fructe” ar trebui să se uite peste studiile științifice: aportul mare de fructe nu are același impact ca zahărul rafinat. Din contră. Oamenii nu se îngrașă de la prea multă zmeură și nici nu fac diabet de la afine.

Ele ajută foarte mult hidratarea și sațietatea, având o densitate calorică relativ redusă și un aport mare de apă. Aportul de vitamina C și antioxidanți este foarte util, mai ales dacă ne expunem la soare.

Salată de vară

Vrem să ne răcorim, atât pe noi înșine cât și casa. Vrem să gătim cât mai simplu și proaspăt, este destul timp în restul anului pentru cuptor și celelalte preparări termice. Dar și acum, putem face niște dovlecei, zucchini (dovlecel verde), roșii și vinete “înăbușite”, la care să adăugăm puțin ulei de măsline, oțet balsamic, semințe de susan. Poate fi și o caponata siciliană sau orice mix ne place.

Am avut invitați la prânz și am făcut rapid o salată de legume proaspete (roșii, castraveți, ardei, pătrunjel) cu năut (sursa de proteine) și quinoa. Grăsimile sănătoase au fost semințele crude de floarea soarelui (amestecate în salată) și pastă albă de susan pentru sos. Ne putem duce și spre alte ingrediente sau putem folosi această salată (fără năut) drept garnitură la pește, carne sau putem adăuga în ea o brânză slabă, proaspătă.

Ingrediente: castraveți (îi prefer pe aceștia, coaja cred că dă o aromă specială), roșii de diverse tipuri, ardei roșu și verde, ceapă verde, năut, quinoa, zeamă de lămâie, ulei de măsline. Dacă vrem mai mult volum punem și frunze (cum ar fi iceberg sau ceva similar).

Pentru dressing: zeamă de lime, apa din borcanul de năut, puțin muștar, pastă de susan (tahina), ghimbir, sare, piper, condimente la alegere.

Ce mâncăm în rest?

Fără să vrem, vara se vor strecura și câte o înghețată sau desert. Chiar câte un cocktail, șpriț sau o bere. Așa că nu mai avem nevoie de multe grăsimi sau carbohidrați în dietă, vom folosi pește, carne slabă, brânză slabă, ouă întregi. Da, întregi, cea mai mare parte dintre nutrienți se găsesc în gălbenuș. Se găsesc și ouă “free range” sau “pășunate”, eu am tot comandat, am fost mulțumit.

De ce nu ne facem griji în legătură cu zahărul din aceste mici plăceri ale vieții? Simplu: pentru că dacă mâncăm o dietă bogată în legume de sezon avem o cantitate mare de fibre care contracarează impactul zahărului.

Hidratare și mișcare

Hidratarea rămâne pe primul plan, începem ziua cu apă sau chiar o limonadă cu ghimbir, trebuie să ne asigurăm că avem tot timpul apă cu noi. Atunci când ni se face sete suntem deja deshidratați, mai ales dacă este foarte cald și suntem activi fizic.

Caloriile în plus vor fi arse foarte ușor cu mișcare, mai ales după cină, probabil cel mai bun moment să ieșim la o plimbare.

Concluzie

Vara este momentul ideal pentru a ne simplifica alimentația, fără compromisuri în privința gustului sau a sănătății. Avem acces la legume și fructe locale, cu prețuri bune și valoare nutritivă ridicată. Dacă le includem zilnic în meniu, ne va fi mai ușor să menținem greutatea, să evităm excesele și să avem energie pentru zilele lungi și active. Cu livrare rapidă și produse de sezon, Freshful ne ajută să păstrăm acest echilibru fără efort.

Vară frumoasă!