Proteine în post

O problemă comună: cum asigurăm suficiente proteine în post. Sau înt-o dietă vegană. Și aici putem adăuga cele mai multe situații, pentru că dacă îți calculezi aportul zilnic de proteine sunt șanse mari să constați că nu asiguri nici măcar minimul necesar, nu mai vorbim despre optim sau cantități care să asigure progrese în slăbire, controlul apetitului, creșterea masei musculare, imunitate, energie, sănătatea pielii. Acest minim necesar eu îl estimez la 1g pe kilogram corp de greutate ideală. Deci dacă ai 60kg atunci va trebui să ai zilnic cel puțin 60g de proteine (adunate din toate alimentele, poți folosi un “food/nutrient tracker”.

Ai mai jos: lista de alimente bogate în proteine, idei despre combinarea lor și rețete, listă de cumpărături Freshful.

De ce listă de cumpărături Freshful?

Pentru că atunci când comanzi doar ce trebuie și îți sunt aduse la ușă faci economie de timp și controlezi cel mai bine calitatea și cantitatea alimentelor. Poți urma un plan fără să cazi prea des în tentații. În funcție de cât avem nevoie fiecare, un astfel de coș ne poate ține o săptămână sau chiar mai mult. Pentru reducerea costurilor și pentru sănătate pornim cât mai mult de la ingrediente de bază, fără prea multe produse procesate. Am pus și cantități pentru fiecare, dar ne adaptăm în funcție de mărcile preferate.

Linte roșie uscată 1 kg
Năut, fie uscat 1 kg, fie conserve 6 bucăți (eu prefer la borcan)
Fasole conserve: 8 bucăți, albă și roșie
Mazăre uscată 500 g sau conserve
Hummus/fasole bătută 2 cutii (pentru mic dejun rapid) sau ingredientele pentru hummus, năut

Quinoa 500 g
Hrișcă 500g
Tărâțe de ovăz 500g
Orez (alb sau brun) 1 kg
Paste din linte, mazăre sau năut 2 pungi a 500g
Pâine de secară

Semințe de cânepă decorticate 250 g
Semințe de dovleac 300 g
Semințe de susan 100g sau tahini (pastă de susan, pentru hummus și dressinguri de salate)
Semințe de in 250 g
Chia 200 g
Floarea-soarelui (crude) 250 g
Migdale 300 g
Nuci 300 g
Unt de arahide 500 g sau unt de migdale 250 g

Avocado (RTE): 2-3 bucăți (trebuie să fim atenți la gradul de coacere)

Ciuperci (volum, sațietate și raport bun proteine la calorii)
Champignon 1,5-2 kg
Pleurotus 800 g-1 kg
Ciuperci uscate 50-100 g, opțional, pentru gust și sosuri

Spanac, proaspăt sau congelat, 1-1,5 kg
Broccoli 1-1,5 kg
Varză de Bruxelles sau kale 700 g-1 kg
Ardei kapia 1 kg
Lămâi 1-1,5 kg
Pătrunjel 3 legături, mărar 2 legături
Ceapă (roșie) 1,5 kg, usturoi 3-4 căpățâni
Morcovi 1 kg, țelină 1 bucată, pentru supe și tocănițe
Roșii 1,5-2 kg și castraveți 1-1,5 kg, pentru salate
Mix salată: 4 pungi de salată gata spălată, pentru mese rapide

Condimente care fac leguminoasele mai digerabile și mai gustoase
Chimion, coriandru, boia, turmeric, ghimbir foi de dafin
Oțet balsamic sau de mere
Ulei de măsline extravirgin
Sare, piper

Opțional, dacă postul tău permite și dacă nu ai alergii
Polen de albine 100 g
Fructe de mare

Provocările

Postul, dieta vegană sau chiar o dietă haotică de zi cu zi aduc provocări pentru sănătatea noastră: prea multe ingrediente ultraprocesate (zahăr, făinoase, uleiuri) și prea puține proteine. Chiar dacă ții post doar două zile pe săptămână, ele pot fi suficient de periculoase întât să îți saboteze sănătatea.

În post, problema reală nu sunt zahărul, făinoasele și uleiurile. Problema e proteina. Când aportul de proteine este insuficient, crește foamea, crește pofta de făinoase, dulciuri și prăjeli, scade energia, poate scădea și imunitatea, pentru că neurotranmițătorii și celulele imunitare “se construiesc” din aminoacizi, adică din proteine.

Mai jos ai sursele vegetale de proteine (uzuale), cu avantajele fiecăreia, ce alți nutrienți mai aduc și cum le folosești corect. La final ai un coș complet pe 7 zile, gândit să-l comanzi dintr-o singură mișcare de pe Freshful și să nu mai depinzi de covrigi sau merdenele.

Leguminoase (boabe)

Alimente uzuale: linte (roșie, verde, neagră), năut, fasole (albă, roșie, neagră, bob, mung), mazăre, arahide. Da, arahidele sunt leguminoase, chiar dacă le credem “alune”. Ar mai fi soia, dar în opinia mea ea oricum se strecoară fără să ne dorim în meniu, sub diverse forme. E nevoie de diversitate.

Soluții comode: conserve de năut (la borcan), conserve de fasole, conserve de linte, hummus, falafel, fasole bătută, făină de năut, paste (din sau cu linte, năut, mazăre), supă de linte gata preparată. Oricum acasă ar trebui să le înmuiem și să le fierbem, cu un consum mare de timp și energie. Conservele moderne nu conțin BPA în ambalaj, iar variantele la borcan sunt absolut sigure. Conservarea se face prin fierbere, conservele de calitate nu conțin “conservanți” periculoși.

Avantaje: cantitate mare de proteine și fibre, sațietate mare, control mai bun al apetitului, suport pentru microbiom.
Ce mai aduc: folat, potasiu, magneziu, fier (non-hem, mai slab asimilat decât din carne), polifenoli, amidon rezistent dacă le congelezi și le mănânci a doua zi (are rol prebiotic, hrănește flora intestinală benefică).
Pentru digestie (principalul lor dezavantaj), condimentele chiar ajută: chimion, coriandru, foi de dafin, fenicul, ghimbir. Pentru absorbția fierului, pune lângă ele vitamina C, lămâie, ardei, pătrunjel, varză murată.

Pseudocereale

Alimente uzuale: quinoa, hrișcă, amarant, mei.
Avantaje: se combină foarte bine cu linte, năut, fasole și le completează. Nu conțin gluten. Amarantul este printre puținele surse de proteine vegetale care se apropie de colagen ca profil de aminoacizi.
Ce mai aduc: magneziu, mangan, fibre, polifenoli, mai ales la hrișca.

Cereale

Alimente uzuale: ovăz, orez (alb, brun, sălbatic), grâu (și nenumăratele derivate sau variante), secară, porumb (mălai integral).
Avantaje: completează leguminoasele la profilul de aminoacizi, dau energie stabilă când sunt integrale (cu fibre), fac mesele mai “ușor de dus” pentru cine simte nevoia de “pâine”.
Ce mai aduc: vitamine din complexul B, magneziu, mangan, fibre, beta-glucani în ovăz și orz.
Cum le folosești corect? Nu le lăsa să devină baza nutriției în post dacă vrei și controlul apetitului sau menținerea greutății. Au preponderent carbohidrați (amidon). Folosim porții mai mici de cereale (ca garnitură) și porții mai mari de leguminoase și legume.

Nuci, semințe și alune (oleaginoase)

Alimente uzuale: migdale, nuci, alune de pădure, caju, fistic, pecan, macadamia, nuci braziliene, semințe de în, cânepă, dovleac, floarea soarelui, susan, chia, mac, pin.
Avantaje: scad pofta de dulce, cresc sațietatea, te ajută când în post ai tendința să “cauți ceva”, grăsimi sănătoase, fibre, vitamine, minerale.
Ce mai aduc: vitamina E, minerale (magneziu, zinc, seleniu în nucile braziliene, polifenoli în nuci.
Cum le folosești corect: crude și porționat (25-30g). Au multe calorii. O mână mică sau o lingură de unt e suficient ca să completeze o gustare. Pot completa foarte bine salatele sau diverse alte rețete Ideal este să fie rehidratate, pentru reducerea cantității de antinutrienți și inhibitori enzimatici.

Deși sunt, “teoretic”, fructe, măslinele și avocado vin cu grăsimi sănătoase, fibre și antioxidanți, le punem și pe ele pe listă.

Ciuperci

Alimente uzuale: champignon (ciupercile albe, Agaricus Bisporus), portobello, pleurotus, shiitake, enoki, king oyster, maitake, hribi, gălbiori, ghebe, mixuri de ciuperci, ciuperci uscate. Aș pune aici și trufele sau măcar o cremă de trufe, folosită în cantiăți mici, dă un gust deosebit rețetelor noastre. O categorie separată este drojdia inactivată, un super-aliment plin de vitamine.
De ce merită evidențiate: ciupercile aduc gustul “umami” și au puține calorii. Raportat la aceste calorii, au o cantitate surprinzător de bună de proteine. Practic, îți “umplu farfuria” și îți dau sațietate fără să te trimită direct spre pâine.
Ce mai aduc: compuși bioactivi, inclusiv beta-glucani și ergotionină, plus seleniu și potasiu în unele specii.
Cum le gătești corect: le “scazi” bine, să elimini apa, abia apoi adaugi sos. Merg în tocănițe cu linte și năut sau ca atare.

Alte legume

Alimente uzuale: mixuri de salată gata spălată și tăiată, cartofi, rădăcinoase, spanac, broccoli, varză de Bruxelles, kale, conopidă, sparanghel, anghinare, fasole verde și orice altceva ne place.
Avantaje: cresc densitatea de micronutrienți și fibra, deci îți fac dieta de post mai “inteligentă” și mai ușor de ținut. Mai au și vitamina C, vitamina K, folat, potasiu, compuși sulfurați în crucifere.

Soia

Soia poate fi o sursă eficientă de proteină în post, dar eu o tratez ca pe o excepție, nu ca pe o bază zilnică. Are izoflavone cu potențial proestrogenic, are antinutrienți precum fitatul și în forma crudă există inhibitori enzimatici (de tip tripsină) și lectine, care se reduc mult prin gătire corectă și mai ales prin fermentare (sos de soia, miso, tempeh). Există și discuții despre efectul goitrogen în context de aport insuficient de iod, adică la persoane cu aport mic de iod și predispoziție tiroidiană, cantități mari și constante de soia.

Concluzia practică: dacă folosești soia, alege forme fermentate sau corect procesate, nu exagera, și ai grijă la aportul de iod. Dacă vrei să o eviți complet, poți face un post proteic și fără soia. Cele mai multe produse procesate care conțin proteine din soia vin și cu o serie de aditivi cu potențial periculos, așa că citim cu și mai mare atenție etichetele.

Polen

Nu este vegan strict, dar mulți îl acceptă în post.
Avantaje: densitate nutritivă mare pe volum mic, cu aminoacizi și polifenoli.

Cum le folosim?

Regula 1: în aceeași zi ai nevoie de leguminoase plus o sursă de cereale sau pseudo-cereale, ca să completezi profilul de aminoacizi. Nu e obligatoriu la aceeași masă, dar e foarte eficient în aceeași zi.
Regula 2: pentru fier, întotdeauna vitamina C lângă leguminoase. Lămâie, ardei, pătrunjel, varză murată.
Regula 3: pentru controlul apetitului și slăbire, mai multe proteine și fibre, nu carbohidrați (cereale) sau grăsimi (uleiuri, nuci/semințe).
Regula 4: pentru digestie creștem treptat cantitatea de leguminoase,  folosim condimente potrivite, avem grijă să fie preparate (fierte) corect.

Exemplu de meniu zilnic (orientativ)

Este orientativ pentru că putem alege să le mâncăm oricând vrem și ne simțim bine. Poate vrem supă dimineața, salată la prânz și mâncare gătită, caldă, seara. Ne ascultă organismul și ne adaptăm după semnalele pe care le primim. Vrem digestie bună, energie și sațietate.

Dimineața
Fasole bătută sau hummus 200–250 g
Pâine de secară 2 felii (80–100 g)
Legume crude sau gătite 300 g (roșii, castravete, ardei)

Prânz
Mâncare de mazăre, fasole sau năut 350–450 g
Orez fiert în bază de legume (păstrăm și legumele) 150–200 g sau mămăligă 250–300 g
Legume la cuptor 200–300 g

Seara
Salată mare (mix salată)
Leguminoase fierte 300–350 g (năut/fasole/linte)
Semințe 30 g (cânepă/dovleac/susan) sau jumătate de avocado
Dressing: lămâie + ulei de măsline 1 lingură
Sau supă-cremă de linte (în bază de legume și cartof) cu semințe de dovleac

Duminică sau luni fierbi două baze, o oală mare de linte și o oală de năut sau fasole, sau folosești conservele și câștigi timp. Îți faci un sos tahini-lămâie care stă 3-4 zile la frigider. Ciupercile și rădăcinoasele le gătești într-o tavă mare la cuptor. Este nevoie apoi să pui accentul pe proteine la fiecare masă: orice rețetă prepari sau orice mănânci, obiectivul principal este să atingi ținta de proteine și apoi urmează celelalte alimente.