Cianura e buna. Si altii mananca cianura. Si noi trebuie sa mancam cianura. Primim bani ca sa mancam cianura. Tara noastra e saraca si avem nevoie de bani. Hai sa mancam cianura!

Nu era de ajuns ca de vreo doua mii de ani am avut de suferit de pe urma faptului ca natia s-a nascut si a trait pe un teritoriu oarecum bogat in resurse minerale. Aurul negru s-a dus… uraniul (ce a mai ramas) e secret de stat… a ramas aurul scos cu cianura.  Ok, trecem peste nationalismul desuet. Hai sa trecem la individualismul modern: copiii nostri pe unde vor bate mingea? Printre muntii de cianura si deseuri?

Cati bani sunt cu adevarat in acea exploatare si cat primeste statul roman? Si ce va face statul roman cu acei bani?

Deci… multi, mai nimic, se vor fura. Si atunci de ce sa mancam cianura?