Faina de grau, de migdale, de canepa, de naut
Piata este plina de alimente ultra-procesate, vandute drept “mancare sanatoasa”. Tot felul de painici savuroase, pizze cu fibre, paste bio, detoxifiante din paie tocate, “lapte” de soia etc. Folosind elemente din stiinta nutritiei, interpretate rauvoitor si prezentate eronat, se pretinde, chiar de catre “specialisti” ca aceste junkuri sunt “sanatoase”. Da, probabil ca sunt mai sanatoase decat cartofii prajiti, gogosile facute in ulei de motor si prajiturile cu margarina, insa ele raman departe de o dieta care sa previna bolile si sa iti dea o viata buna pe termen lung.
Procesarea cerealelor si semintelor (inclusiv a leguminoaselor) provine din imposibilitatea ca ele sa fie consumate in cantitati utile in starea lor naturala, energia fiind mai usor obtinuta din aceste alimente daca sunt deja macinate, marind suprafata de contact cu fluidele digestive si reducand necesitatea masticatiei. Cele mai multe sunt greu digerabile, pline de toxine (otravuri, alergeni etc.), au un gust neplacut, fiind straine de modul nostru natural de alimentatie. Aceste plante sunt rezultatul agriculturii, un adaos mult prea recent in viata noastra (la scara istorica) pentru a fi sanatoase. Macinarea ajuta si la eliminarea partilor mai greu conservabile (care contin grasimi si proteine). Aceste componente (utile) se degradeaza usor, de aceea ar fi mai scump sa avem pe masa un aliment din cereale integrale.
Prepararea termica este deja un pas si mai important spre a transforma in otrava aceste alimente si asa prea putin utile pentru sanatate. Ma refer la sanatate, nu supravieturie sau hrana “de nevoie” a paturilor sarace si serbilor. Citeste si Copt, fript, prajit pentru a afla ce se intampla in mancare cand este gatita.
Faina de cereale: grau, secara, orez, ovaz
Chiar daca o cantiate mica de cereale poate fi acceptata in dieta noastra, consumul recomandat de “autoritati” sponsorizate de industria alimentara este dovedit ca daunator pentru sanatate. Painea si lipiile sunt produse ultra-procesate (sufera mai multe procese fizico-chimice de procesare), cel mai daunator fiind coacerea, adica expunerea la o temperatura inalta, cu riscul formarii de produsi de glicare avansata, extrem de toxici.
Faina alba (sau intermediara) si chiar faina integrala vin cu un aport mare de carbohidrati (amidon), usor asimilabili, care vor afecta puternic nivelul glucozei din sange, apoi al insulinei si altor hormoni, declansand o avalansa de evenimente care, in timp, pot duce la deteriorarea vaselor de sange (ateroscleroza), rezistenta la insulina, diabet, lipsa de energie, obezitate, boli degenerative, celulita.
Faina integrala, desi are mai multe fibre, proteine, viamine si minerale, vine si cu antinutrienti, substante daunatoare, atat fizicului cat si psihicului nostru. Exista un motiv bine intemeiat pentru care painea alba a fost apreciata din timpuri stravechi. Se pare ca acum unii vor sa uitam acel motiv. Glutenul, lectinele, subtantele iritante pentru colon, factorii generatori de boli autoimune sau diabet (prin mimetism molecular), opioizii naturali (gliadinomorfine). Exista multe alte surse de fibre care nu prezinta riscul fibrelor din cereale. Citeste si despre fibre.
Faina de seminte de canepa, chia sau in
Este de preferat ca semintele care contin grasimi in cantitati mari sa nu fie macinate, pentru ca prin macinare grasimile sanatoase, dar foarte sensibile, sunt expuse oxigenului si se degradeaza rapid. Prefer sa mananc semintele de canepa, decorticate, intregi. Semintele de canepa au un raport de omega 6 la omega 3 decent, de 3 la 1 insa mai slab decat semintele de in. Faina de seminte de in poate fi adaugata in sortimente de paine pretins “sanatoase, cu acizi grasi esentiali omega 3”. Ce omit insa reclamele sa spuna este ca acesti omega 3 sunt foarte sensibili la caldura, la fel cu multi alti fitonutrienti din aceste seminte. Deci aceste grasimi vor fi denaturate daca sunt expuse la temperaturi mari (prajire, coacere).
Faina de migdale si alte oleaginoase
Migdalele, chiar daca au proteine, minerale si fibre, prezinta un raport total dezavantajos de omega 6 la omega 3 fiind nepotrivite in dieta in cantitati mari. Ele se consuma intotdeauna crude, inmuiate in apa si apoi uscate, niciodata prajite sau macinate si coapte (faina de migdale inclusa in prajituri). Eventuala macinare trebuie urmata cat mai rapid de consum sau includerea intr-un preparat care sa fie gatit la o temperatura scazuta sau mancat proaspat.
Faina de leguminoase
Leguminoasele au in componenta proteine, dar si carbohidrati greu asimilabili, de unde si efectul binecunoscut de fermentatie si balonare. De asemenea, leguminoasele contin diverse substante nocive si ar trebui consumate cu masura. Soia este cea mai periculoasa, urmata de germeni, care contin l-canavanina, un aminoacid care poate deranja sistemul imunitar (declanseaza boli autoimune). Prajirea acestor pudre (ca in prepararea falafelului) este si ea foarte daunatoare, mai ales daca se face in ulei de floarea soarelui.
Si in dieta mea se gasesc diverse fainuri, incerc sa fie fara gluten si incerc sa le gatesc la temperaturi cat mai mici. Totusi, locul lor in dieta mea este unul marginal, cantitatiile totale fiind suficient de mici incat sa nu aiba un impact negativ semnificativ. Daca diversitatea dietei este mare, cantitatile din toxine si antinutrienti sunt mai reduse si corpul are capacitatea de a le contracara intr-o oarecare masura.
Soia este rea cu totul? Ca am gasit un lapte foarte bun din soia la supermarketuri. Probabil il stii, e vorba despre Alpro Soya. Cei intoleranti la lactoza nu pot consuma nici lapte din soia?
Laptele de soia este si el un produs ultra-procesat. Nu are nici o legatura cu “laptele”. Daca ai intoleranta la lactoza poti manca iaurt sau alege alte alimente. Exista mai multe articole pe acest blog care te-ar fi lamurit in legatura cu produsele din soia. Inainte sa pui o intrebare e bine sa dai un search.
” Soia este cea mai periculoasa, urmata de germeni ” . Imi pare rau dar sunt confuz si vreau sa te intreb daca prin ” germeni ” te referi la toti germeni (in general), sau doar la germenii de soia?
Pe masura ce avansez cu documentarea aflu despre multe tipuri de germeni ca au diverse substante nocive, pe langa cele utile. Dar asta se intampla cu toate alimentele, deci pentru fiecare in parte ar trebui facuta o discutie.
Dar biscuiti Bel start care au aparur acum recent sau cei digestiv?
E o gluma intrebarea? Daca da, da-mi voie sa-ti spun ca este prea putin reusita. Ai citit macar etichetele acelor produse?
Si eu as fi interesata de un articol despre tipuri de germeni cu/fara substante nocive : pe langa broccoli ,a caror utilitate este cunoscuta, lucerna( alfalfa), trifoi alb/rosu, ridichi , poate hrisca, amaranth, quinoa etc. Pe cei de cereale nu ii mai iau in discutie.
Ai putea te rog să oferi niște exemple concrete de alimente, nu foarte exotice sper, care să ofere vitaminele B prezente în pâine așa puține cum or fi ele? M-am uitat prin mai multe articole despre pâine și n-am găsit nimic legat de asta.
Și o altă întrebare: de ce trebuie înmuiați și uscați sâmburii de migdale?
Alimentele sunt deja prezentate in toate articolele mele, daca faci un total vezi ca ai destule B-uri, chiar mai multe decat daca aveai o alimentatie “bazata” pe cereale. Este si explicatia pentru inmuierea si uscarea samburilor.
Recunosc că mai devreme nu căutasem nimic despre migdale și mă bazam doar pe memoria mea, însă am luat la puricat toate articolele despre migdale și tot n-am găsit nimic.
P.S. N-ar strica să-ți pui favicon și pe paginile cu articole precum cea de față.
Cred ca dau deja mult prea multe informatii moka aici pe site, imi rezerv dreptul sa raspund la ce intrebari consider necesar. Cat despre “de ce”, ma pastrez pentru perioada cand fiul meu va ajunge la aceasta varsta.
Pagina are favicon, ca toate celelalte.
Aveam impresia că odată cu ieșirea din Evul Mediu a dispărut și îndemnul „Crede și nu cerceta” 🙂 De altfel chiar tu ai spus că „este si explicatia pentru inmuierea si uscarea samburilor”, iar eu nu am făcut decât să o caut. Mi se pare păcat ca niște informații utile să se piardă aiurea în neant.
O fi având favicon, doar că lipsește cu desăvârșire. Poftim o captură de ecran: http://min.us/lcx9ke
Cred ca este o diferenta intre a cerceta si a pune o intrebare cuiva. Imi rezerv dreptul sa raspund la ce intrebari vreau, sau ti se pare ca as fi obligat cumva sa iti raspund tie la toate intrebarile doar pentru ca ti-am lasat libertatea sa scrii comentarii la mine pe site?
Mie imi afiseaza faviconul, poate folosesti un browser mai slab.
Ok, in concluzie care este cea mai sanatoasa faina ? As dori sa-mi schimb stilul de viata dar in cateva luni parca mi-as face si eu o prajitura din alimente sanatoase… Si daca se poate sa stiu care este cel mai sanatos ulei. Uleiul de masline daca il prajesc am inteles ca nu este sanatos. Este adevarat?
Incerc de ceva timp sa ma dumiresc pe tema componentelor dizerabile pentru painea facuta in casa (ce-i drept, intr-un robot), intelegand totusi ca paine in sine nu este tocmai recomandata.
Am studiat articolele tale legate de faina & seminte si am o nedumerire…
Noi folosim o combinatie de faina (faina neagra de grau, faina /integrala/ de secara) + cobinatie de semninte (in, canepa, chia, muguri de pin, dovleac, floarea soarelui, chimen) + sirop de artar/miere + sare + drojdie proaspata.
Inteleg din articolele tale ca prin coacere practic am distrus beneficiile semintelor si ca folosirea fainilor “eco-bio-etc” (naut, hrisca, amarant, quinoa, orz, ovaz samd.) este la fel de nefericita.
Ceea ce nu imi este clar este care sunt totusi componentele ok/mai putin nocive in conditiile in care painea nu poate fi facuta decat din faina si prin coacere.
Multumesc anticipat.
Elementele mai putin nocive depind de fiecare si de prioritatile pe care le ai. Din punctul meu de vedere cea mai buna idee e sa elimini aceasta pacoste si sa mananci eventual doar ocazional.
Daca vrei o analogie tu ma intrebi ce e mai putin nociv: cancerul, atacul cerebral sau de cord, diabetul, bolile autoimune, imbatranirea prematura etc. Fiecare alege pentru el.
Personal am ajuns la concluzia ca mai bine mananc paine alba cat mai curata (oricum nu am un control real in ceea ce priveste provenienta si calitatea ingredientelor) decat aceste amestecuri mai nocive in care bagi si grasimi oxidate, lectine, gluten, antinutrienti, alergeni, fructoza (din sirop de artar si miere WTF?). Doar laptele iti mai lipseste. Masline negre nu pui?
Cred ca cel mai important lucru e sa intelegi cauza obsesiei pentru paine: opioizii din gluten. Dupa ce intelegi ca situatia e de natura toxicologica si culturala actionezi in consecinta.
“Cred ca dau deja mult prea multe informatii moka aici pe site”
Banuiesc ca avantajos ar fi pentru dumneavoastra ca cei dintre noi interesati de informatiile astea sa platim sa participam la seminarii, cursuri etc. tinute de dvs. Dar atunci de ce ar trebui sa va credem pe dvs si nu producatorii de diverse produse alimentare, pentru ca vad ca si dvs aveti serioase interese financiare, la fel ca si ei. Nu ca ar fi ceva in neregula in a avea interese financiare. Doar ca nutritia tine de sanatate si atunci cand detii informatii din acest domeniu dar nu vrei sa le faci cunoscute decat contra cost, nu faci decat sa devii inca un vultur printre cei deja foarte multi care dau tarcoale.
Esti liber(a) sa crezi ce vrei.
“Serioase interese financiare”- vrei sa explici putin? Ce am de castigat eu din asta?
M-ai intrebat ceva si nu ti-am raspuns conditionand raspunsul de vreo plata?
In general, accesul la seminariile mele este gratuit, desi informatia costa, da, costa timpul meu, pregatirea, cartile. Inclusiv ideile noi pe care le-am produs. In alte domenii nu vad pretentia asta de a primi gratuit informatie de calitate sau chiar consiliere.