Xenoestrogeni
Sursa: https://medicalxpress.com/news/2017-09-bisphenol-exposure-skin-receipts-longer.html
Dincolo de stress, alimentatie haotica, aditivii alimentari si contaminanti (antibiotice, hormoni folositi in cresterea animalelor, poluanti) exista in apa, mancarea si in tot mediul nostru inca o categorie de substante: xenoestrogenii. Estrogenii de sinteza, produsi in industria chimica.
De cand am inceput consultanta personalizata mi-a fost dat sa vad sute de seturi de analize medicale, in special cele hormonale. Pe langa clasicele probleme cu tiroida intalnesc testosteronul scazut la barbati si problemele de ciclu menstrual in cazul fetelor.
Ce sunt acesti xenoestrogeni?
Substante chimice de sinteza care in corpul uman imita efectele hormonilor estrogeni. Atat in corpul femeii(in cantitate mai mare) cat si in corpul barbatului (in cantitate mai mica) estrogenii naturali regleaza numeroase functii ale metabolismului si chiar ale creierului (psihicului). Xenoestrogenii pot fi mai puternici decat hormonul natural, generand un raspuns mai mare din partea corpului sau blocand actiunea receptorilor respectivi. Deci intra in categoria “distruptori hormonali”.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3947648/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1519094/
In ce se gasesc?
In zilele noastre se gasesc in aproape orice: mase plastice (in special cele in care transportam/pastram alimentele si apa- inclusiv cele de polistiren), alimente (din sol, apa sau pur si simplu din procesele de productie a alimentelor, zootehnie, agricultura: pesticide), haine, parfumuri, produse cosmetice (parabeni), organisme modificate genetic. In corpul nostru sunt stocati in special in stratul de grasime si unii dintre ei sunt practic indestructibili pentru sistemul nostru enzimatic. Cu alte cuvinte, odata intrati in corp, ies foarte greu, dar isi fac efectul distructiv in mod permanent.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4153070/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5356623/
Glutenul din grau are efect pro-estrogenic. La fel si alcoolul, zaharul, soia (si animalele crescute cu soia).
BPA (un xenoestrogen foarte periculos, in hartia termosensibila a bonurilor de la casele de marcat) este absorbit in corp atat prin piele cat si daca atingem apoi mancarea cu mainile contaminate.
http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0110509
Cat de periculosi sunt?
Desi studiile riguroase intarzie sa apara sau sa fie promovate (din motive pe care sper ca le poate intelege si un copil de gradinita) iata care sunt principalele afectiuni provocate sau agravate de excesul de estrogeni de natura artificiala: cancer (in special san si prostata), infertilitate, impotenta, depresie, retentie de apa, celulita (cosmetica), stress oxidativ (actioneaza ca radicali liberi pentru celulele vii), oboseala cronica, fibromialgie, boli autoimune, boli inflamatorii.
Cancer: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3388472/
Activarea nongenomica a receptorului estrogenic: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1862644/
Afecteaza viitorul genetic al speciei prin influentarea metilarii in timpul vietii intrauterine: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4122792/
Cum evitam expunerea la xenoestrogeni?
Intrebarea pe care ne-o punem acum este: cat costa si cat de greu ar fi sa ne ferim de xenoestrogeni? Este chiar atat de scump si chiar atat de greu cum pare la prima vedere? Sau presupune doar renuntarea la diverse alimente, obiecte si activitati de care nu avem, de fapt, nevoie?
Ce primesti in schimb? Poate 10-20 de ani de viata. Evident, asta conteaza daca ti-ai propus sa faci ceva (chiar si pentru tine si familie) cu viata ta.
Cum ii putem contracara?
Pe cei naturali ii putem “ajuta” sa iasa din corp cu ajutorul unor alimente si suplimente. E greu de spus daca metodele functioneaza cu adevarat, neexistand prea multe studii stiintifice in acest domeniu. Totusi, pariem pe consumul de crucifere (rucola, varza, broccoli etc.), tarate de ovaz, aportul de androgeni (telina), antiestrogeni naturali (ciuperci albe, seminte de in).
Dintre suplimente avem detoxifiantul pentru ficat (unde se intampla cea mai mare parte a povestii):
Acidul glucaric, sub forma de glucarat de calciu, se pare ca ar ajuta inclusiv detoxifierea acestor xenoestrogeni.
Indol-3-carbinol, extras din crucifere
In loc de concluzie
Cu alte cuvinte ne indreptam catre o lume unisex, in care barbatii sunt feminizati si infertili. In care femeile pot face cancer la san sau la ovare de cateva zeci de ori mai probabil decat bunicile si mamele lor. Fie ca acest proces a fost intentionat (cum cred teoreticienii conspiratiilor) fie ca pur si simplu lacomia si incompetenta si-au spus cuvantul, aceste substante ameninta chiar fondul genetic al speciei umane. Trebuie sa ne ferim de ele si in acelasi timp sa descurajam productia si raspandirea lor in natura.
http://en.wikipedia.org/wiki/Phthalate
Unul dintre vinovati.
xenoestrogenii se acumuleaza in tesutul adipos..inca un motiv sa nu ne ingrasam
fructele si legumele, chiar daca sunt contaminate cu pesticide, ne ajuta sa combatem problema xenostrogenilor
eu marturisesc ca nu inteleg ideea. daca ‘se gasesc aproape in orice’, se poate pune la modul serios problema ca ne-am putea feri de ei? excluzind, desigur, mutatul cu familia, nou-nascutul si pisica intr-o pestera din virf de munte.
sau sa incep altfel, ca orice neofit: prezenta lor e mentionata in vreun fel pe etichetele produselor?
(desi nu-mi amintesc de vreun pui pe care sa scrie, negru pe alb, ‘crescut cu hormoni’, in conditiile in care toti sint asa.)
Pyrex`ul se pare ca este o alternativa buna pentru transportul mancarurilor si bauturilor.
Ce e deranjant din punctul meu de vedere e modul in care tace comunitatea medicala si nu se spune nimic despre asta. Din nou cele mai pertinente articole provin din lumea sportiva nu din cea medicala.
http://healthyimmunity.com/NewsLetters/hh-news-01.htm
Un scurt ghid informativ pentru protectia impotriva cancerului de san – informativ si pentru barbati.
normal ca tace comunitatea medicala… daca nu ne-am imbolnavi industria farmaceutica ce ar face?
se pot face multe sa mai reduci expunerea la ei… si dpdv alimentar si a stilului de viata.
cand iti simti cutitul la os si vezi rezultatul cu lindan si ddt in sange incepi sa cauti solutii…
serban te astepti sa primesti sfaturi si contraindicatii de la medici sustinuti direct sau indirect de companii care pun pe piata produse indoielnice?
black tu citesti eticheta si te consideri pus la adapost daca iti intruneste criteriile minimale? e greu sa nu scrii ceva “din omisiune” sau daca acesta iti e interesul?
daca ne uitam putin la modul cum unii (China, India, etc.) fac din rahat orice iar apoi il vand, poate ne gandim ca nu binele nostru este ideea centrala a afacerii … si asta fara sa fi adept al teoriei conspiratiei indiferent de domeniu
Pai nu pentru mine e cazul de sfaturi, deja contest aproape orice pana nu verific sau este verificat de surse care le consider credibile. Problema apare cand cunoscutii si apropiatii mei si`o fac cu mana lor si nu am un cuvant de spus pentru ca “doctorii asa recomanda”.
Si de unde ar fi cazul sa determini ce produs e indoielnic sau nu ? Teoretic domeniul medical ar trebui sa se ocupe cu asa ceva. Dar la cum stau lucrurile pana acum, cum spunea si Cristi intr`un post mai vechi: niste “amatori” uneori dau clasa unora cu un perete de diplome.
@dOvi: Dimpotriva; eu n-am spus ca doar la citirea etichetei ma simt ‘la adapost’, am intrebat cum as putea sti ce produse contin xenoestrogeni, din moment ce nu pe eticheta ma pot baza.
Articolele de pe blog sunt facute special astfel incat cei care le citesc sa aiba ideile de pornire pentru o documentare pe cont propriu.
Am constatat ca degeaba scriu eu aici tot, ca nu foloseste la nimic. Poate daca dai un search si afli care sunt cele mai periculoase produse(alimente, cosmetice etc.) vei ramane cu mai multa informatie.
In acest moment nocivitatea xenoestrogenilor nici macar nu este recunoscuta pe scara larga de asa-zisa comunitate stiintifica, despre care s-a spus deja de 10000 de ori ca isi ia banii in general de la industria chimica, sub o forma sau alta.
As minti sa nu recunosc ca blogul acesta a fost punctul de pornire pentru destule documentari pe care le-am facut ulterior pe cont propriu. Deci, da, isi atinge acest scop, si inca cu brio.
In cazul asta particular insa, documentarea mi-a fost inutila. E plin netul de avertizari, dar toate inutile, din moment ce nu se nominalizeaza nimic. De aceea am intrebat – asa, la modul general, cum arunci o sticla-n mare – cum s-ar putea depista si ocoli produsele impricinate.
Tot respectul, admiratia si interesul pentru articole ca acesta! Din pacate toata saptamana trecuta am avut de-a face cu pseudodoctori ramasi la nivelul studiilor din facultatea terminata acum 20 de ani dupa cursuri de-acum 40 de ani … …
Tot raul spre bine, cunosc cel putin un doctor pe mana caruia m-as da oricand, a terminat anul asta si are un viitor stralucit in fata! Din pacate statul roman nu scoate la concurs decat o mana de posturi pentru o intreaga generatie de proaspeti medici…
Internetul ne ofera acum posibilitatea sa ne documentam despre afectiunile noastre si despre variantele de tratament/riscuri/efecte secundare. Asta ii va obliga si pe medici sa se puna la punct cu noile descoperiri.
Incet, incet, cu totii vom progresa.
Cu ce puteam sa inlocuim sticlele de plastic ?
Eu unu m-as duce la sala cu o sticla normala.Cum erau pe vremuri de alea de apa minerala.
Problema e foarte complicata, e aproape imposibil acum sa folosim recipiente de sticla si pentru apa cu care mergi la sala, dar pentru cea pe care o bei acasa in mod cert poti face asta.
La fel si cu prepararea/pastrarea alimentelor.
Chiar imi place site-ul, mai ales articolul acesta, felicitari. As vrea sa raspund unor intrebari, cum ar fi cea legata de pui, ca nu scrie nimic pe el, dar daca ne gandim bine puiul mananca pesticide, care sunt tot xenoestrogeni, de fapt puiul din supermarket chiar numai xenoestrogeni mananca. Nu are rost sa fiti suparati pe medici, pt ca in Romania studiul despre xenoestrogeni dureaza pana in 2013(de obicei studiile dureaza 4- 10 ani), iar medicii nu se pot pronunta pana nu au dovezi clare.
Pingback:Plasticul, de ajutor sau toxic? | Bebster
Pingback:De ce femeile au mai multa celulita decat barbatii? | GetFIT