Mâncarea de urgență

Ultimele evenimente (pandemia, războiul, cutremurul) ne îndreaptă cu gândul la un stoc de rezervă pentru alimente care să fie folosite în astfel de situații de criză. Pe lângă haine groase, lanterne, baterii, scule multifuncționale, bandă adezivă, “super glue”, medicamente, trusă de prim-ajutor consider că ar fi bine să acordăm împortanță și alimentelor. Chiar și un blocaj de câteva zile al sistemului bancar poate să ne dea probleme serioase dacă nu am fost prevăzători.

Avem două categorii: alimentele pentru stocul de rezervă (termen mediu și lung) și alimentele pentru situații de urgență (termen scurt). Stocul pe termen lung consider că ar trebui să asigure minimul necesar (caloric și proteic) pentru familie, timp de 2-3 luni. Poate să pară excesiv însă există și utilitate privind protecția față de creșterile de prețuri, de exemplu. Mâncarea pentru urgențe ar trebui să ne ajuncă câteva zile, până situația de criză se ameliorează și avem acces la mâncare.

Stocul de mâncare pe termen mediu și lung

Acest stoc de mâncare poate fi inspirat din ce țineau în mod tradițional peste an strămoșii nostri: alimente dense nutritiv, uscate sau conservate, nu neapărat gata de a fi mâncate. De preferat să nu necesite refrigerare sau congelare. Evident, aici conservele vor fi pe primul loc dar pot fi completate cu alte categorii de alimente.

Conservele de carne/pește vor furniza proteine de calitate, ușor de mâncat (sunt gata preparate termic), în caz de întrerupere a alimentării cu energie electrică. Tradițional aici avem și “carnea la garniță“, cârnații uscați/afumați. Există și tipuri de brânză maturată, în saramură, care nu necesită păstrarea în frigider. Observăm că majoritatea conțin și grăsime, lucru util în acest caz, pentru că ea reprezintă cea mai densă sursă de energie. Chiar și conservele de pește (de exemplu ton) ar fi bine să fie în ulei, de măsline, dacă este posibil.

Conservele de leguminoase și legume. Leguminoasele sunt acele “boabe” care au un aport mare de proteine, carbohidrați complecși, fibre. Fibrele sunt importante, vor susține sănătatea tubului digestiv și imunitatea. Fasolea, mazărea, lintea, năutul sunt cele mai la îndemână.

Orezul este de preferat dintre cereale, se găsește și la pungi de câteva kilograme, sigilate. Putem folosi și pungile vidate dacă vrem să porționăm mai exact. Față de făină și mălai are avantajul că se păstrează mult mai ușor. Civilizații întregi au supraviețuit și multe războaie au fost câștigate datorită orezului. O altă variantă sunt pastele (inclusiv tăițeii “instant”), dar ele ocupă un volum mai mare.

Nucile și semințele sunt surse de grăsimi sănătoase, proteine, fibre, vitamine, minerale. Totuși, ele sunt ceva mai perisabile. Trebuie păstrate, pe cât posibil, în coajă, în vid. Uleiurile se păsterază bine dacă sunt în sticle sau bidoane bine închise.

Deși zahărul sau sursele concentrate de zaharuri (miere, gem, dulceață, halva, ciocolată) sunt și ele o rezervă de energie, faptul că reduc imunitatea și nu furnizează alți nutrienți mă face să nu le includ pe listă ca neapărat necesare.

Aceste stocuri nu trebuie neapărat să fie făcute “de mâine”, putem acumula, în timp, cantități mai mari când ne comandăm de mâncare sau mergem la cumpărături. Reducând risipa putem pune deoparte mâncare în loc de bani. În situații de criză nu putem mânca bani. Mai ales dacă sunt pe card.

Cum facem să nu expire?

Când le vom folosi le alegem întâi pe cele mai vechi, păstrând un stoc cât mai “proaspăt”. Aici însă tehnologiile moderne vin în sprijinul nostru și produsele țin, în general, mult mai mult chiar și decât “termenul” de pe etichetă. Întotdeauna înainte să le consumăm le vom evalua după aspect, miros, gust.

Pe termen scurt (câteva zile)

Aici calitățile trebuie să fie ușor diferite. Mâncarea de urgență trebuie să fie gata preparată, gata de a fi mâncată în orice condiții (fără tacâmuri), să fie greu alterabilă și să furnizeze nutrienți “de urgență” pentru câteva zile: energie, electroliți (sare), sațietate (gust). În același timp trebuie să susțină imunitatea și să fie porționată, pe cât posibil. Va fi depozitată în rucsacul de urgență, al cărui conținut poate fi diferit, în funcție de zona unde locuim, pe unde umblăm și la ce tipuri de riscuri suntem mai expuși.

Apa plată sau băuturile de tip izotonic trebuie să fie pe primul loc. Hidratarea este extrem de importantă și consider că minim 1l de persoan pe zi ar fi necesar. Suplimentar poate fi adăugat un filtru de tip “tub”, care poate fi pus pe gura unei sticle atunci când nu avem acces la apă curată.

În mod tradițional ciocolata ar fi fost inclusă, nu renunțăm complet la idee dar batoanele proteice/energizante sau batoanele din nuci/semințe (bine uscate/coapte) mi se par mai bogate nutritiv și mai utile. La fel mixurile de nuci/semințe și fructe uscate, eventual puse în vid sau în ambalaje cu atmosferă controlată.

Variantele de piure-uri de fructe, unt de arahide sau geluri energizante la plicuri “monodoză” (inclusiv miere) dau energie rapid, pe termen scurt, este bine să avem câteva la îndemână.

Pasta de pește la tub este și ea ușor de mâncat și bogată în proteine, omega 3, sare. Da, sarea este importantă, mai ales dacă trebuie să facem și efort fizic. Dar trebuie să avem mai multă grijă la hidratare.

Biscuiții uscați (de preferat multicereale) sunt și ei o sursă destul de compactă de energie, aș include un pachet-două.

Vom avea vreodată nevoie de ele?

Eu țin permanent și în mașină un astfel de rucsac (mă rog, două), nu doar în casă. Nu se știe niciodată. “Better safe than sorry”, vorba chinezului. Și chiar s-a întâmplat să am nevoie de ele, inclusiv de mâncare, atunci când aveam de ales între junk-food și un baton proteic.