Edit temporar: articolul initial a fost scris in 2012 si discutia a avut loc la radio. Deci nu e scris ca “raspuns” la ceva, ca doar nu calatoresc in timp. Lupta cu ignoranta si impostura este insa, dupa cum observam, eterna. Observ si ca problema unora este ca am folosit “toxine” in sens larg (acceptat totusi in comunicarile stiintifice, desi articolul meu nu e o comunicare stiintifica ci un indemn la documentare si ratiune). Asta sa fie problema, dragii mei… in rest… da-i cu “2 saptamani doar carne” si niste diuretice, ca asa se face treaba.

Toxine. Nume. Formule chimice. Pentru cei care nu stiu ca exista toxine si nici ce formule chimice au. Articolul este doar unul informativ, introductiv, demonstrativ, cine vrea sa gaseasca mai multe nume de toxine, cu formulele lor chimice, urmeaza link-urile sau se documenteaza suplimentar. Pentru ca ignoranta nu este un argument. Si nici nu pot rescrie la mine pe blog compendii de chimie sau tratate de toxicologie.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3153292/

1. Toxinele prezente in mod natural in alimente

Desi unii au impresia ca doar “carnea are toxine”, in mai toate produsele vegetale exista si toxine, pe langa substantele utile, nutritive: solanina (solanacee, cum ar fi gogonelele) si alti alcaloizi, psoraleni (apiacee, cum ar fi pastranacul), canavanina (germenii de lucerna), fitoestrogeni (soia).  O lista mai mare si cateva explicatii suplimentare pe beyondveg.com.

In imagine, nicotina (pentru amuzament, se gaseste si in unele alimente, nu doar in tutun). Poate ar trebui mentionat si alcoolul, pe care unii il divinizeaza. Oare putem ajuta ficatul sa proceseze mai usor excesul de alcool astfel incat sa nu afecteze atat de grav sistemul nervos?

2. Toxinele prezente in mod natural in mediu

Includem aici radioactivitatea naturala, metale grele, diverse gaze sau substante toxice. Nu ne putem feri intotdeauna de ele, dar in general exista mecanisme pentru detoxifiere si o toleranta a omului la acestea. Din moment ce nu pot fi evitate incercam sa avem in dieta pe cat posibil alimente naturale si care pot fi produse cu afectare minima a ecosistemelor.

Aflatoxina (denumire generica pentru o grupa de substante similare) provine din metabolismul unui mucegai care se poate dezvolta pe alimente sau furaje. Ficatul poate fi protejat de expunerea la aflatoxina cu silimarina dar si cu alte suplimente/aminoacizi.

Iata un studiu care demonstreaza o modalitate prin care putem ajuta eliminarea unor metale toxice din corp: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12777158

Pentru ca formula chimica pentru arseniu este doar “Ar”, hai sa vedem o poza cu el. Sursa: Wikipedia (am facut si donatie, ca sa am constiinta impacata).

3. Toxinele puse de om in natura

Unele au o raspandire locala dar altele au ajuns omniprezente, afectand nu doar viata si sanatatea omului ci si pe cea a animalelor si plantelor salbatice. Este importanta prevenirea producerii si eliberarii in natura a acestora, pe langa controlul surselor de alimente. Exista diverse metode medicale (pentru detoxifiere) ce pot ajuta la inhibarea absorbtiei, eliminarea sau diminuarea efectelor nocive ale acestor poluanti. Din pacate, detectia lor este costisitoare si ar contraveni multor interese economice. As include aici si pesticidele, ingrasamintele chimice, antibioticele, hormonii folositi in cresterea animalelor.

Dioxinele sunt toxine extrem de puternice, se produc inclusiv prin arderea incompleta a unor mase plastice (cand se ard gunoaie, de exemplu). Unitatea de baza arata cam asa:

Cel mai la moda pesticid: glifosatul. Iata-l, in toata splendoarea lui. Sigur ca este si util (altfel mancarea ar fi mai scumpa, dar asta nu anuleaza riscurile). Si am zis sa-i punem si structura spatiala, colorat, sa fie mai usor de inteles pentru unii ca da, exista. Il gasesti practic in toate alimentele, chiar si in cele bio.

4. Toxine produse prin procesarea si prepararea alimentelor

Se stie ca prajirea, frigerea (gratarul) si chiar coacerea (cuptorul) pot duce la formarea de compusi toxici: de la produsi de glicare avansata la acrilamida si de la nitrozamine la acroleina. Tocmai de aceea se recomanda gatirea dupa metode moderne, la temperaturi optime (cat mai scazute) si mentinerea unei cantitati mari de vegetale crude in dieta.

Benzo[a]pyrene. Formula e simpla. 6 “piulite”. Dar, pentru ca e atat de important, trimitem la pubchem pentru cei care vor sa-i descopere mai multe lucruri despre el. Astia spun ca acidul folic ar ajuta. Printre altele, cum ar mai fi curcumina si quercitina.

5. Toxine adaugate sub forma de aditivi alimentari

Cei mai multi conservanti, coloranti, potentiatori de aroma, indulcitori sunt suspectati (si unii chiar dovediti) ca au efecte nocive asupra sanatatii, de la tulburari intestinale pana la cancer si alte boli grave. Ne putem feri de ei in masura in care consumam cat mai multe alimente naturale, preparate in casa si evitam alimentele procesate. Teoretic dozele si cantitatile folosite in industria alimentara ar trebui sa fie tolerabile insa exista riscul sa fie depasite atat prin concentratie cat si prin consumul excesiv al alimentelor respective. Pe primul loc se afla insa banala sare de bucatarie, cu formula NaCl. In exces este si ea toxica. Se elimina band apa si transpirand.

Printre multe, multe altele, tartrazina: C₁₆H₉N₄Na₃O₉S₂. Colorant. Dar exista si solutii.

Ultimele doua categorii de toxine se gasesc cu precadere in fast food si junk food. Iata si de ce consider ca NU este o idee buna taxa pe junk food, ba din contra.

6. Toxine prezente in ambalaje sau materiale cu care alimentele intra in contact

Cea mai cunoscuta este BPA (bisphenol A), un xenoestrogen cu efect de disruptor hormonal, pe care se pare ca il putem contracara cu ajutorul cruciferelor (brocoli, varza etc.). Hai, ca nu e chiar asa de greu. Uite-l ce frumos e, are si formula chimica si nume si tot ce trebuie… dar ce stiu fraierii astia de la Institutul Linus Pauling?

Sursa foto: wikipedia.

Il gasim si in conserve, de aceea atunci cand am inceput colaborarea cu d’aucy m-am asigurat ca aceste conserve nu contin BPA (si nici BPS).

Deci cand alegem un aliment ar trebui sa o facem in primul rand in functie de un parametru numit densitate; de nutrienti si de toxine.