Super-alimentele, mit sau realitate?
Ce sunt alimentele ar trebui să știm cu toții: elemente din natură (plante, animale) pe care noi le folosim drept material de construcție și sursă de energie. Pe lângă simplele “cărămizi” de care avem nevoie, sunt implicate în procesele metabolice și substanțe nutritive cu roluri diverse: catalizatori (enzime), vitamine, minerale, antioxidanți. Chiar și în zilele noastre se descoperă noi și noi nutrienți fără de care nu putem funcționa bine sau chiar deloc.
În lumea civilizată s-a depășit, în mare măsură, nevoia strictă de hrană. Metodele moderne din agricultură și creșterea animalelor ne pun pe masă cantități suficiente de mâncare. Totuși, tocmai această abundență ridică o nouă problemă: excesul alimentar, în primul rând energetic.
Deci avem la dispoziție multă mâncare, iar unii dintre noi suntem programați genetic să ne săturăm mai greu și să facem rezerve mai mari. Stress-ul și componentele social-culturale apasă mai mult pedala, rezultând o epidemie de așa-zise “boli ale omului modern”: obezitate, diabet, boli cardiovasculare, cancer, boli degenerative ale sistemului nervos, probleme articulare, depresie, sindroame autoimune etc.
Căutăm ingrediente și rețete care să împace cât mai bine trei “ce”: ce trebuie, ce vrem, ce putem. Astfel, am vrea alimente pline de nutrienți esențiali sau condiționat-esențiali, gustoase și accesibile. Calorii puține dar senzație de sațietate mare. Aici intervine conceptul de super-aliment.
În bazele de date găsim nenumarate alimente simple, bogate în calorii dar sărace în vitamine, minerale, proteine de calitate, grăsimi sănătoase, antioxidanți, fitonutrienți. Sunt, în general, alimente procesate, pe bază de cereale (în special făina de grâu), zahăr, uleiuri vegetale ieftine, carne “industrială”. Produse de panificație, dulciuri, “sucuri”, mezeluri. Mai rare și mai scumpe, dar interesante pentru noi, sunt cele care, cu puține calorii (în special cu puțini carbohidrați sau grăsimi), aduc și ce ne trebuie. Și ăsta e un lucru ușor de verificat dacă accesezi o astfel de bază de date.
Alimentele nu sunt egale. Unele, deși considerate “de bază” de către autorități și multi consumatori, sunt, pur și simplu calorii goale sau gunoaie alimentare. Junk food. Grosul rafturilor din supermarket și din coșurile de cumpărături ale majorității.
Dar hai să vedem care ar fi super-alimentele.
Din grupa cărnii și organelor de animale avem ficatul (vitamine, minerale), măduva, creierul (fosfolipide). Colagenul, din ce în ce mai deficitar, poate fi considerat astăzi un super-aliment. Din zona marină alegem ficatul de cod (omega 3), sardinele, algele (iod) și stridiile (zinc). Ouăle, scoase în ultimii ani de pe lista neagră, pot fi incluse aici dacă găinile au fost crescute în libertate. Iaurtul de capră și urda sunt produse lactate cu multe calități. Semințele de cânepa (magneziu) și cele de in (omega 3, prebiotice), nucile de brazilia (seleniu)- surse de vitamine, minerale, oligoelemente în cantități mari dacă raportăm la caloriile furnizate. Amarantul, chia- surse vegetale de aminoacizi și acizi grași esențiali. Cătina și fructele de pădure au o concentrație mare de antioxidanți. Ciupercile shiitake, spanacul, cresonul, sparanghelul, drojdia de bere au puține calorii dar multe beneficii. Germenii (brocoli, grâu) și vlăstarii pot fi considerați și ei “super-alimente”.
Poti citi mai multe despre super-alimente in articolul meu din 2012.
Pentru cei mai pasionați și predispuși la experiențe noi există și clorela, spirulina, turmeric, ghimbir, scorțisoară, maca, boabe de cacao crude, noni, goji și alte produse exotice, semnificativ mai scumpe.
Nivelul următor sunt suplimentele nutritive. Și nu vorbim aici de simple vitamine și minerale pe care unii iși imaginează ca le iau din “fructe și legume”, fară a ști măcar câte kilograme de lămâi trebuie să mănânci pentru un gram de vitamina C. Vorbim de nutrienți practic imposibil de obținut din dietă în cantități utile: ginseng, lecitină, ceai verde, resveratrol, tribulus, silimarină, acid-alfa-lipoic (ALA), acid linoleic conjugat (CLA), astaxanthin, vitamina D.
Dacă unii îți vor spune că nu există super-alimente și că toate alimentele au beneficii similare, roagă-i frumos să compare arahidele cu semințele de in, quinoa cu grâul, pepenele cu zmeura, icrele negre cu carnea de porc, pătrunjelul cu lăptucile. Poate observă niște diferențe. Lasă-i să promoveze în continuare cerealele cu lapte și tu documentează-te din surse independente.
Sportul este o componentă esențială a combaterii excesului de calorii goale pentru ca ele trebuie arse, astfel încât să nu suprasolicite întregul sistem. Dar întotdeauna sportul trebuie susținut și de o alimentație sănătoasă.
Chiar dacă putem supraviețui mai mulți ani doar cu pâine și apă, unii dintre noi ne dorim performanță (fizică, intelectuală) și o viată lungă, fără boli. Aici intervin super-alimentele. Așa cum vrei să pui combustibil de calitate în rezervorul mașinii, deși functionează satisfăcător cu unul mai ieftin.
Articol publicat inițial în revista ȘapteSeri.
Comentarii
Super-alimentele, mit sau realitate? — Niciun comentariu
HTML tags allowed in your comment: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>