Dieta hipocalorica
Slabirea este un proces fiziologic extrem de complex, care implica nutrienti, hormoni, organe interne, efort fizic, dieta, odihna.
Ce este un “regim hipocaloric”?
1. “Regim” se refera la o alimentatie controlata prin selectarea anumitor alimente si consumul lor in cantitati precise, la intervale de timp stabilite. Sau cel putin asa este inteles, la modul general, acest termen. Regimurile clasice de slabire provin din aceeasi familie cu regimurile stricte aplicate ca o completare a tratamentului in diverse boli. Asta stiu medicii nutritionisti sa faca, asta invata sa faca. Sa iti recomande regimuri aberante de tip “ora 10, 50g piept de pui la gratar, ora 22, albusuri de ou si 70g portocala”. De multe ori omul este mintit ca regimul este “personalizat”, desi “personalizarea” este inexistenta si nutritionisti celebri dau aceeasi dieta (sau cu variatii practic infime) la zeci sau sute de oameni cazuti in aceasta capcana.
De ce sunt aberante? Sunt aberante pentru ca ai o diversitate mica de alimente, ai cantitati greu de controlat (ar insemna sa umbli cu un cantar dupa tine tot timpul), sunt fade, fara gust si, poate cel mai important: sunt depasite din punct de vedere al conceptiei. De cele mai multe ori sunt regimuri fara grasimi, dar care contin diverse alimente dovedit gresite (albusuri de ou fara galbenus, cereale, mezeluri) si metode de preparare nesanatoase (gratarul).
In acest fel cei mai multi oameni cand se gandesc la “regim” sau “dieta” au in minte restrictiile alimentare, cantitati mici de mancare fara nici un gust, care ar trebui sa iti faca bine, dar iti provoaca sila si tendinta de a manca orice altceva cand gardianul se uita in alta directie.
2. Ce inseamna caloric?
Caloric se refera la calorii. S-a observat ca in corpul omenesc au loc procese ce pot fi descrise si din punct de vedere al energiei calorice, iar grasimea depoziteaza energie, energie masurata in calorii, asa cum este masurata in calorii si energia pe care o aduc alimentele. Acest sistem este aproximativ si valabil pana la un punct.
3. Ce inseamna hipo?
Vine din limba greaca (ca multi alti termeni medicali) si inseamna sub normal, sub limita, jos. Deci “mai putine”.
Pana acum avem “regim” “hipo” “caloric”: un mod de alimentatie care aduce (mai) putine calorii. Dar putem avea un deficit caloric de cateva zeci de calorii sau de cateva sute de calorii. Ambele ar fi “regimuri hipocalorice”, dar foarte diferite.
Totusi la ce ne raportam?
Pornind de la ideea “daca mananci mai putine calorii decat consumi diferenta va fi acoperita din rezervele de grasime” s-a pornit pe drumul regimului hipocaloric. Aceasta idee pare buna, dar daca era o solutie viabila am fi vazut si rezultatele. Totusi, ce vedem este contrariul: aplicarea acestei idei duce uneori la probleme mai mari si la ingrasare ulterioara. Ideea s-a dovedit ineficienta in multe cazuri pentru ca:
a) caloriile aduse de alimente nu sunt intodeauna aceleasi cu ce gasim prin tabele, ci in functie de mai multi factori, acelasi aliment poate aduce o cantitate diferita de energie in sistem de la un om la altul sau chiar la acelasi om in situatii diferite. Multe valori calorice ale alimentelor sunt evaluate aproximativ sau chiar gresit, alimentele procesate (gen mezeluri, cereale procesate, produse de patiserie, produse “de post”) pot contine si calorii “ascunse” din margarina, zahar, faina etc. De asemenea, conteaza si rapiditatea cu care caloriile ajung in sistem, adica viteza cu care alimentele sunt digerate si cantitatea consumata la un moment dat. Un semnal de alarma ar fi cifrele. Intr-un regim primesti cifre fixe, “50g de porcotala” sau “1800” kcalorii. Cam care crezi ca este probabilitatea ca tu sa ai nevoie fix de 50g de portocala sau sa mananci fix 1800 kcalorii? Trebuie sa tii cont ca aceste cifre sunt niste aproximari. Ele iti pot da o idee, o zona-tinta, dar nu sunt totul.
b) caloriile consumate (“arse”) pot varia si ele in limite largi, atat de la un om la altul cat si la acelasi om. Desi se incearca evaluarea cantitatii de energie necesara vietii si activitatilor zilnice, acest lucru se poate face cu o oarecare precizie doar in laboratoare specializate, cu aparatura scumpa si sofisticata, in nici un caz nu se poate face doar dupa greutate/inaltime si autoevaluarea nivelului de efort fizic, “ochiometric”. Ce vezi intr-un tabel de pe net sau pe ecranul benzii de alergat de la sala sunt doar cifre aproximative, iar precizia acestei aproximari este foarte mica. De exemplu… o persoana cu un metabolism rapid poate arde pe zi 3,500kcalorii, in timp ce una cu metabolism lent poate arde 1,200. Sau… intr-o ora de alergat pe banda vezi o cifra impresionanta “600 kcalorii”, cand, in realitate, poate arzi vreo 300.
c) balanta slabirii este foarte fina, cateva zeci de grame de mancare in plus sau in minus fac diferenta intre a slabi si a te ingrasa, asta daca mergem pe mana “teoriei”. Acest lucru echivaleaza cu traversarea unei prapastii facand echilibristica pe o sarma in loc sa treci pe un pod lat, cu masina.
d) corpul are nevoie de o diversitate mult mai mare de nutrienti decat cei oferiti de regimurile stricte, clasice. Evident, trebuie alese alimente sanatoase, dar diversitatea asigura o plaja mult mai mare de nutrienti(vitamine, minerale, oligoelemente, fitonutrienti) si reduce riscurile de acumulare a toxinelor.
Realitatea ne demonsteaza ca sunt persoane care slabesc mancand mai multe calorii decat inainte, ca sunt persoane care mancand acelasi lucru au perioade cand slabesc, perioade cand se ingrasa sau stagneaza. De asemenea, sunt si persoane care mananca foarte putin, fac foarte mult sport si nu slabesc, contrazicand teoria caloriilor si a regimului hipocaloric.
Poti spune despre un regim ca a fost hipocaloric dupa ce il tii si slabesti, nu inainte. Riscul cel mai mare este ca deficitul caloric intr-un program de slabire sa fie prea mare, insotit de un aport insuficient de nutrienti esentiali (vitamine, minerale, proteine, grasimi), de multe ori chiar si cu folosirea suplimentelor nutritive.