Carne artificială
Carne artificială
A început să revină în atenția noastră discuția despre așa-numita carne artificială. Sigur că investițiile masive ale unor oameni în acest domeniu au legătură tocmai cu promovarea ei, chiar ca obligativitate, prin legi, regulamente și norme. Sau ducerea cărnii adevărate spre un preț atât de mare încât să fie descurajat consumul, sub pretextul salvării planetei.
Deci actuala discuție este despre crescut valoarea acțiunilor la bursă și a afacerilor, nu suspectez vreun miliardar că nu ar mai dormi noaptea de grija noastră sau a planetei.
Mai ales când furajarea animalelor este subvenționată indirect prin subvenționarea producției de cereale. Sunt zone foarte mari pe glob care pot fi folosite ca pășuni, nu este nevoie să fie defrișate pădurile sau sacrificate terenurile agricole.
Tipuri de carne artificială
Tipul clasic se referă la diverse amestecuri vegetale care au un aspect/gust de carne. Evident, ele nu pot oferi nutriția oferită de carnea adevărată dar sunt mai ieftin de produs și, în anumite situații, cu mai puține costuri și pentru mediu. Dar pentru a face din proteină de soia un hamburger vegetal vor trebui folosiți diverși aditivi, vor trebui folosite și alte ingrediente care complică lucrurile, inclusiv pentru cei cu alergii sau probleme digestive. S-au încercat până acum diverse variante, dar cu prea puțin succes. Chiar și eu, prefer să mănânc proteinele vegetale gătite după rețete clasice, nu sub formă de imitații de carne. Au foarte multe beneficii pentru sănătate și le includ în dieta mea.

Carnea artificială care este propusă drept “soluție pentru viitor” este, de fapt, țesut muscular (celule musculare) crescute pe diverse medii de cultură. Aici există la fel, avantaje și dezavantaje. Avantajul principal pentru sănătate este că poate fi produsă mai “curat”, cel puțin teoretic. De asemenea, se reduce impactul industriei cărnii (creșterii animalelor asupra mediului). Și nu mai există suferința animalelor, chestiune care îi preocupă pe din ce în ce mai mulți oameni.
Rămâne însă problema gătirii la temperaturi mari (frigerii pe grătar), adevăratul pericol pentru sănătate. Indiferent că este carne adevărată, mix de ingrediente vegetale sau țesut muscular crescut în laborator, temperaturile mari de gătit sunt cele care produc acei compuși cancerigeni, nu sunt conținuți în aliment.
Soluții concrete
Pentru rezolvarea problemelor legate de nutriția populației globului s-au mai încercat diverse soluții, de la adăugarea unor gene în cereale (orez), pentru a produce o proteină completă până la spirulina și proteine din insecte. Toate eșuate, evident. Atunci când oamenii îi permit ei aleg produsele de calitate, adevărate, nu imitațiile. Chiar și farse de tip “Studiul China” nu mai pot fi susținute într-o argumentație atunci când tocmai “chinezii” mănâncă practic orice animal au la îndemână, de la câini și lilieci la maimuțe și șobolani.
Totuși foarte multe ecosisteme permit obținerea de carne (creșterea animalelor pentru carne) într-un mod sustenabil. Problemele reale sunt reducerea risipei, transferul de tehnologii (și dezvoltarea de tehnologii noi), investițiile, susținerea categoriilor defavorizate. În timp ce lumea occidentală se autosabotează cu astfel de propuneri de reglementare, alte culturi își văd de treabă, au un spor demografic nesustenabil și produc poluare prin multe alte mijloace, mult mai semnificative.

Personal, nefiind un mare mâncător de carne, sunt de preferat leguminoasele bogate în proteine (fasole, mazăre, linte, năut) pe care le gătesc după rețete gustoase, care au trecut testul timpului. Nu am nevoie de imitații de carne pentru a mă păcăli singur.

