Gratar
O cunostinta mai veche (proprietar de restaurant) spunea ca el nu poate sa le dea clientilor un “gratar” atunci cand il cer, pentru ca bucatarul il are pe inventar si ar fi nevoit sa-l puna la plata. Bineinteles, el fiind secui, prefera ciolanul de porc afumat, tinut o zi intreaga la cuptor, la temperatura mica, pana ajunge de ti se topeste in gura. Care nu merge fara “ceva” inainte, pentru pofta de mancare si un Unicum dupa, pentru digestie. Despre supraponderalitate si colesterol putem discuta cu alta ocazie, nu ne putem bate joc de placerea omului.
Revenim la gratar
Desi dezvoltarea omului ca specie (si in special cresterea creierului) este pusa si pe seama consumului de carne fripta, noi cercetari ne arata ca a manca partile arse ale unui “gratar” este ca si cum ai fuma zeci de tigari.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26776018
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19808637
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18791922
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27885555
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26259039
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22892841
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2017211
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29684493
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29654281
Locul unde carnea intalneste metalul fierbinte este locul unde molecule din carne sunt deteriorate, aparand substante cancerigene sau cu potential toxic asupra corpului omenesc: hidrocarburi policiclice aromatice, benzo-a-pireni, produsi de glicare avansata si tot asa.
Iata de ce dietele care includ clasicul “gratar” sunt in acelasi timp toxice, chiar daca in aparenta mai putina grasime inseamna mai bine: corpul trebuie sa se lupte atat cu toxinele pe care le produce in procesul de slabire, dar si cu cele pe care le bagi in tine de buna voie.
Prajirea in putin ulei
La fel se intampla si atunci cand, incercand sa reduci grasimile din dieta prajesti ceva in foarte putin ulei, sau chiar fara. Cu cat temperatura este mai mare si timpul de expunere mai indelungat cu atat se vor produce mai multe substante daunatoare, inclusiv acrilamida, neurotoxica si cancerigena.
Cum ne protejam de gratar?
Exista si vesti bune: asocierea cu salata de cruditati (cat mai diverse) reduce foarte mult din riscuri, pentru ca antioxidantii si fitonutrientii din legume lucreaza pentru tine. Fibrele ajuta si ele. Otetul poate preveni formarea toxinelor in tubul digestiv iar fermentii lactici (iaurt) pot bloca asimilarea lor.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/m/pubmed/29053003/
Cartofii prajiti in schimb (in special calzi) sunt o bomba calorica si de radicali liberi. Chiar daca ai ars putin friptura, nu este totul pierdut: poti indeparta partile cu arsura vizibila.
Trebuie sa recunosc in fata voastra ca am mancat toata friptura. Am cerut-o medie spre bine facuta dar curgea sange din ea (s-or fi gandit la sanatatea mea). Salata nu am avut, dar am avut un supliment nou cu antioxidanti, despre care o sa va povestesc alta data.
Si atunci care este alternativa? Gatitul la cuptor la foc mic si timp indelungat? Fierberea?
De asta mananc eu multe conserve 🙂
Cuptorul mi se pare compromisul ideal. Fierberea e si ea ok, dar rezultatul nu e prea gustos.
Da, si eu am ajuns la concluzia asta. Mersi.
Chestia cu gratarul este valabila si pentru legume?
Cu atat mai mult pentru legume.
Citeam ieri pe blogul lui Serban despre un studiu care zicea ca daca marinam carnea in bere 6 ore inainte de a o gati pe gratar reduce cu 88% aparitia compusi cancerigeni genotoxici.
Mai spune ca puteam sa o marinam si in ulei de masline + mirodenii sau in vin rosu.
Ce zici de treaba asta Cristi ?
Si eu o mai marinez din cand in cand, insa daca ardem uleiul sau chiar berea ajungem in aceeasi situatie.
Plus ca bere nu prea gasim. Sifon colorat si cu spirt in el in schimb se gaseste.
Deci nu ştiu cum să vă explic dar având în vedere că numai în ultimii ani au crescut “alarmant” cazurile de cancer, după câteva sute de mii de ani de carne prajită direct pe jar… eu unul aş căuta în alta parte problema 🙂
Evident că e bine să reducem riscurile asumate gratuit …dar să nu exagerăm 😀
Nu cred ca sunt chiar cateva sute de mii de ani..
Dar ai dreptate kelye, marea noutate si marea problema in alimentatia omului modern sunt alimentele procesate (indiferent de natura lor).Celelalte chestii sunt de o importanta mult mai mica.
Pentru “câteva sute de mii” e într-adevar multă contracţie dar cred că “mii” merge ok ,dacă nu cumva chiar “zeci de mii”.
Oricum MULT mai mult decât timpul curs de când “controlăm” plasticul şi microundele 🙂
Cristi, desi realizez ca lumea in care traim si comertul aferent acesteia nu sunt deloc o poveste roz-diafan si parfumata, sunt socat de afirmatia ta privind berea de pe piata. incredibil…
CristiM, vrei sa pui ca berea Bergenbier nu e bere ? :O
Pingback:Guilt-free la cuptor: strips de pui cu parmezan | raluxa blog