de la absolut nimeni! (vorba lui McGregor). Pentru ca sunt cu 10-15 ani inaintea celorlalti. Poate a fost un pariu, poate a fost inspiratie, intamplare sau poate chiar a fost documentare, studiu, experimentare, incredere in propria judecata.

Dar iata ca un nou mare studiu aparut in “The Lancet” face valva pe internet si multi se grabesc sa sara in barca. Vorba altcuiva… “putini am fost, multi am ramas”. Si uite ce frumos explica astia aici de ce astfel de “studii” (ca si farsa cunoscuta sub denumirea de “studiul china”) trebuie luate cu “a grain of salt”.

Ce inseamna low carb dupa 15 ani?

Totusi, dupa 15 ani, lucrurile sunt mai nuantate. Experienta si cunostintele acumulate intre timp nu imi dau voie sa ma hazardez in afirmatii, cum o fac unii si altii care au deschis mai de curand televizoarele sau internetul. Iar cine vrea sa afle ceva de la mine, poate sa intrebe frumos. Pentru ca am raspuns si raspund tuturor, dupa cum merita fiecare.

Deci, sa facem un rezumat:
2003-2004 am inceput sa experimentez cu diete low-carb si keto (experiente descrise pe forumul getfit.ro)
2007-2008 deja popularizam acest mod de alimentatie prin articole (inclusiv in presa scrisa) si aparitii TV

Low carb

https://www.cristianmargarit.ro/2008/01/dieta-low-carb/

Low carb- vine valul

Dieta low-carb

2008-2017 am continuat sa studiez problema si consider ca este cazul sa avem rezerve privind obsesia impotriva carbohidratilor si privind orice forma de fundamentalism nutritional, in general. Am lucrat atat cu persoane particulare cat si cu sportivi de performanta aplicand aceste principii si rafinand metoda.

Pentru ca daca atunci eram contra curentului consider ca acum sunt deasupra curentului.

Este “low carb” solutia universala?

Nu exista o solutie valabila pentru toata lumea si orice discutie despre nutrienti trebuie dusa si spre cantitatile exacte (nu doar procente), sursele, modul de preparare, predispozitiile genetice, modul de viata al persoanei care isi doreste sa aplice niste principii. Exista riscuri ale excesului de grasimi (aviz amatorilor de “mananci oricat si slabesti”), ale excesului de proteine si chiar ale deficitului de carbohidrati, in absenta adaptarii la metabolizarea optima a grasimilor.

Iar cine, mai demult sau mai de curand vorbeste (sau scrie), cu vorbele mele de acum 15 ani ar trebui sa fie atent si acum la ce scriu.