5 avantaje ale consumului de fibre din salate

Salatele sunt cele mai bune surse de fibre.

De unde trebuie să vină fibre în dieta noastră?

Fibrele alimentare sunt prezente în mai toate alimentele de origine vegetală, nefiind prezente în cele de origine animală. Dar nu toate sursele de fibre sunt egale: pe lângă fibre, alimentele vin și cu un aport variabil de carbohidrați și grăsimi, deci calorii. Iar fibrele din grâu (nu și din ovăz) au un efect iritant asupra tubului digestiv.

Ne interesează să avem în dietă alimente cu conținut mare de fibre, dar calorii puține. Asta atât pentru slăbire sau menținerea greutății cât și pentru efectele anti-aging. Acestea sunt, fără îndoială, frunzele. Salatele de funze au cel mai bun raport între aportul de fibre și cel de calorii. Adică multe fibre și calorii puține.

Pentru economie de timp dar și pentru siguranță eu mănânc, în general, salate de la Eisberg. Există trasabilitate până la semințe, salatele sunt testate iar firma este auditată internațional.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3257631/

Sănătatea tubului digestiv și a florei intestinale

Fibrele au efect prebiotic, adică hrănesc “bacteriile prietenoase” din tubul nostru digestiv. Asta înseamnă o digestie mai bună, tranzit intestinal îmbunătățit (combaterea constipației). Există un impact semnificativ chiar și asupra stării psihice. Din fibre rezultă și acizi grași cu catenă scurtă, care hrănesc celulele colonului și previn boli grave (cancerul de colon).

Imunitatea generală este legată de sănătatea tubului digestiv și de flora intestinală, un aspect foarte important în această perioadă.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4056765/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31087475/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31305907/

Prevenirea diabetului

Pe termen lung încărcarea glicemică și indicele glicemic al alimentelor sunt determinante în apariția diabetului zaharat de tip 2. Frunzele au o încărcătură glicemică și un indice glicemic foarte mici, fiind una dintre cele mai bune soluții în prevenție, alături de leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut). Pentru mine cea mai simplă soluție pentru includerea lor în dietă este să folosesc diverse conserve de calitate, de la d’aucy, fără BPA, deci sigure pentru sănătate.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18287346/

Prevenirea bolilor cardiovasculare

Prin aportul de antioxidanți și efectul antiinflamator, salatele ajută la reducerea riscului de boli cardiovasculare. Ne referim, desigur, la salatele făcute cu frunze, nu la salata de “beof”, care este “salată” doar cu numele, în realitate fiind o bombă calorică.

Controlul apetitului și slăbire

Prin efectul de volum, caloriile puține și prin îmbunătățirea sănătății digestive, salatele ajută în programele de slăbire, fiind un predictor foarte important pentru succesul acestora. Adică cei care mănâncă salate au șanse mult mai mari să slăbească. Volumul salatelor poate fi mărit și prin includerea altor legume cu densitate calorică foarte scăzută, cum ar fi castraveții, de exemplu.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11396693/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31174214/

Detoxifiere

Deși este un termen controversat, îl vom folosi ca “umbrelă” pentru blocarea asimilării unor substanțe toxice prezente în alimente, pentru prevenirea formării altora în tubul digestiv dar și pentru eliminarea mai bună, în special a celor excretate prin bilă.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6041804/

Dacă fibrele sunt prebioticele (hrana probioticelor) este important să populăm tubul digestiv și cu “bacteriile prietenoase”. Am constatat că varianta asta pentru copii funcționează bine și la adulți (în special pentru combaterea balonărilor și constipației). Click pe imagine pentru detalii. Pot fi comandate diverse tipuri de probiotice și prebiotice (inulină, FOS) la www.suplimente.ro