98 de ani. Atat are batranul care statea cu mana intinsa langa magazinul de unde am cumparat cate ceva zilele trecute, intr-o intersectie importanta din Bucuresti. Pensia: 800 RON. In timp ce unii se scalda in bani si aduna de parca ar lua ceva cu ei in mormant, acesti batrani se incapataneaza sa traiasca, sfidand exterminarea dorita de cei care conduc tara si lumea. Eu ma recuperam dupa niste evenimente neplacute drept pentru care m-a cuprins plansul si i-am dat niste bani si o parte din alimentele pe care le cumparasem. M-am gandit la bebe si la cum ne irosim vietile cu lucuri inutile, intunecate, cu frica, rautati, razbunari, invidie si altele. Batranului ii murise sotia si cheltuise toate economiile prin spitale si pe tratamente. Se uita mai mult in gol si era nedumerit in legatura cu “aceasta plecare”. Totusi, adevarul este ca incepem sa plecam din momentul in care doua celule se contopesc intr-una, chiar daca o buna bucata de vreme ni se pare ca doar venim.

Pe lumea asta ai voie sa traiesti mult doar daca ai bani de platit pe ingrijire medicala scumpa si metode avansate de anti-aging. Daca esti un batrant care a muncit o viata si traiesti din pensie trebuie sa mori. Ba chiar se ajunge sa ti se ia impozit din pensie sau sa ti se micsoreze pensia. Ba chiar exista alti semeni care considera ca e timpul sa mori, pentru ca nu le mai ramane lor aer de respirat.

Daca ar fi sa credem in metempsihoza am presupune ca acel batran de pe strada a fost, intr-o alta viata, un criminal sau o persoana care a facut rau, pentru ca acum este pedepsit sa traiasca mult, in saracie, singuratate si foame, fiind nevoit sa apeleze la mila altor oameni. Oare cati crestini autodeclarati fac un gest de milostenie? Oare, in momentul cand stii ca urmeaza sa inchizi ochii pentru ultima data tot la bani, avere si putere te gandesti, sau vrei iertare instantanee?

Va trebui oare sa asteptam o alta viata ca sa-i vedem pe cei care ne tin pe toti in saracie si in foame arzand in focul iadului?