Lumea viseaza… politicienii danseaza…
In 2002 aparea una dintre primele melodii romanesti dintr-un stil muzical devenit din underground curent de masa.
Dupa 7 ani, lumea viseaza in continuare. Oamenii mor cu zile prin spitale. Leul s-a inecat. Mii de firme dau faliment lasand fara sursa de venit zeci de mii de oameni. Fetelor le e frica sa umble noaptea pe strada. Construirea unui pod dureza cativa ani. Importam 80% din alimente. Politicienii danseaza.
As incadra melodia asta frumoasa la comercial breakbeat; totusi, breakbeat-ul, genul in sine, broken-beat-ul au ramas undeva in underground, din fericire. Nu cred sa aiba vreodata priza la publicul larg cum a facut-o house-ul, din pacate. Acum house nu-mi mai face placere sa ascult in club, ci din calculator.
in parte meritam ceea ce ni se intampla
gandeste-te Cristi cam care e productivitatea muncii in romania comparativ cu tarile care o duc de la mediu in sus, oamenii au alta mentalitate cand e vorba de munca nu doar cer salarii europene la munca romaneasca.
avem o memorie scurta cand vine vorba de magariile pe care le auzim si votam aceeasi oameni cu alte haine, ne-am dezobisnuit sa respectam legi si regulamente si nu prea avem planuri mai departe decat ziua de maine, suntem extrem de slabuti cand ne impunem valori si in principiu nu prea suntem educati in spiritul de a nu face ceva ce nu ai vrea sa iti fie facut … si nu ma refer la religie sau alte cai de indoctrinare sau control.
din punct de vedere politic este EVIDENT ca nu meritam ceea ce avem, ca si oameni, dar ei ofera ceea ce prinde, ceea ce li se cere si ceea ce oamenii nu reactioneaza faptic negativ.
plus ca suntem prea nerealisti cand speram ca desi a castigat cursa de sobolani, locul intai nu mai este tot sobolan.
se zice ca pestele se impute de la cap, se pare insa ca pestelui nostru ii put picioarele/aripioarele
din pacate nu prea ne putem plange cand nu cerem si nu oferim altceva … ar fi o ipocrizie.
Dar mai exista totusi o solutie, un viitor? Ce poate sa faca un om care mai are principii, ratiune, bun simt? Pentru mine unul sportul este singurul care ma mentine pe linia de plutire si ma ajuta sa indur(sau sa resping) si sa merg mai departe. Fiarele de la sala, bicicleta mea, parcurile sunt singurele care nu ma mint niciodata si sunt alaturi de mine in momentele astea grele. Multumesc Cristi pentru informatiile de calitate si modul placut in care le prezinti!
Melodia inca imi place foarte mult 🙂
Ascultata pe un sezlong confortabil, la mare, in bataia racoroasa a brizei… e perfecta!