Cornul si laptele
M-a revoltat dintotdeauna aceasta metoda de distrugere a sanatatii copiilor. Am avut prilejul sa raspund decat la cateva intrebari pentru o revista. Iata ce am trimis (ce apare nu mai este in puterea mea):
1. Din punct de vedere nutritiv, cât contează gustarea “lapte si corn” din meniul scolarului?
Din punct de vedere nutritiv aceasta “gustare” este una dintre cele mai proaste alegeri. Cornul este, in general obtinut din faina alba, deci cu un aport mare de amidon dar fara cantitati semnificative de nutrienti esentiali. Laptele poate fi util daca ar fi un lapte de calitate, dar cantitatile utilizate sunt si ele prea mici pentru a face diferenta.
Din pacate, chiar si aceasta combinatie saraca in nutrienti esentiali poate fi un plus pentru copiii malnutriti sau hraniti cu alimente ultra-procesate, prajeli, dulciuri, margarina, zahar, uleiuri vegetale rafinate, potentiatori de aroma, aditivi chimici, mezeluri de proasta calitate, soia.
2. Dacă ati avea putere de decizie la nivel legislativ, ce ati propune ca gustare scolară?
As implementa, in primul rand, un alt sistem de finantare, alegere si distribuire, bazat pe sustinerea comunitatilor locale pentru productia de alimente sanatoase, valorificate apoi prin acest program. Toata lumea ar avea de castigat: copii (mancare mai proaspata, hranitoare si sanatoasa), producatorii locali (desfacere asigurata, imbunatatire a produselor in urma colaborarii apropiate cu consumatorii) si autoritatile centrale (satisfactie mai mare a alegatorilor, randament intelectual mai mare al copiilor, costuri scazute cu serviciile medicale prin prevenirea bolilor, folosire mai buna a fondurilor provenite din taxe si impozite prin intoarcerea lor la cetateni).
Deci as lasa comunitatea locala sa decida, bineinteles, cu asistenta si consultanta specialistilor de la centru, dar si prin inter-conectarea cu alte zone, pentru schimb de experienta si chiar produse. Abordarea locala ar premite si o adaptare la nevoile specifice ale unor copii, cum ar fi diverse alergii sau intolerante, nivel de efort fizic, credinta religioasa, alimente traditionale, obiceiuri stramosesti, etnie etc.
De asemenea, alegerea de alimente naturale, neprocesate, cu valoare adaugata mica, ar permite folosirea mult mai inteligenta a bugetelor. Acum, din costul alimentelor primite de copii, sub 30% reprezinta costul real al materiilor prime si ingredientelor, restul fiind adaosuri artificiale ale procesatorilor si comerciantilor. Astfel, cu acelasi buget s-ar putea aloca alimente mai bogate in nutrienti, dar si in cantitati mai mari (eventual chiar cantine scolare).
Din punct de vedere nutritional se pot face dezbateri, insa eu as opta pentru alimente cat mai proaspete, de sezon: legume si fructe vara, nuci si seminte in sezonul rece. Fara faina, grasimi denaturate, zahar, sare. Iaurtul si branza naturala ar putea ramane intre ele. Astfel s-ar furniza cantitati suplimentare de proteine, grasimi sanatoase, vitamine si minerale, mult mai utile dezvoltarii copiilor decat caloriile goale din produsele de panificatie.
3. Există vreun pericol în ceea ce priveste laptele, referitor la intoleranta la lactoză?
Intoleranta la lactoza este usor de evitat daca folosim iaurtul in locul laptelui. Ma ingrijoreaza mult mai mult intoleranta la grau si gluten, precum si efectul psihoactiv inhibitor al opioizilor din grau. Aceste efecte se pot traduce prin somnolenta, balonari, agitatie, probleme de respiratie (si oxigenare precara a creierului), carii dentare, probleme de memorie, atentie si intelegere. Chiar o asimilare precara a mineralelor. Da, de la grau si lapte.
4. Ce ar trebui să contina meniul unui scolar, elev până în clasa a IX-a? Îmi puteti exemplifica?
Dieta sanatoasa este o dieta cu alimente naturale, cat mai putin procesate, gatite intr-un mod sanatos. Sunt de preferat alimentele in sezon (coapte natural, mai bogate din punct de vedere nutritiv) si locale (costuri mai mici).
Astfel avem carne si organe de animale (aport de proteine de calitate, zinc, fier, vitamine), peste si fructe de mare (aport de omega 3 cu catena lunga, iod), oua, iaurt, branza, urda (proteine si calciu), fructe si legume (carbohidrati sanatosi, vitamine, minerale, antioxidanti, fitonutrienti), ciuperci, nuci/seminte/alune (grasimi sanatoase, proteine, fibre, vitamine, minerale), cereale fara gluten (porumb, orez, hrisca- carbohidrati cu asimilare lenta)), condimente traditionale (pentru arome dar si pentru antioxidanti, fitonutrienti, vitamine, minerale).
Excludem, desigur cele mai toxice 5 categorii de alimente: zaharul si alimentele care il contin, faina de grau si alimentele care o contin, uleiurile vegetale si derivatele, soia si alimentele care o contin, mezelurile (amestecurile de carne procesata de tip parizer, cremwurst etc.).
Asta cu “painea tampeste” nu e doar o vorba populara, ci o realitate fiziologica.
Comentarii
Cornul si laptele — Niciun comentariu
HTML tags allowed in your comment: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>