La B1 TV de la 11.00 la Mihai Jurca (Viata e frumoasa) despre paine, lapte, reglementari si sanatate.

Ne referim la acel lapte natural, muls direct de la vaca, laptele cu care eu am crescut. Era fiert, dar nu era procesat industrial.
La intrarea in UE am primit niste avantaje (unii dintre noi inca nu le observa), dar ne-am angajat sa respectam si anumite reguli. Totusi, pentru aplicarea (conformarea) la aceste reguli am primit si derogari/amanari. Adica au existat, de exemplu, perioade de 5 ani in care am fi avut timp sa ne punem la punct, daca asta vroiam si puteam. Urmeaza si altele, care ne vor afecta serios capacitatea interna de a produce si comercializa alimente, lasand consumatorul si fara micii producatori, care puteau sustine o economie (fie ea si primitiva) interna relativ functionala si stabila.

Este normal sa existe si norme pentru siguranta alimentelor, altfel am fi la mana epidemiilor de boli infectioase si a toxiinfectiilor. Persoanele sensibile (copii, gravide, batrani, persoane cu boli cronice si imunitate scazuta) ar risca sa moara in urma unor astfel de cazuri. Deci, laptele crud destinat vânzărilor către consumatorul final trebuie să îndeplinească criteriile de calitate cu privire la numărul total de germeni (max. 100.000/ml) şi de celule somatice (400.000/ml) prevăzute de legislaţie. Din cate am inteles din discutiile cu diversi producatori, limitele sunt relativ mari, in realitate laptele cu adevarat curat (chiar si de la vaci crescute in gospodarii particulare) fiind mult mai curat.

In mod paradoxal, colectarea laptelui, racirea si pasteurizarea ulterioara permit amestecul laptelui contaminat (chiar neconform) cu cel “curat”, cu un rezultat admis de catre autoritati ca fiind “conform”. Cu toate astea, exista si situatii (rare) in care, cu toate masurile luate, apar boli cauzate de agenti patogeni atat din corpul animalului dar si de pe utilaje, vase, maini murdare etc. De asemenea, testele de antibiotice ar trebui facute si ele acestor loturi de lapte, nu doar testele de microorganisme si celule somatice (in general puroi provenit din ugerele infectate).

Cele mai des intalnite probleme sunt cauzate de E. Coli, Campylobacter, Salmonella, Stafilococi, Brucella, Mycobacterium, Yersinia si Listeria. Dar acestea apar si la produsele lactate (sau alte alimente) industriale. Se pune si problema “ipotezei igienei”, adica a pericolelor reprezentate de sterilizarea excesiva a mediului si alimentelor.

Dezbaterea despre consumul de lapte crud ar trebui sa fie o alta discutie, avem norocul ca legea sa permita comercializarea lui ca lapte de consum uman (cu respectarea reglementarilor mentionate), dar existand si posibilitati de eludare a acestor reguli: declararea laptelui drept lapte pentru animale sau cumpararea in comun de vaci/animale de lapte, astfel incat consumi laptele de la propria vaca, pe propria raspundere.

Intrebarea care se pune este daca putem lasa fara sursa de venit 40.000 de oameni care acum vand lapte “la piata” in schimbul salvarii catorva vieti (ipotetic pierdute din cauza consumuli de lapte “de la tarani”). In SUA, consumul de lapte crud (deci nu cel de la tarani si fiert, mult mai sigur) a cauzat intre 1998 si 2011 doar 2 decese (284 de spitalizari in total). Ne-am intreba acum cate au fost cauzate si de junk-food, de exemplu.

Indiferent de raspuns, ca tara, suntem obligati sa respectam aceste reguli, pentru ca politicienii s-au angajat in numele nostru, al cetatenilor. Daca vrem sa salvam micii producatori, atunci ei ar trebui ajutati macar sa produca la nivelul secolului 21 si nu la nivel de ev mediu. Desigur ca de aceasta masura restrictiva pot beneficia firmele mari, care este normal sa stea cu ochii pe 30% din piata (atat se vinde direct in piete din totalul produs la noi). Producatorul foarte mic (1-3 vaci) nu isi va permite sa cumpere sisteme de racire sau sa faca testele. Si nici nu este invatat sa faca asa ceva. Eventuala scumpire a laptelui pentru acoperirea costurilor va lovi tot in “cetatean”.

http://cid.oxfordjournals.org/content/43/5/610.long

Micii crescători de bovine, obligați să scumpească laptele vândut în piețe

http://www.cdc.gov/features/rawmilk/

Am scris despre lapte si alte articole, pe care le puteti gasi mai jos.

De la 15 ianuarie intra in vigoare, in sfarsit, regulamentul 1333/2008 al UE, dupa o amanare de 5 ani. Astfel, producatorii romani de paine vor fi obligati sa respecte aceste reglementari privind aditivii.
Desi noi nu mancam paine si descurajam consumul acestui produs “traditional” dar daunator sanatatii, e bine sa stim de ce se folosesc aditivi. Aditivii sunt folositi in paine pentru a corecta deficiente ale ingredientelor de baza (in special ale fainii), dar si pentru a obtine efecte de gust, aspect, miros, termen de garantie. Calitatea painii s-ar obtine prin procedee consumatoare de timp, aditivii scurteaza mult procesul de productie reducand costurile. Nu toate E-urile sunt rele, din contra, cele mai multe sunt sigure si nu prezinta probleme pentru sanatate.

Se stabilesc prin hotarari interne si greutati standard la paine (o aberatie dupa parerea mea), cat si reguli de etichetare mai stricte (desi nu prea citeste nimeni etichetele).

Ajuta asta cu ceva consumatorul? Prea putin si doar in mod indirect, lasandu-l iar la mana producatorilor mari, pe de o parte si a celor care incalca regulile din dorinta de profit, pe de alta parte.

Am scris si despre programul “cornul si laptele”.