Meniu de scoala sau de gradinita
Cum as putea sa dau copilului meu asa ceva? Pentru ce ne straduim sa-i dam mancare sanatoasa, curata si preparata cu grija? Unele scoli sau gradinite mai si pretind ca au colaborari cu nutritionisti…
Mi se pare o crima sa dai unui copil asemenea alimente pline de toxine dar fara nutrienti esentiali. Partea proasta e ca “o lege” ar indrepta lucrurile tot catre cereale, lactate industriale si margarina… ca aia au bani sa “convinga” autoritatile de ce ar fi bun pentru noi, pe langa medicamente, bineinteles.
Iata o lista cu “alimente” gasite in meniurile gradinitelor si scolilor, “alimente” pe care cred ca ar trebui sa le evitam in dieta copiilor nostri, astept intrebari si solutii si de la voi, cred ca sunt importante pentru toata lumea:
Zaharul si dulciurile
No comment. Nu au ce cauta intr-un meniu de scoala. Se pot face diverse deserturi cu fructe, care sa fie dulci, pentru nevoia lor de “dulce” si de energie.
Cereale procesate
Sunt dovedite toxice pentru om, in special cele extrudate, pline de zahar si aditivi (cititi cu maxima atentie etichetele). Au o densitate micronutritiva redusa, dar o densitate calorica mare. Glutenul este un alergen puternic si un drog pentru sistemul nervos (prin gliadinmorfine). La persoanele predispuse pot induce in mod direct diabetul. Ar putea fi inlocuite cu: pseudocereale (hrisca, mei, quinoa) sau cu porumb (chiar mamaliga), orez cu legume, secara, ovaz, dar in forme neprocesate industrial.
Painea prajita
Painea prajita contine substante extrem de nocive, aflate in special in coaja si zonele caramelizate, asta pe langa aportul mare de amidon (glucoza) si lipsa nutrientilor esentiali. Crutoanele sunt tot paine prajita. Desi nu poate fi “inlocuita” exista pe piata si variante de secara integrala sau variante de “crackers” obtinut prin deshidratare (diverse ingrediente) la temperaturi sigure.
Produse de patiserie
Placinte si merdenele inca de la gradinita? Pe langa cele de mai sus, produsele de patiserie vin si cu grasimi oxidate (de multe ori margarina). Pe astea le evitam cu totii, chiar si la varsta adulta. Cum sa le dai unui copil, al carui organsim este in crestere? Stim, pentru copilul unei vedete margarina e buna, dar imi permit sa cred ca pentru ceilalti este toxica, asa cum s-a dovedit de zeci de ani.
Pizza este absolut inadmisibila: faina arsa, grasime arsa, sare in exces… o bomba calorica fara prea mari calitati nutritionale.
Lactate in exces
Laptele de vaca omogenizat si pasteurizat (ca in “cornul si laptele”) este confirmat ca factor de risc in bolile cardiovasculare si autoimune. Cel industrial are un profil de grasimi gresit, este sarac in vitamina D si vitamina K. Probabil vine si cu “hormoni”. Ar putea fi inlocuit cu iaurturi (fermentii lactici transforma laptele intr-un aliment nou, cu nenumarate beneficii) sau chiar cu “lapte vegetal” (dar nu de soia). In special combinatia de lapte cu cereale este contraindicata, inducand somnolenta.
Branzeturile au rolul lor (ca si celelalte lactate, vin cu nutrienti importanti pentru crestere, proteine, calciu) dar prezenta lor in exces dezechilibreaza meniul. Branza este un aliment de seara, nu de dimineata sau pranz.
Lactatele insa sunt invers corelate cu obezitatea infantila. Copii care mananca lactate au o probabilitate mai mica sa fie obezi.
https://www.nature.com/articles/ejcn2015226
Banane sau alte fructe?
Chiar daca bananele sunt usor de mancat si se spune ca au “potasiu”, ar fi de preferat fructele autohtone, coapte la soare, daca e posibil din surse unde nu s-au facut experimente cu pesticide moderne. Varietatea fructelor trebuie sa fie mare, astfel incat sa isi poata alege ce le place.
Mezeluri si carne procesata
Pentru cele mai multe, ingredientul “carne” reprezinta doar o mica parte din continut, cedand locul unei varietati de aditivi care numai bine nu fac. Daca dam carne copiilor, ea trebuie sa fie dintr-o sursa curata si cat mai putin procesata (maxim fiarta sau la cuptor, nu la gratar sau prajita). Daca totusi sunt mezeluri (pentru gust, obisnuinta, usurinta in preparare), trebuie alese varietati cu un procent mare de carne, cum sunt cele cu 80% sau 90% continut de carne. Exista si mezeluri sanatoase pe piata.
Piept de pui fript
Produsele de origine animala (in special carnea crescuta industrial) retin mai multi contaminanti din mediu decat celelalte alimente. Exista suspiciuni cu privire la folosirea unor metode nesanatoase de crestere a animalelor, metode care se rasfrang apoi asupra noastra. Din punctul meu de vedere frigerea ar trebui exclusa pe cat posibil din alimentatia noastra. Evident, puiul ar trebui inlocuit cu o diversitate de tipuri de carne, provenita de la animale crescute cu iarba, pe pasune, nu cu cereale si soia, in cutii, la bec.
Schnitzel, cascaval pane sau alte prajeli
Nu mai au nevoie de nicio prezentare. Gresite de la cap la coada, cu exceptia situatiei cand mananci doar interiorul si arunci partea considerata de multi “buna”, adica faina arsa in ulei. Omletele transforma oul dintr-un aliment util intr-unul periculos. Mi-e greu sa cred ca sta cineva sa faca omlete cu legume la cuptor, la temperatura scazuta si nu le arde in tigaia care nu se lipeste dar care elimina gaze toxice.
Cum ar trebui sa arate un meniu de scoala?
Sigur ca fiecare copil are preferintele sale, fiecare parinte de asemenea. Dar, punand in comun preferintele, informatiile si posibilitatile se poate ajunge la un meniu care sa contina retete mai sanatoase, gatite mai bine, dar gustoase si hranitoare pentru cei mici.
Peste, nuci, seminte, legume
Acestea sunt alimentele pe care as vrea sa le vad mai des in meniu. Peste bogat in omega 3, care sa ajute la dezvoltarea creierului, nuci si seminte cu grasimi sanatoase, proteine, minerale, vitamine, fibre, legume preparate corect, gustoase, care sa le creeze obiceiurile potrivite pe termen lung.
In aceeasi nota exista o emisiune pe un post de televiziune unde un copil este invatat cum sa gateasca folosind faina, zahar, prajirea, uleiuri oxidate. Dincolo de lamentari si autocompatimiri de tip “nu avem bani dar nici chef sa muncim” cred ca trebuie sa actionam de la nivel individual, fara speranta desarta ca altcineva o sa aiba grija de alimentatia noastra.
Este motivul ptr. care eu nu mi-am lasat copilul sa manance la gradi in cei 4 ani. L-am inscris la program scurt. Si cand are activitati dupa-amiaza la gradi, il iau acasa, mananca, apoi il duc inapoi. Sunt singura care face asa din toata gradinita. A fost foarte greu si inca este, suntem in ultimul an de gradi. Norocul meu este ca am putut sa fac asta, ca timp si bani.