IF: intermittent fasting
Daca anul asta nu am mai scris despre postul religios… hai sa vedem ce este cu metoda postului intermitent, intermittent fasting.
Ce este?
Este o metoda de hranire care presupune aportul alimentar periodic, alternand cu ore sau chiar zile in care nu mananci nimic. Modul natural de hranire al omului presupunea astfel de “pauze”, urmate de “supraalimentatie”. Pauzele apareau cand nu gasea nimic de mancare iar supraalimentatia atunci cand reusea sa dea peste o padurice plina de alune, o zona cu radacini, cand se coceau fructele prin copaci sau cand membrii tribului plecati la vanatoare se intorceau cu toata carnea pe care o puteau cara in spate.
Este folosita atat pentru slabire cat si pentru cresterea in masa musculara. I se raporteaza si beneficii anti-aging si in corectarea anumitor tulburari hormonale sau alimentare.
Ce avantaje are?
In slabire: obtinerea usoara a unui deficit caloric si a slabirii. Poate stabiliza nivelul de glucoza din sange si nivelul insulinei. Perioadele de post negru pot declansa mecanisme de ardere a grasimilor care sa ramana active si atunci cand te alimentezi “normal”.
In crestrea in masa musculara: aparitia unor mecanisme de supracompensare si adaptare a corpului care duc la asimilarea imbunatatita a nutrientilor si cresterea anabolismului proteic.
Extinderea vietii(anti-aging). Prelungirea vietii vine cu alte efecte benefice, cum ar fi imbunatatirea functiei cognitive si reducerea riscului de boli cardiovasculare. Acest efect este pus si pe seama clasicei restrictii calorice, despre care se stie deja ca prelungeste viata.
Care sunt riscurile?
Incetinirea metabolismului daca nu mananci suficient per total si/sau corpul tau nu se poate adapta. Lipsa de energie la antrenamente sau refacere incetinita. Probleme emotionale(depresie, anxietate) daca esti obistuit(a) sa mananci mult si des. Aparitia sau agravarea unor probleme de ordin medical(hipoglicemie, gastrita, colecistita, constipatie, diaree). Aparitia unor deficite de nutrienti daca nu alegi bine alimentele in perioadele de hranire. Aparitia unui surplus caloric daca mananci prea mult, indigestii, distensie abdominala.
Riscurile sunt imposibilitatea corpului de a mobiliza energie(din grasime) atunci cand nu mananci. Stress-ul cotidian, dietele de infometare tinute anterior, dezechilibrele hormonale si diverse alte probleme de sanatate(o gastrita, de exemplu) iti pot ruina eforturile si iti pot supune corpul unor suplicii inutile. De asemenea, momentul cand trebuie sa mananci mult poate veni cu cateva probleme: imposibilitatea de a digera toata cantitatea de alimente(unele ajungand sa fermenteze in tubul digestiv), distensia abdominala, aportul prea mare de calorii daca folosesti alimente rafinate(fainoase, dulciuri, alimente incarcate caloric).
Cand o poti aplica?
O poti aplica atunci cand stii sa mananci corect. Adica atunci cand alegerile tale alimentare exclud junk-food-ul, alimentele rafinate, zaharul, dulciurile, fainoasele, prajelile. Cand ai un regim de viata sanatos, fara variatii mari in activitate(fie ea fizica sau intelectuala) si stabilitate emotionala.
Cum o poti aplica?
In stricta concordanta cu datele tale personale, obiectivele, modul de viata. Este foarte indicat sa poti comunica in aceasta perioada cu o persoana experimentata in acest domeniu, care a aplicat metoda atat pe sine cat si cu alti oameni pe care i-a indrumat. Este riscant sa incepi acest mod de hranire cand tu ieri mancai porcarii si nu stii nici macar cate calorii si cate proteine are pizza pe care tocmai vrei sa ti-o comanzi.
Experienta mea
Dupa lungi perioade in care am mancat regulat 4-6 mese pe zi, cu rezultate bune, au urmat si perioade cand nu am avut pur si simplu timp sa mananc. Asta a presupus un IF involuntar. Cheia a fost insa alegerea alimentelor dupa orele sau zilele de pauza. A rezista tentatiei de a manca ceva dulce mi se pare foarte dificil. Daca mesele copioase erau seara… culcatul cu burta plina iar nu m-a avantajat: arsuri dimineata, distensia abdominala.
Au existat si perioade cand am simtit pur si simplu ca este cazul sa sar peste o masa(masa precedenta nu era digerata) sau cand am simtit nevoia sa manac mai mult(dupa stress fizic sau psihic). Am gasit din nou foarte dificil sa mentin un echilibru, pentru ca perioadele de caderi de energie apareau din ce in ce mai des si corpul cerea de mancare. Caderea de energie se manifesta in doua situatii diferite: cand nu mancam si corpul nu putea mobilza suficiente resurse(de preferinta grasime) in timp util) sau cand mancam prea mult si intra in modul de stocare, adica energia mea ajungea pe burta in loc sa fie folosita pentru activitatile zilnice.
Eu as recomanda aceasta metoda doar celor cu experienta si care au deja un meniu curat, fara tentatia de a manca dulciuri sau carbohidrati rafinati atunci cand foamea devine suparatoare.
