De cand a inceput sa se raspdandeasca si pe la noi conceptul “paleo”, incep sa apara si povestile despre cat de bine manca “omul primitiv” si cat de bine o ducea el ca vanator-culegator.  Am promovat de foarte multi ani principiile dietei “paleo”, din vremea cand pe la noi instructorii de fitness recomandau piept de pui cu salata iar nutritionistii cereale cu lapte. Avand o istorie suficient de lunga cu acest tip de alimentatie (atat la nivel teoretic- documentare, cat si practic) imi permit sa atrag atentia asupra catorva elemente:

Genomul nu este “chiar” acelasi

Desi suntem foarte asemanatori genetic, exista si diferente fata de omul din paleolitic (se considera ca o caracteristica genetica are nevoie de cateva sute de mii de ani pentru a se fixa la specia umana), fortarea evolutiei a avut loc prin selectie dura, un exemplu fiind persistenta lactazei (toleranta la lactoza). Apoi, exprimarea diverselor caracteristici genetice poate fi diferita (epigenetica). Indiferent cat de mult mi-a placut ideea de “paleo” la inceput, trebuie sa privim si realitatea: exista o diversitate genetica suficient de mare incat unii sa poata manca lapte la varsta adulta, altii nu, unii sa manance carne fripta in siguranta, altii sa se simta bine mancand grau.

Alimentele din paleolitic erau cu totul altele

Chiar daca am vrea sa mancam “paleo”, nu prea avem de unde. Cele mai multe alimente disponibile in ziua de azi sunt aparute in ultimele cateva mii de ani (inclusiv fructele, animalele domestice, lactatele, legumele, cerealele). Omul manca o diversitate de alimente (sute de specii) atunci cand le avea si daca putea face rost de ele. Asta nu inseamna ca toate ii erau utile sau sanatose, ci necesare supravietuirii. Daca stim cu siguranta ca omul primitiv era necrofag si deseori canibal, in ziua de azi avem si posibilitea de a evita acele alimente (chiar naturale), care ne fac rau.

Mediul de viata este in mare masura, altul

Poluarea, stress-ul, aglomerarile urbane apasa asupra noastra in timp ce evolutia stiintelor medicale ne permite sa supravietuim cum mult peste sorocul unui stra-stra-stra-stra-stramos. Microbii sunt altii, aerul este altul, apa este alta. Solul este altul. Radiatiile sunt altele. Nu are sens pentru omul modern sa incerce replicarea unui mediu disparut si in continua transformare. Evident, are sens conservarea sanatatii planetei si curatarea lucrurilor care se mai pot curata.

Modul de viata este radical diferit

Noi traim in lumea moderna, unde multe lucruri s-au schimbat, in primul rand nivelul de efort fizic. Cerintele de munca intelectuala sunt mult crescute, iar omul beneficiaza de foarte multe ajutoare, unii chiar dinainte de conceptie (FIV). Avem haine, unelte, masini, mijloace de comunicare, incalzire, bucatarii, magazine. Dar, mai presus de toate avem o cantitate imensa de cunoastere acumulata, la care avem cu totii acces. Selectia naturala este mult deformata in cadrul speciei umane, pentru ca nu ne lasam semenii sa moara si nu ii omoram in asa mare masura ca acum zece mii de ani (desi se practica si metoda asta de control al populatiei).

Realitatea trebuie privita in fata si, dincolo de povesti frumoase despre Tarzan si cum vana/culegea el mancare sanatoasa, ma intereseaza solutii concrete, pentru omul obisnuit, provenite din experienta practica, nu din hartii expirate. Educarea cererii este solutia pentru regandirea metodelor de producere a hranei, nu reclamele la mezeluri, paine, margarina si lapte ultrapasteurizat. Si nici la “lichide” in loc de apa. Dar stai… din educarea cererii nu are nimeni de castigat, in afara de fraierul de consumator…

O satira pe tema asta am scris acum cativa ani aici:  Mai paleo de atat nu se poate si, putina istorie a dietelor  aici: Grazing vs. Foraging.

Exista o cronologie a lucrurilor si ma dezgusta sa vad fosti promotori ai fainii prajite, margarinei si cerealelor vorbind despre lucruri despre care citesc prin carti sau pe net, fara pic de experienta si baza solida. Ma bucura pe undeva cand imi recunosc bucati de fraze, concepte sau cuvinte, preluate atat de mult de altii incat li se pare ca sunt ale lor (dar, repet, exista o cronologie si tot ce am spus/scris eu este inregistrat cu data cand acest lucru s-a intamplat). Apoi, mi se pare nepotrivit pentru o persoana cu pretentii sa cunoasca anumite lucruri despre nutritie (despre margarina, faina arsa, soia si lapte, de exemplu) si sa le tina ascunse (in scop comercial) pana cand ele ies la suprafata din alte surse, apoi strigand in gura mare “noutatile”.