De unde venim si unde nu vrem sa ajungem
Modul de viata al omului modern este similar cu a pune kerosen intr-un motor diesel. A-l porni la rece cu prea putin ulei, cu furtunul de la radiator spart, cu injectoarele infundate, teava de esapament plina de funingine, cauciucurile “coapte” si a incerca sa prinzi suta in viteza intai.
Margarina cu omega 3, iarut cu omega 3… industria alimentara a mers atat de departe incat a conceput astfel de produse… margarinei (care este toxica pentru organism) i se adauga o cantiate infima de acizi grasi omega 3(fara sa ni se spuna de ce tip sau din ce sursa) si este prezentata drept un aliment sanatos…
Ce sunt acizii grasi “omega”?
Sunt de fapt niste grasimi. Corpul nostru nu poate functiona in bune conditii fara anumite grasimi, numite grasimi esentiale.
Pana de curand se considera ca este nevoie de o cantitate foarte mica din aceste grasimi… dar noile studii si cercetari arata ca un consum crescut ne protejeaza de cancer, diabet, boli cardiovasculare, boli ale sistemului nervos, tulburari psihice si multe altele.
De ce este nevoie de omega 3 in dieta?
Omul a consumat in istoria lui biologica grasimile gasite in natura: animale, peste, nuci, seminte, radacini si mai putin cereale (au inceput sa fie cultivate destul de tarziu) si fructe(din cauza sezonalitatii).
Se considera ca in dieta omului preistoric(cu care suntem identici dpdv genetic) raportul de omega 6 la omega 3 era de 1 la 1.
Atunci se pare ca omul consuma jumatate din calorii din carne, procentul de grasime fiind de 2-4%, cu un continut mare de omega 3 (animalele se hraneau cu iarba, nu cu cereale)
In ziua de azi a ajuns la 20 la 1, din cauza industrializarii: este mai eficient din punct de vedere economic. Din alimentele pe care le putem cumpara este practic imposibil sa ajungem si la un raport de 3 la 1, considerat satisfacator pentru prevenirea unei game intregi de boli si tulburari.
Suplimentele cu acizi grasi omega 3 pot fi utile, dar studiile au aratat ca abia 30% ajung in sange. Deci ar trebui sa folosim doze mult mai mari decat cele recomandate in mod traditional.
Cerealele salbatice aveau un continut mult mai mic de carbohidrati (cele moderne au fost selectate pentru randament- boabe cat mai mari) si erau mult mai bogate in fibre, vitamine si minerale, enzime, proteine.
In ziua de azi, consumul mare de omega 6, carbohidrati si chiar regimurile de slabire fara grasimi expun omul modern la o serie de riscuri: boli cardiovasculare in primul rand.
Organismul face un efort sa compenseze aceste lipsuri sau abuzuri, dar asta il uzeaza, strica anumite sisteme enzimatice si deregleaza sistemul hormonal.
Pentru a avea o dieta sanatoasa si a corecta aceste deficiente, trebuie sa alegem acele alimente bogate in acizi grasi de tip omega 3. Din pacate, omul modern este si sedentar (nici chiar cele 3 antrenamente pe saptamana nu au cum sa compenseze pentru o viata petrecuta in cautarea permanenta a hranei) si nu mai este loc pentru alimentele bogate in carbohidrati, din punct de vedere caloric.
Evident, legumele, radacinoasele si in cantitati limitate fructele sunt utile si au beneficiile lor pentru sanatate.
Insa cerealele, painea, zaharul… nu sunt pentru noi si nu au fost niciodata. Drept dovada stau natiuni intregi care sufera de obezitate in urma unei astfel de alimentatii nenaturale.
Noi ne numaram printre ele.
Dar spre deosebire de alte locuri din lume unde au inceput sa se ia masuri… la noi fast-food-urile si industria de junk(incluzand aici si produsele de patiserie) este abia la inceput, si are planuri mari de crestere pe viitor. Este un lucru bun pentru mine, voi avea mai mult de lucru pe viitor.
Omul preistoric consuma de 6-10 ori mai multa vitamina C, de 2-3 ori mai mult calciu (dar nu din lapte), de 4 ori mai mult zinc, de 9 ori mai mult fier, de 5 ori mai multe fibre, de 150 de ori mai mult acid folic, de 3 ori mai multa vitamina E si de 5 ori mai putin sodiu.
Dincolo de controversele legate de proportiile de nutrienti (keto, low-carb, zone diet, paleo diet, low-fat, high-protein etc.) totul se reduce pana la urma la a manca alimentele intr-o forma cat mai naturala, asigurang necesarul de proteine, grasimi esentiale, vitamine si minerale.
Dieta optima prefabricata nu exista, cerintele nutritionale variaza in functie de predispozitia genetica, alimentatia anterioara, mod de viata, buget, obiective si poate multi alti factori.
De aceea, oamenii cu care lucrez(consiliere sau simple discutii despre nutritie) primesc informatii, nu neaparat solutii. O solutie apare dupa multe saptamani sau luni de experimente, tatonari, evaluari.
Un articol de top.Bravo Cristi.
un popor care mananca sanatos e contraproducitiv pt economie…ce s-ar intampla daca nu s-ar mai cumpara cipsuri, sucuri, dulciuri, fast food…etc , economia s-ar mai incetini si de aici totul merge in lant
daca esti sanatos companiile farmaceutice ar avea de piedut, sistemul medical la fel si nu in ultima instanta STATUL si COMAPNIILE DE ASIGURARi care vor fi obligate sa-ti dea pensie pana la varsta de ..sa zicem 90 de ani 🙂
si dupa cum spuneai pana si tu CristiM ai avea de pierdut (gluma) :))
tare aricolul…
o intrebare care mi se pare f pertinenta, din ce surse sti ce consuma omul preistoric si daca nu din lapte si produse din lapte isi asigura necesarul de calciu, atunci e unde?
multumesc anticipat!
Istoria hominizilor se intinde pe cateva milioane de ani.Te asigur Alex,ca nimeni nu alerga dupa urs ca sa-l mulga.Laptele a intrat in alimentatia omului mult mai tarziu,odata cu aparitia pastoritului si a agriculturii.Surse de calciu sunt foarte multe:incepand de la anumite legume verzi, pana la anumite seminte.Ideea ca laptele este (unica? ) sursa de calciu,este un mit prea mult perpetuat.Doza zilnica si gradul de absorbtie a calciului difera de la individ la individ in functie de numerosi factori.
Primele date despre utilizarea cerealelor ca aliment sunt de aprox 5-7 mii de ani(Mesopotamia).O perioada iarasi prea scurta,pentru ca omul sa se fi adaptat complet la ele.
Foarte bun articolul si foarte inspirant blogul tau! Ma bucur ca ai inceput sa scrii dinou! Cele bune!
“Primele date despre utilizarea cerealelor ca aliment sunt de aprox 5-7 mii de ani(Mesopotamia).O perioada iarasi prea scurta,pentru ca omul sa se fi adaptat complet la ele.”
Adica 5000 de ani e putin pt ca omul sa se obisnuiasca cu un fel de mancare? Nu comentez ca este probabil ca de fapt asta este intreaga istorie umana, ceea ce face ca cerealele astfel sa devina cel mai vechi consumat aliment.
Desigur, e blogul tau si poti sa lasi toate aberatiile prezente, daca iti face compensatoriu placere sa stergi comentariile mele:)
Da, comentariile foarte proaste dpdv al informatiei si rau intentionate nu au ce cauta pe acest blog.
Esti la un nivel de cultura/informatie mult prea scazut pentru a putea purta un dialog. Te rog sa nu mai scrii pe acest blog, pentru ca iti pierzi timpul. Ai fost dat afara de pe forum pentru un motiv bine intemeiat.
Istoria umana are dupa unii vreo 2.000.000(doua milioane) de ani, iar dpdv gentic genomul nostru s-a stabilizat acum vreo 200.000 de ani, cand omul inca nu manca cereale, decat poate in cantitati infime.