Ce inseamna fast food?

Mancare rapida: rapid de produs, preparat, cumparat, mancat, murit. Totul se intampla rapid. Cine mananca fast food? Cam toata lumea, la un moment dat. Desi au aparut din ce in ce mai multe restaurante care iti dau si mancare sanatoasa “rapida”, “fast food” se refera de cele mai multe ori la “junk food“:  mancarea de proasta calitate, saraca in nutrienti esentiali (vitamine, minerale), moarta, plina de radicali liberi, cu efect inflamator, grasimi denaturate, zahar, sare in exces, plina de aditivi si contaminanti. Deci nu trebuie sa confundam “fast food” cu “junk food”.

Calitatea ingredientelor este minima

Fast food-ul clasic este prin excelenta o mancare ieftina, dar cu o valoare adaugata mare, 500-1000% sau chiar mai mult. Costurile auxiliare (altele decat cele cu materia prima) sunt mari: localurile se afla in locuri circulate, scumpe, marile lanturi de fast food “baga” sume colosale in publicitate iar cele mici in spagi.

Fata de ingredientele naturale, bine alese, urmate de mancatul acasa (sau pachetel), fast food-ul este, bineinteles, mai scump. Dar fata de mancarea pe care o poti gasi “in oras” este mai ieftin. O masa la un restaurant decent poate sa coste si de 10 ori mai mult decat junk-ul cu care iti umfli burta la colt de strada. Vestea buna este ca pana si restaurantele de tip “fast food” includ in meniuri si variante rapide dar sanatoase, au si preparate de calitate, din ingrediente bine alese si corect gatite.

In junk food, ingredientele de baza sunt bogate in calorii dar sarace in proteine de calitate, grasimi sanatoase, vitamine, minerale, enzime, oligoelemente, fitonutrienti. Grosul acestor calorii vine din  uleiuri ieftine, zahar, faina, soia. Calorii goale. Lipsa de nutrienti esentiali este compensata prin acest exces de energie.

Avand ingrediente ieftine, industriale si in acelasi timp cu o rotatie mare (fast food-ul se aprovizioneaza si vinde cantitati mari zilnic) este greu de controlat fiecare lot… “strecurandu-se” si unele contaminate, expirate, alterate, respinse de alti comercianti.

Prepararea alimentelor

Metodele de preparare (prajirea, frigerea, tocarea exagerata a carnii) duc la pierderi masive de nutrienti si la generarea de substante toxice. Pentru ca sunt procesate cantitati mari de materii prime ele sunt sterilizate prin diferite metode (inclusiv gatire), reducandu-se riscul de toxiinfectii alimentare. Aceleasi metode reduc vitaminele, enzimele si chiar mineralele la substante inerte, inutile. Ba mai mult, se genereaza si o cantitate uriasa de radicali liberi si substante cu potential toxic, in special prin prajire si frigere (gratar). Multe dintre aceste alimente vor veni congelate sau deja aditivate. Acest lucru trebuie sa fie specificat la locul de vanzare (etichete, anunturi).

Problemele de sanatate

Inflamatia este un proces natural, insa uleiurile, faina, zaharul si produsii rezultati din prajire induc o inflamatie cronica, afectand sistemul imunitar, articulatiile, vasele de sange, inima, ficatul, sistemul nervos.

Desi exista si grasimi sanatoase, in fast food se folosesc la prajire uleiuri vegetale (cateodata chiar hidrogenate),  arse iar si iar (cine ii controleaza sa schimbe uleiul?). Zaharul este folosit pe scara larga in paine, aluaturi, salate, sosuri, supe etc. Sarea (aport excesiv de sodiu) este si ea omniprezenta, in cantitati mult mai mari decat cele necesare organismului.

Aditivii sunt la ei acasa: conservanti, coloranti, arome, potentiatori de gust, emulgatori etc. Evident, cei mai ieftini, in cantitati (cumulate) greu de masurat. In combinatie cu modul de preparare (prajire, frigere) rezulta chiar si substante dovedite a fi cancerigene. Pe langa zahar si sare, acesti aditivi sunt cei care duc la dependenta psihologica de junk food si de mancare procesata, in general.

Dependenta de fast food

Pe langa dependenta indusa de zahar si chimicale, pretul scazut duce la o dependenta financiara: cu cat aloci mai multi bani catre fast food, cu atat iti raman mai putini pentru alimente de calitate. Taxa pe fast food face sa creasca cererea totala, nu sa scada, asa cum gresit presupun cei care nu cunosc suficient fenomenul. De asemenea, omul pierde capacitatea de a-si cumpara si prepara alimente pe cont propriu, ramanand la mana altora.

Cine ajunge sa manance fast food?

Omul lipsit de organizare, prada unei senzatii de foame incontrolabile (pana la urma poti rezista fara mancare cateva saptamani, nu doar cateva ore). Fast food-ul se consuma in oras (oare de ce nu mananci mai bine acasa si de ce nu ai ceva, orice, de mancare cu tine?), in graba (ca sa iti distrugi si aparatul digestiv).

Deci arunci in tine zahar, grasime arsa, chimicale si o perioada merge. Apoi te miri ca ai zeci de kilograme in plus, celulita, boli “de stomac”, constipatie, acnee, insomnii, caderi de glicemie si “calciu”? Astea nu sunt nimic: mai tarziu vei afla ca ti-ai distrus si vasele de sange, sistemul nervos, imunitatea, inima, ficatul.

Dar pot exista si alimente accesibile, sanatoase, gatite rapid si ieftine?

Se poate, dar e nevoie de know-how, utilaje speciale si economie de scara (cu cat cer/cumpara mai multi oameni un produs pretul sau scade pana la un punct). Salatele, sucurile de legume si fructe, nucile si semintele, iaurtul, supele si ciorbele, mancarea gatita corect din ingrediente de calitate pot fi fast food fara sa fie junk food.

Cererea de mancare sanatoasa inseamna educatie. Daca vrei sa mananci mai bine pe viitor, inclusiv in oras si la fast food, educa-i pe cei din jur sa manance sanatos. Cumpara alimentele cele mai apropiate de ce stii ca iti face bine, chiar daca sunt mai scumpe.