Informații despre imunitate, prevenirea răcelilor, prevenirea altor infecții, folosirea antibioticelor, alimentele și suplimentele care susțin imunitatea.

1. Ce este imunitatea?

Imunitatea este capacitatea organismului de a contracara acțiunea unor factori externi: bacterii, virusuri, ciuperci etc. dar și toxinele produse de aceștia.
Există mai multe tipuri de imunitate, naturale, artificiale (ex. vaccinurile), active sau pasive (anticorpii primiți de făt de la mama).
Ne interesează cum mărim capacitatea corpului nostru de a rezista în primul rând la infecțiile respiratorii, cele mai frecvente la om, în special în sezonul rece și la schimbările de anotimp, când organismul este slăbit sau cu un nivel scăzut de vitamina D, esențială în modularea răspunsului imun.

Există boli pentru care imunitatea dobândită este practic inexistentă sau durează un timp foarte scurt, existând și riscul de reinfectare (eventual cu alte tulpini, pentru care nu există anticorpi). Așa sunt rinovirusurile, care se modifică foarte rapid prin mutații.

2. Cu ce factori agresivi sau stimulatori intră în contact corpul nostru?

Imunitatea poate fi afectată de lipsa de odihnă, malnutriție, subalimentatie (diete stricte). Un organism slăbit este mult mai ușor atacat și chiar copleșit de boală. Deshidratarea, fumatul, consumul de alcool sau de zahăr pot să iți scadă imunitatea. Frigul poate duce și el la o slăbire a imunitații dacă expunerea este prea mare și resursele organismului sunt precare. Cel mai important factor este stress-ul psihologic.

Totuși, odată instalată boala, creșterea temperaturii corpului (febra) este modalitatea naturală a corpului de a lupta cu infecțiile și administrarea de antitermice trebuie facută doar la sfatul medicului sau în cazuri extreme.

3. Care este primul pas în prevenirea îmbolnăvirilor? Să ne referim la “răcelile” de sezon.

Primul pas este să avem grijă de noi în permanență, să mâncăm bine tot timpul anului (dieta sezonală, locală, cu alimente naturale și preparări minimale), să avem odihnă suficienta și să evităm locurile aglomerate precum și contactul cu persoane deja bolnave. Folosirea unei măști de protecție este un gest de bun simț atunci când suntem deja bolnavi dar ieșim în public.

Exercițiile fizice, practicate constant, ajută la creșterea imunității și formează o rezervă de aminoacizi (în mușchi), foarte utilă în perioadele de boală. Igiena personală este foarte importantă (spalatul pe mâini, lăsarea încălțamintei și hainelor de exterior la intrarea în casă etc.). Dietele dure pentru slăbit scad imunitatea și pot mări inflamația în corp, pregătind terenul pentru boală.

4. Cand și cum se iau antibioticele?

Antibioticele ar trebui luate pentru infecțiile bacteriene (virusurile nu sunt afectate de aceste medicamente) și doar după consult medical și antibiogramă. Folosirea pe scară largă (în special prin automedicație) a antibioticelor duce la crearea de tulpini rezistente, dar și la dezechilibrarea serioasă a florei intestinale, fiind afectată sănătatea pe termen lung. S-a observat un risc mai mare de obezitate la copiii tratați cu antibiotice în prima parte a vieții. După antibiotice este inteligent să folosești un probiotic sau chiar un supliment care să ajute la combaterea candidozei.

5. Ce alimente stimulează și susțin imunitatea?

Ca și în slăbire, o dietă sănătoasă, cu proteine de calitate, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși are drept “efect secundar” creșterea imunității. Alimente cum ar fi zahărul, făinoasele, prăjelile, scad imunitatea și ne expun în mai mare masură riscului de îmbolnăvire.

Pentru susținerea imunității avem o listă de alimente foarte utile: tărâțele de ovăz (beta-glucani, prebiotice), usturoiul, alimentele bogate în antioxidanti (legumele și fructele), vitamina D (sardinele, ficatul de cod), nuca de cocos (trigliceride cu lanț mediu), iaurturile (sau alte alimente/suplimente cu probiotice), urda (sau proteina din zer), nucile de brazilia (aport de seleniu), stridiile sau alte alimente bogate în zinc, ciupercile.

Vezi și articolul Top 10 alimente pentru imunitate.

6. Ce plante și ce suplimente nutritive stimulează imunitatea?

Dintre cele mai populare plante avem echinaceea, astragalus, extractul de frunză de măslin, ashwaghanda și ciupercile rei-shi (Ganoderma Lucidum). Vitamina  D este și ea un element important, mai ales ca primăvara avem rezerve foarte scăzute dacă nu am mâncat din puținele alimente care conțin vitamina D.

În mod special este necesară suplimentarea cu vitamina D (o recomand pe cea din imagine, click pentru a o comanda), mai ales că doza zilnică recomandată a fost stabilită la un nivel foarte mic, dintr-o eroare de calcul. În realitate, doza necesară organismului uman este de 10-20 de ori mai mare. Nu am văzut până acum la nimeni un nivel optim la analizele de sânge, dacă nu a luat supliment cu vitamina D în doze mari. Atenție: vitamina D trebuie însoțită de vitamina K și de magneziu.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4210929/

Vitamina C, deși foarte populară în trecut, nu prea a rezistat testului timpului dar măcar 500mg pe zi le consider utile, de preferat cu bioflavonoizi. Zincul are efecte benefice, în special pentru infecțiile căilor respiratorii, dar și indulcitorul xilitol, colostrumul, proteina de zer, glutamina, lizina (ca antiviral), vitamina E, carotenoizii. Produsele stupului, propolisul, polenul, lăptișorul de matcă pot fi și ele de ajutor.

7. Au frigul sau “curentul” un efect de îmbolnavire asupra organismului?

Frigul poate să aibă un efect stimulator, dacă expunerea la frig este facută inteligent. Din păcate, cei mai mulți dintre oameni sunt deja suprasolicitați, malnutriți și la limita rezistenței fizice, așa că un astfel de factor stresant îi poate duce spre o cădere serioasă a imunității, moment în care agenții patogeni se pot dezvolta rapid. Deshidratarea și inflamarea mucoasei nazale poate fi și ea un teren propice pentru dezvoltarea microbilor.

Un rol esențial în pregătirea corpului pentru a face față frigului (inclusiv prin efectul antiinflamator) este aportul de omega 3.

8. Exista și situații când imunitatea nu trebuie stimulată?

Există și persoane cu boli autoimune sau alte tulburari de imunitate, în cazul cărora stimularea imunității cu diverse suplimente nutritive sau medicamente nu este indicată.

9. Care este rolul sportului în optimizarea imunității? Este adevărat că dacă faci sport “scoți răceala”?

Exercițiile intense reduc imunitatea, deci trebuie să avem o atenție deosebită la contactul cu persoane bolnave, dacă suntem după antrenament. Antrenamentele făcute pe termen lung asigură însă o rezistență crescută la boli. În cazul răcelilor nu recomand mersul “la sală”, atât din motivul prezentat anterior cât și pentru a nu-i expune pe alții la risc. Supraantrenamentul afectează negativ imunitatea.

10. Cât de mult contează odihna și controlul stress-ului în imunitate?

Consider odihna și controlul stress-ului cei mai importanti factori pentru omul modern. Daca toți ceilalti sunt mai ușor abordabili, atunci când trebuie să alocăm timp pentru odihnă mulți dintre noi preferă să se suprasolicite în loc să îi dozeze efortul și să își conserve starea de sanatate.

Indiferent de situație consider că cel mai bun prim pas este mersul la medic, un diagnostic pus pe baza unor investigații și apoi un tratament adecvat.